Videoconferinţa “Managementul situaţiei de criză pentru industria energetică şi operatorii de infrastructură critică”Videoconferinţa “Managementul situaţiei de criză pentru industria energetică şi operatorii de infrastructură critică”

MUGUR ISĂRESCU:"BNR îşi va îndeplini mandatele pentru acest an"

MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

"BNR îşi va îndeplini mandatele pentru acest an"

Guvernator BNR: "Progresele realizate de societatea românească sunt remarcabile, dar mai avem o bună bucată de drum înainte de a reuşi o deplină integrare în circuitul de valori europene" 

Liviu Voinea: "În ultimii 15 ani, unul din patru români apţi de muncă au plecat să muncească în străinătate"

Banca Naţională a României (BNR) îşi va îndeplini cele două mandate pentru anul acesta, respectiv asigurarea stabilităţii preţurilor şi stabilităţii financiare, în condiţiile în care inflaţia va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5%, plus/minus un procent, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, în ocazia prezentării Raportului semes-trial asupra stabilităţii financiare.

Domnia sa a declarat: "La o citire atentă a raportului, noi pregătim ideea că Banca Naţională în acest an îşi îndeplineşte cele două mandate. În ceea ce priveşte mandatul de stabilitate a preţurilor, după toate probabilităţile - mai avem o lună într-adevăr -, indicele preţurilor de consum va intra în marja de fluctuaţie, de 2,5% plus/minus un procent. Şi aici vom avea o problemă, sunt sigur, pentru că unele preţuri cresc şi indicele scade. Şi preţurile cresc, de regulă, în decembrie. O să fie mare tărăboi".

Guvernatorul a afirmat că BNR îşi va îndeplini mandatul în ceea ce priveşte stabilitatea financiară, iar faptul că avem vulnerabilităţi şi riscuri nu înseamnă că mandatul nu a fost îndeplinit. Şeful BNR a mai notat că, la 12 ani de la aderarea ţării noastre în Uniunea Europeană (UE), progresele realizate de societatea românească sunt "remarcabile" - în mod special, procesul de convergenţă: "Convergenţa reală s-a materializat în cel mai pronunţat proces de reducere a decalajelor faţă de nivelul înregistrat la momentul aderării. Nu este un titlu de glorie pentru numai un guvern, pentru că, din 2007, s-au fondat multe guverne. Din 2007 până în prezent, nivelul PIB pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, a ajuns de la 40% faţă de media europea-nă la mai bine de 60%. Este cel mai rapid ritm de convergenţă reală dintre toate ţările care au intrat în zona europeană. Performanţa este remarcabilă, doar că trebuie să continuăm în acelaşi ritm susţinut".

Mugur Isărescu a subliniat că, pentru continuarea acestei evoluţii pozitive, este nevoie de o calitate superioară a administraţiei publice, investiţii subs-tanţiale în infrastructură, de aliniere la standardele administrative ale statelor din UE, cât şi de politici coerente şi creative, care să permită dezvoltarea industriilor performante cu valoare adăugată ridicată.

Mugur Isărescu a mai spus: "Cu siguranţă, România anului 2018 este diferită de România anului 2007, dar mai avem o bună bucată de drum înainte de a reuşi o deplină integrare în circuitul de valori europene. Adoptarea monedei unice europene reprezintă un obiectiv important. Poate să fie o ancoră, un catalizator al transformărilor pozitive, dar în acelaşi timp, adoptarea euro trebuie privită ca o etapă de parcurs".

Potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare realizat de BNR, cele trei vulnerabilităţi structurale (riscuri pe termen lung care cer reforme structurale) la adresa ţării noastre sunt problema demografică, disciplina scăzută de plată în economie şi nivelul scăzut al intermedierii financiare.

Cu privire la acestea, guvernatorul BNR a afirmat: "De ameliorarea semnificativă a celor trei vulnerabilităţi structurale depinde evoluţia durabilă a stabilităţii financiare a ţării noastre. O vulnerabilitate pe care am discutat-o recent se referă la deficite, iar formularea noastră a fost să nu ne prindă recesiunea, care va veni cândva, cu garda jos. N-am făcut o prognoză, dimpotrivă, am spus în clar: nu vedem deocamdată niciun semn de recesiune. O recesiune va urma şi ar fi bine ca această fază descendentă să nu ne surprindă cu deficite mari (n.r. cele două deficite gemene, deficit bugetar şi deficit structural), pentru că nu vom putea să ne apărăm".

Liviu Voinea, viceguvernator BNR: "Emigraţia, o problemă structurală"

Conform raportului prezentat ieri la BNR, în ultimii cincisprezece ani, 14,1% din totalul populaţiei a plecat în străinătate, în timp ce unul din patru români apţi de muncă au plecat să muncească în altă ţară.

Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, a declarat: "Aceasta este o problemă structurală. S-a dezvoltat în timp şi nu poate fi rezolvată de azi pe mâine, dar poate fi privită şi din perspectiva că există un potenţial de creştere a înzestrării cu forţă de muncă, în cazul în care o parte din această emigraţie s-ar întoarce".

O problemă structurală secundară a economiei este disciplina scăzută de plată şi vulnerabilităţile din bilanţul agenţilor economici.

Domnul Voinea a spus: "Companii cu capitaluri proprii sub limita reglementată reprezintă 40% din totalul companiilor din România. Capitaluri cu companii proprii negative sunt 39%. Ele nu se adună, atenţie, pentru că unele se regăsesc în mai multe astfel de categorii. Companii cu cifra de afaceri egală cu zero sunt 24%, în timp ce companiile cu numărul de salariaţi egal cu zero sunt 41%, iar companiile care acumulează capitaluri proprii negative, afaceri şi salariaţi zero sunt 14%".

Nivelul scăzut al intermedierii financiare este cea de-a treia vulnerabilitate care completează lista riscurilor structurale la adresa stabilităţii economiei ţării. Liviu Voinea a subliniat că ponderea activelor bancare în PIB este de doar 49%, sub ponderea regiunii şi a ponderii europene (de 270%), dar a notat că această pondere redusă poate fi interpretată ca existenţa unui potenţial de creditare încă neutilizat, domnia sa făcând referire la gradul redus de îndatorare al companiilor din industrie, servicii şi utilităţi.

Domnul Voinea a mai spus că principala evoluţie pozitivă a economiei este scăderea riscului de supraîncălzire a economiei, economia încetinind de la 6,9% creştere PIB în 2017 la circa 4% în 2018.

Acesta a notat: "Aşadar, o creştere economică mai aproape de nivelul său potenţial, deci mai sustenabilă. O altă evoluţie pozitivă este reintrarea în ţintă a ratei inflaţiei, după un maximum în luna mai de 5,4%. La sfârşitul anului, ne aşteptăm să fie 3,5%, iar pentru anul viitor să atingă o valoare mai scăzută de 2,9%".

Acesta a subliniat că datoria publică a ţării noastre a scăzut la 34,9% din PIB, în trimestrul al doilea din 2018, de la 37,6% cât era în 2016.

Referitor la indicatoarele de risc ale sectorului bancar, solvabilitatea s-a menţinut constantă, în timp ce calitatea activelor, profitabilitatea şi structura bilanţului s-au îmbunătăţit. Potrivit viceguvernatorului, rata creditelor neperformante a continuat să scadă (5,6 în septembrie la 5,38% în octombrie), menţinându-se sub pragul de semnal de 8%.

Acesta a mai precizat, cu privire la structura bilanţurilor băncilor: "S-a îmbunătăţit atât pe partea de active, cât şi pe partea de pasive şi vă dau drept indicator, din perspectiva reducerii riscului de contagiune al unei eventuale crize externe, ponderea pasivelor externe este acum de 9% din total pasiv faţă de peste 30% acum zece ani, iar de aceea, o eventuală criză externă ne va afecta mai puţin din perspectiva finanţării sectorului bancar".

Potrivit raportului băncii centrale, principalele două riscuri la adresa economiei ţării noastre sunt de natură externă, anume deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente ca urmare a creşterii dobânzii de referinţă a SUA, respectiv incertitudini cu referire la Brexit şi situaţia datoriilor ţărilor din zona euro.

Riscurile de natură internă, conform BNR, sunt: riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne ("risc sistemic moderat, dar în creştere") şi evoluţii privind piaţa imobiliară ("risc sistemic redus, în scădere").

Cu referire la deficitele gemene, domnul Voinea a afirmat: "Deficitul bugetar şi deficitul de cont curent se situează în aproprierea nivelurilor de semnal. În ceea ce priveşte deficitul structural, adică deficitul pe care o ţară îl are dacă ar creşte la nivelul PIB-ului potenţial, acesta depăşeşte 3%, dar deficitul bugetar este la limită, chiar dacă este mai mare decât în urmă cu 4-5 ani. Deficitul de cont curent la sfârşitul primului semestru din 2018 a fost 3,2% din PIB. Nu ne aşteptăm ca până la sfârşitul anului să depăşească 4%, având în vedere că aceasta este media din 2000 până în prezent a deficitului de cont curent".

În sfârşit, în ceea ce priveşte piaţa imobiliară domnul Voinea a conchis subliniind că rata anuală de creştere a preţurilor imobilelor rezidenţiale, în luna iulie, a fost de 2,7%, cu mult sub pragul de semnal al Comisiei Europene de 6%, BNR considerând acest risc în scădere.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS