LISTELE PENTRU ALEGERILE EUROPARLAMENTARELa vremuri noi, tot noi

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică / 29 martie 2019

La vremuri noi, tot noi

Biroul Electoral Central a încheiat, ieri, prima etapă în calendarul alegerilor europarlamentare ce vor avea loc în 26 mai 2019 şi care a constat în înregistrarea listelor de candidaţi a tuturor formaţiunilor politice care doresc să participe la acest scrutin. La o primă vedere, din analiza listelor de candidaţi depuse de formaţiunile politice parlamentare nu vedeam prea multe noutăţi. În afara locomotivei Rareş Bogdan de la PNL, a lui Carmen Avram şi Cristian Terheş de la PSD şi Iurie Leancă de la Pro Româ-nia, pe primele patru locuri eligibile pe lista fiecărui partid parlamentar sunt aceleaşi feţe pe care ne-am obişnuit să le vedem în ultimii 10 sau în cazul unora chiar 15 ani. Exceptând fireşte candidaţii USR care sunt în lumina reflectoarelor din anul 2016.

Astfel, la PNL, după Rareş Bogdan, urmează europarlamentarul Siegfried Mureşan, care este purtător de cuvânt al grupului PPE şi a fost raportor pe bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021 - 2027 din partea Legislativului de la Strasbourg. Siegfried Mureşan reprezintă partea liberală care a venit de la PD, adusă de gruparea Vasile Blaga-Raluca Turcan, după ruptura de Traian Băsescu. După Mureşan, pe loc eligibil se află Mircea Hava, actualul primar al municipiului Alba-Iulia (localitatea cea mai dezvoltată din România în privinţa conceptului smart-city). Fost membru al PD, Hava este o persoană controversată, asupra lui planând mai multe suspiciuni cu privire la concesionarea transportului local în oraş şi la deturnarea banilor publici destinaţi sponsorizării echipei de fotbal Unirea Alba-Iulia. Conform informaţiilor care au apărut de-a lungul anilor, Mircea Hava, care conduce Alba-Iulia din anul 1990, ar fi dat cel mai mare "tun" financiar cu prilejul reabilitării cetăţii fortificate medievale din oraş. Proiectul, care a costat peste 50 de milioane de euro, a fost executat de compania Corint Grup, al cărei patron este un apropiat al lui Mircea Hava, cei doi petrecându-şi mai multe concedii împreună. Ceea ce a ieşit în evidenţă cu prilejul reabilitării cetăţii a fost costul unui kilometru de drum în interiorul cetăţii - 4,2 milioane de euro - aproape cât un kilometru de autostradă construit în acel an. Hava a mai fost implicat într-un scandal la începutul anului trecut, când ar fi achiziţionat un autoturism Volskwagen Touareg pentru Poliţia Locală, dar care ar fi fost folosit de fiul primarului din Alba-Iulia. După Mircea Hava, pe lista PNL o regăsim pe Alina Vălean, europarlamentar şi în perioada 2014-2019, nimeni alta decât soţia fos-tului preşedinte al PNL, Crin Antones-cu. Acesta ar fi vrut să se afle şi el pe lista de candidaţi a liberalilor dar, pentru a nu crea dispute în interiorul PNL, după o discuţie cu actualul preşedinte Ludovic Orban şi cu alţi membri din conducerea formaţiunii liberale, a decis să nu mai candideze cu condiţia ca pe locurile eligibile să se regăsească soţia sa, Adina Vălean.

Plumb în cazul Belina

La social-democraţi, situaţia este aproape la fel cu a liberalilor. Pe primul loc se află ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, care va fi nevoită să facă faţă tuturor atacurilor ce vor urma în campania electorală la adresa partidului aflat la guvernare. Plumb este unul dintre numele grele ale PSD, preşedinte al organizaţiei de femei social-democrate, fost ministru al mediului în perioada guvernării USL şi ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale în guvernul Ponta, în perioada martie 2014 - noiembrie 2015.

Rovana Plumb nu este la prima experienţă în Parlamentul European, deoarece ea a fost unul dintre primii deputaţi români din Legislativul de la Strasbourg, în mai 2007, imediat după intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană. Acel mandat care a început în 2 mai 2007 s-a întins până la 6 mai 2012.

Asupra Rovanei Plumb au existat sus-piciuni cu privire la "afacerea" Belina, prin care guvernul condus de Victor Ponta a trecut din domeniul public al statului către domeniul public şi privat al judeţului Teleorman braţul Pavel şi Insula Belina, imobile care ulterior au fost concesionate societăţii Tel Drum, despre care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că există indicii că ar fi apropiată de actualul lider PSD, Liviu Dragnea. Parlamentul nu a fost de acord cu ridicarea imunităţii Rovanei Plumb, iar cercetarea penală în cazul acesteia a fost încheiată, în cauză rămânând inculpată doar Sevil Shaiddehh, care era secretar de stat la Ministerul Dezvoltării.

