Israelul se teme că Trump va încheia un ”acord nefavorabil” cu Iranul

Israelul este îngrijorat că preşedintele american Donald Trump ar putea încheia un acord cu Iranul înainte de a aborda unele dintre problemele-cheie care au determinat cele două ţări să declanşeze războiul, informează news.ro.

Un acord care lasă programul nuclear al Teheranului parţial intact, ocolind în acelaşi timp probleme precum rachetele balistice şi sprijinul acordat grupărilor proxy regionale, ar determina Israelul să considere războiul ca fiind incomplet, au spus sursele.

"Principala preocupare este că Trump se va sătura de negocieri şi va încheia un acord - orice acord - cu concesii de ultim moment", a spus o sursă israeliană. Deşi oficialii americani au asigurat Israelul că problema stocului de uraniu puternic îmbogăţit al Iranului va fi abordată, sursa a spus că excluderea aparentă a rachetelor balistice şi a reţelei de proxy-uri a Teheranului din negocieri "este o problemă majoră".

Iranul a lansat peste 1.000 de rachete balistice asupra Israelului şi a statelor arabe din Golf în timpul războiului, precum şi rafale de drone.

Un acord parţial care nu abordează unele dintre capacităţile cheie ale Iranului, dar care atenuează presiunea economică asupra ţării, ar putea, de asemenea, să stabilizeze regimul şi să îi asigure un aflux de lichidităţi, au spus oficialii. Preocupările evidenţiază o discrepanţă între Trump, care pare reticent să reia războiul, şi Netanyahu, care se teme că acesta se va încheia fără a-şi atinge toate obiectivele iniţiale.

O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a declarat că Iranul "ştie foarte bine că realitatea sa actuală nu este sustenabilă", insistând asupra faptului că Trump "deţine toate atuurile" în cadrul negocierilor.

"Rachetele lor balistice sunt distruse, instalaţiile lor de producţie sunt demontate, marina lor este scufundată, iar reprezentanţii lor sunt slăbiţi", a declarat Olivia Wales într-o declaraţie pentru CNN. "Acum, sunt strangulaţi economic de Operaţiunea Furia Economică şi pierd 500 de milioane de dolari pe zi datorită blocadei reuşite a porturilor iraniene de către armata Statelor Unite", a susţinut ea.

Un acord între SUA şi Iran pentru a pune capăt războiului este departe de a fi sigur, existând în continuare diferenţe semnificative între poziţiile celor două părţi cu privire la redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi viitorul programului nuclear al Teheranului, iar Israelul se pregăteşte pentru posibilitatea reluării luptelor. Dar administraţia Trump a continuat să promoveze o cale diplomatică, aparent nefiind dispusă să reia un conflict care a dus la creşterea vertiginoasă a preţurilor la benzină în SUA.

La începutul războiului, Trump a sugerat că SUA doreau să distrugă programul de rachete balistice al Iranului, să pună capăt sprijinului acordat de acesta grupărilor proxy regionale şi să închidă instalaţiile sale nucleare, astfel încât să nu poată dezvolta niciodată o bombă. Dar, după 10 săptămâni, negocierile s-au concentrat pe uraniu - în special pe îmbogăţirea acestuia la niveluri adecvate pentru arme - şi pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Restrângerea obiectivelor a fost evidentă în propriile declaraţii publice ale prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Într-un discurs ţinut în februarie la Ierusalim, înainte de războiul cu Iranul, el a prezentat cinci condiţii pentru un acord acceptabil: eliminarea întregului uraniu îmbogăţit, dezmembrarea capacităţilor de îmbogăţire, abordarea problemei rachetelor balistice, dezmembrarea reţelei regionale de proxy a Iranului şi inspecţii nucleare riguroase.

Săptămâna trecută, într-un discurs video înaintea unei reuniuni a Cabinetului de Securitate israelian, el a redus lista la o singură condiţie. "Obiectivul cel mai important este eliminarea materialului îmbogăţit din Iran - tot materialul îmbogăţit - şi dezafectarea capacităţilor de îmbogăţire ale Iranului", a spus el, fără a menţiona rachetele balistice sau sprijinul acordat grupărilor proxy, precum Hezbollah în Liban sau Hamas în Gaza.

O sursă familiarizată cu discuţiile a declarat că Israelul înţelege că rachetele şi grupările proxy "sunt probabil excluse din discuţii", întrucât acestea nu par să fie incluse în primele proiecte diplomatice, şi de aceea Netanyahu consideră uraniul drept ameninţarea cea mai iminentă.

Prim-ministrul se bazează pe comunicarea directă cu Trump, a declarat una dintre sursele israeliene, deoarece nu are încredere deplină în trimisul lui Trump, Steve Witkoff, şi în ginerele preşedintelui, Jared Kushner, care au condus negocierile cu Iranul. Netanyahu a pus la punct o diplomaţie secretă cu Iranul prin intermediul informaţiilor culese din Pakistan, Qatar şi Iran.

"Există o îngrijorare reală că Trump va ajunge la un acord nefavorabil. Israelul încearcă să-l influenţeze cât poate de mult", a declarat un alt oficial israelian pentru CNN. Dar Netanyahu este prudent în ceea ce priveşte presiunea pe care o exercită, temându-se să nu fie perceput ca cel care îl conduce pe Trump înapoi spre război.

Casa Albă a declarat pentru CNN că Witkoff şi Kushner se bucură de "încrederea totală" a lui Trump, subliniind ceea ce a descris ca fiind o "serie de succese", inclusiv încheierea războiului din Gaza.

Oficialii israelieni se tem că ridicarea presiunii economice - chiar şi parţial - ar putea stabiliza regimul iranian într-un moment de slăbiciune. Fostul consilier pentru securitate naţională al lui Netanyahu, Meir Ben Shabbat, a scris în weekend în ziarul israelian Makor Rishon că orice acord trebuie să evite să permită regimului să-şi revină, indicând în schimb remarca recentă a lui Trump că "poate ne este mai bine fără niciun acord" ca rezultat preferabil unui acord care nu îndeplineşte obiectivele Israelului.

Cercurile de securitate israeliene sunt îngrijorate în mod special de un acord provizoriu care ar prelungi încetarea focului, ar redeschide Strâmtoarea Ormuz şi ar atenua presiunea economică asupra Iranului, fără a aborda deloc dosarul nuclear.

Iranul a insistat ca un acord preliminar să vizeze doar ridicarea sancţiunilor şi problema strâmtorii, chestiunea nucleară urmând să fie lăsată pentru etapele ulterioare.

Un înalt oficial israelian a declarat pentru CNN că Israelul rămâne în stare de alertă maximă în cazul eşuării negocierilor. "Suntem cu mâna pe puls. Vom fi fericiţi dacă nu se va ajunge la un acord, vom fi fericiţi dacă asediul asupra Ormuzului va continua şi vom fi fericiţi dacă Iranul va mai primi câteva lovituri", a spus el, recunoscând că decizia finală îi revine lui Trump. Escaladarea, a remarcat el, este un scenariu realist "dacă iranienii continuă să se joace şi să tragă de timp în negocieri".

O altă sursă familiarizată cu discuţiile a spus că SUA şi Israelul au continuat să se coordoneze cu privire la potenţiale planuri militare în Iran, inclusiv lovituri asupra instalaţiilor energetice şi a infrastructurii, precum şi asasinarea ţintită a liderilor iranieni, în cazul în care negocierile eşuează.

Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe şi apărare a parlamentului israelian, Boaz Bismuth, a reflectat opinia predominantă într-un tweet după o şedinţă secretă cu lideri militari de rang înalt.