Plumb este urmată pe listă de jurnalis-ta Carmen Avram, realizatoarea unei emisiuni tv, iar pe locul al treilea se află Claudiu Manda, politicianul promovat de viitoarea sa soţie - Lia Olguţa Vasilescu. Pe locul patru al listei social-democrate este controversatul preot greco-catolic, Cristian Terheş, despre care Ziarul BURSA v-a informat, în ediţia din 27 martie 2019, că ar avea legături indirecte cu echipa de consilieri ai lui Liviu Drag-nea.

În privinţa USR-PLUS, nimic nou. Sau mai bine spus noutatea ar fi că un partid parlamentar - USR - are pe primele trei locuri eligibile oameni de la PLUS sau apropiaţi de liderul acestei formaţiuni politice. Lista este deschisă de controversatul Dacian Cioloş - liderul PLUS, care în regimul lui Traian Băsescu a fost comisar european pentru agricultură, iar în regimul lui Klaus Iohannis a fost, pentru un singur an, prim-ministru al ţării. Cioloş este urmat de Cristian Ghinea de la USR, dar care a fost ministru al Fondurilor Europene în guvernarea Cioloş, de Dragoş Pîslaru care a fost în aceeaşi guvernare Cioloş ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale şi de Clotilde Armand, consilier local în Sectorul 1 al Capitalei, fost candidat pentru funcţia de primar al acestui sector. Singura controversă legată de Clotilde Armand se referă la un contract de consultanţă pe care l-a avut firma Egis cu CNADNR pentru supervizarea lucrărilor pe care compania americană Bechtel urma să le execute la Autostrada Transilvania. Firma Egis, în fruntea căreia a ajuns Clotilde Armand după ce Bechtel a plecat din ţara noastră a primit pentru supervizare, din partea statului român, suma de 230 milioane de lei.

Pro România, ALDE şi PMP nu schimbă nimic

La Pro România, situaţia se poate caracteriza prin spusa "la vremuri noi, tot noi". Cu excepţia fostului premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, aflat pe locul 4 pe listă, toţi cei trei candidaţi din faţă sunt persoane cu vechime în politica social-democrată din ţara noastră: Victor Ponta, Corina Creţu şi Mihai Tudose. Cam la fel se prezintă situaţia şi la PMP, unde pe primele două locuri eligibile sunt Traian Băsescu şi Eugen Tomac, şi la ALDE unde primele patru locuri sunt ocupate de Norica Nicolai, Daniel Barbu (cel care dorea să ia banii alocaţi tratamentelor bolnavilor de HIV şi să îi cheltuiască la Ministerul Culturii), Renate Weber şi Ovidiu Silaghi. Practic putem spune că aceste trei formaţiuni politice sunt conservatoare în privinţa întocmirii listelor de candidaţi, pentru că nu au adus nimic nou în faţă şi au ales să defileze tot cu garda veche.

În cazul UDMR situaţia este cunos-cută: aceiaşi candidaţi din partea Uniunii, unde, pe locurile eligibile o regăsim pe Csilla Hegedus care, în perioada cât a fost secretar de stat la Ministerul Culturii, s-a îngrijit ca fondurile pentru proiectele de resturare a unor obiective istorice să fie alocate reabilitării unor edificii care aparţin membrilor etniei maghiare.

Din cele de mai sus, putem să anticipăm că principalele dezbateri politice vor fi cele în care vor fi implicaţi Rareş Bogdan, Siegfried Mureşan, Rovana Plumb, Claudiu Manda, Victor Ponta, Corina Creţu, Dacian Cioloş, Traian Băsescu şi Norica Nicolai. Bineînţeles că ţintele vor fi candidaţii PSD-ALDE - Plumb, Manda şi Nicolai - care vor fi criticaţi pentru toate nerealizările guvernului Dăncilă şi pentru imixtiunile în puterea judecătorească. De critici nu vor scăpa nici Victor Ponta şi Mihai Tudose, care au condus guvernul în perioada 2012-2015, respectiv iunie 2017-februarie 2018. Rămâne de văzut dacă pentru alegătorii de rând vor conta interminabilele certuri politice sau iniţiativele pe care reprezentanţii partidelor parlamentare doresc să le aibă în Legislativul european.

Dacă ar fi să contabilizăm numărul de semnături strânse de listele fiecărui partid, am avea o prezenţă la vot la nivel naţional de aproape 4 milioane de cetăţeni, la care s-ar adăuga cei din diaspora.

Număr insuficient însă pentru ca referendumul, la care se gândeşte preşedintele Klaus Iohannis, să fie validat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

02 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9297
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6851
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0142
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7419
Gram de aur (XAU)Gram de aur271.1673

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro