English
Creşterea datoriei globale s-a accelerat în T1 2025, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF), iar nivelul său a atins un nou record, de 324,3 trilioane de dolari, după o creştere de 11,2 trilioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Faţă de trimestrul precedent s-a înregistrat un avans de 7,5 trilioane de dolari, după o scădere de circa 7,5 trilioane în T4 2024.
În condiţiile unei deprecieri accentuate a dolarului american, care a contribuit la creşterea valorii în USD a datoriei, creşterea trimestrială din T1 2025 a fost de peste patru ori mai mare decât creşterea trimestrială medie de 1,7 trilioane de dolari observată de la sfârşitul anului 2022, conform raportului.
Economiile avansate au avut cea mai mare contribuţie la creşterea trimestrială a datoriei globale, de 4 trilioane de dolari, în timp ce la nivelul economiilor emergente creşterea datorilor cumulate a fost de circa 3,5 trilioane. Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, datoriile economiilor emergente au crescut cu 5,8 trilioane de dolari, în timp ce datoriile economiilor dezvoltate au crescut cu 5,4 trilioane.
Povara datoriei globale, exprimată prin raportarea acesteia la Produsul Intern Brut global, a înregistrat o scădere marginală, de 0,2 puncte procentuale faţă de T4 2024, şi a ajuns la 325,5%, cu circa 31 de puncte procentuale sub maximul istoric atins în perioada pandemiei (vezi graficul 1).
Relativa stabilizare a poverii datoriei globale a avut loc pe fondul unei creşteri trimestriale a PIB-ului global nominal cu 2,4 trilioane de dolari, până la 99,6 trilioane de dolari, un nou nivel record.
În timp ce povara datoriilor din economiile dezvoltate şi-a continuat tendinţa descendentă şi a ajuns la 373,6% din PIB, cel mai redus nivel din ultimii 16 ani, povara datoriilor pentru economiile emergente a atins un nou record în T1 2025, de 244,9% din PIB, cu peste 27 de puncte procentuale peste nivelul din perioada anterioară pandemiei.
Eficienţa datoriilor în stimularea creşterii economice continuă să se menţină la un nivel scăzut, în condiţiile în care avansul anual din T1 2025, de 11,2 trilioane, a fost însoţit de o creştere a PIB-ului nominal de 4,1 trilioane. Astfel, o creştere anuală a datoriilor cu 1 dolar a condus la o creştere economică nominală de 0,37 dolari, după creşteri de 0,33, respectiv 0,3 dolari în cele două trimestrele anterioare.
Cele mai mari contribuţii la creşterea datoriei în T1 2025 au venit din partea Chinei, Franţei şi Germaniei, în timp ce nivelul datoriei a scăzut în Canada, Emiratele Arabe Unite şi Turcia.
Creşterea datoriilor din economiile emergente a fost determinată în cea mai mare parte de China, cu o contribuţie de peste 2 trilioane de dolari, conform raportului de la IIF, unde se mai arată că datoria guvernamentală a Chinei a înregistrat o creştere explozivă în ultimii ani, de la circa 60% din PIB în 2019, până la circa 93% în prezent. Şi datoria totală a ţărilor emergente, exclusiv China, a atins un nou record, în condiţiile în care Brazilia, India şi Polonia au înregistrat în primul trimestru al anului cele mai mari creşteri ale datoriei exprimate în USD.
Economiştii de la IIF estimează că ritmul de acumulare a datoriilor se va accelera în perioada următoare, pe fondul politicilor monetare relaxate aplicate de Federal Reserve, BCE şi Banca Populară a Chinei, iar cea mai mare parte a creşterii se va concentra în sectorul public.
Prognozele de la IIF arată că ponderea datoriei publice a Chinei în PIB va atinge 100% până la sfârşitul anului, pe fondul unui deficit combinat al conturilor fiscale generale şi al fondurilor publice care depăşeşte în prezent 9% din PIB (vezi graficul 2).
După repartizarea pe sectoare, datoriile companiilor nefinanciare au contribuit cel mai mult la creşterea trimestrială a datoriei globale, cu 2,7 trilioane de dolari, şi au revenit la maximul istoric de 93,9 trilioane, respectiv 91,3% din PIB-ul global.
Datoriile gospodăriilor au crescut cu circa un trilion de dolari, până la 60,6 trilioane (59,2% din PIB), iar datoriile companiilor financiare au înregistrat o creştere anuală de 1,4 trilioane, până la 72,9 trilioane de dolari (77% din PIB), în timp ce datoriile guvernamentale au crescut cu 2,4 trilioane, până la 97,1 trilioane (97,9% din PIB-ul global).
La nivelul economiilor dezvoltate, datoriile guvernamentale au înregistrat o creştere trimestrială de 0,9 trilioane de dolari, până la 65,3 trilioane (112,9% din PIB), iar datoriile guvernamentale din economiile emergente au crescut cu 1,4 trilioane de dolari, până la 31,7 trilioane de dolari, respectiv 72,7% din PIB.
Institute of International Finance mai avertizează că poate urma o perioadă cu volatilitate ridicată pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale americane, pe fondul unei traiectorii alarmante a datoriei publice din SUA.
"Este probabil ca atenţia investitorilor să se concentreze din ce în ce mai mult asupra planurilor de împrumut ale Trezoreriei, care s-ar putea schimba dacă nu sunt asigurate noi surse de venituri", se mai arată în raport, în condiţiile în care "o creştere bruscă a ofertei de titluri de trezorerie americane ar exercita o presiune ascendentă asupra randamentelor şi ar creşte semnificativ cheltuielile guvernamentale cu dobânzile, care se situează deja la 3,1% din PIB".
Documentul de la IIF abordează şi posibilele efecte ale războaielor tarifare iniţiate de guvernul american. Astfel, o prelungire a perioadei de incertitudine ar putea conduce la adoptarea unor politici bugetare mai relaxate, în special în ţările care au legături comerciale puternice cu SUA, politici care vor oferi un impuls suplimentar pentru creşterea datoriilor publice.
După ce subliniază că împrumuturile pe termen scurt sunt utilizate tot mai mult de guverne pentru finanţarea deficitelor bugetare, ceea ce implică o creştere semnificativă a riscului de refinanţare, raportul GDM de la IIF mai arată că valoarea datoriilor care vor ajunge la scadenţă până la finalul anului 2025 la nivelul economiilor dezvoltate este de circa 19 trilioane de dolari, în timp ce economiile emergente se vor confrunta cu un necesar de refinanţare record, de circa 7 trilioane de dolari.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 00:35)
Pana era la conducere Biden/Kamala,nu era nici o problema,cu datoria USA,
cum a venit Trump,in cateva saptamani,e mare problema,
nu sunt mare specialist,dar vad ca si tarile europene sunt indatorate,
unele chiar cu mari probleme,si nu vad nici o ingrijorare,
pacat ca am ajuns sa incurcam economia cu politica.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 01:44)
In articol nu e vorba de datoria lui trump ci despre datoria sua si care datorie are mare legatura cu politica ca orice datorie de stat de altfel.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 07:31)
Daca nu esti specialist, atunci de ce te bagi?!
Nu vezi nici o ingrijorare pentru ca nu esti specialist.
Ai auzit de criza de supraindatorare din anii 2008-2010?
Ei bine, criza aia nu s-a rezolvat niciodata, asa ca te poti ingrijora.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Silviu în data de 08.05.2025, 09:21)
Păi nu era chiar așa mare problemă, ca datoria era în scădere. A venit Trump și după ce a trâmbițat ca face și deget, dar datoria a crescut. Se aproprie recesiunea, datorită tarifelor. Iar noi nu trebuie să fim indiferenți la economia americană, datorită faptului ca, dacă economia americană tușește, a nostra cade la pat cu febră 40.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 15:09)
Imensa datorie a SUA se mosteneste de la Biden care tras tara in groapa,
exemplu simplu si la indemana oricui: pachet de branza feliata costa inaintea lui max. $6 iar el a reusit incredibila performanta sa aduca acelasi pachet la circa $14
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 17:41)
.. care a mostenit-o de la Trump , si tot asa, nici unul n-a facut psi concreti pt echilibrarea bugetului. si nici acum nu face. decat da din gura. vorbe. nu fapte.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 18:49)
Da tu ce specialist ești Lache?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 06:42)
si datoriile tot vor urca pina la resetare.....care deja a inceput, banii electronici
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 07:39)
Cu toate astea sua are rating AA+ iar pe noi ne paste junk-ul. Ca asa este ipocrizia si dublul standard.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 10:56)
Bravo !! frate
ai rezumat perfect.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 13:31)
poate din cauza ca au toata datoria in doalri si pot printa $$ s oricand. deci risc spre zero sa nu plateasca inapoi.
la noi in schimb, datoria in valuta e problema. mai ales acum cu devalorizare leului.
3. Guvernele Romaniei nu au privilegiile SUA, deci tr
(mesaj trimis de Opinie în data de 08.05.2025, 12:32)
Deja administratia Trump e intr o pozitie in care si a antagonizat angajatii federali (incercand sa reduca datoria) numai ca, simultan sa ceeasca cheltuielile militare, spre revolta publicului! In nici un caz Romania nu si poate permite astfel de politici contradictorii, ca noi avem datorii mari dar moneda e... slaba Asa ca Talvar sa nu mai semneze in nestire cumparare de tancuri sau blindate usoare de... 2 persoane numai pt ca asa cer sau propun fabricantii din alte tari. Secretarul general al armatei SUA tocmai a declarat ca opreste comenzile pe tancuri, avioane de milioane de usd etc exact pt ca sunt vulnerabile la drone ieftine. In 3 ani, d Tilvar n a auzit de ce se intimpla pe front?! Abrams au dezamagit, baterii Patriot cad prada bombelor cu glisare, corvete se scufunda atacate de salupe drone cu exozibil etc. Simultan cu incercarile esuate de reducere a cheltuielilor bugetare, disponibilizari etc. Curtea de conturi nu face o vizita la MAPN? Chiar acum in unele judete armata da gratis catre CJ terenuri mari intravilan :deci aceleasi scheme, cer bani de la buget dar dau gratis tot pe preferinte?!?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 13:22)
Il împrumutăm pe Câtu....rezolva el
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 13:32)
pe Boc..
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 14:33)
Bun, deci america poate printa oricat. Si de ce nu o face?
4.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 15:59)
Pentru ca realitatea economica nu poate fi invinsa nici macar de cea mai "puternica" armata din lume, singura aparatoare a dolarului. Randamentele obligatiunilor americane au inceput sa arate si riscul de credit, ceva de neconceput pina de curind.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 15:12)
Vorba proverbului:
"pana sa ti faci griji de mine, mai bine fa ti pentru tine sa nu te impiedici"
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 18:50)
Sunt curios....veți vota în turul 2 cu normalitatea? Sau cu spălarea pe creier....
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 20:52)
na 0,5 grivne si treci la kiev aici nu se face campanie electorala pentru nimeni
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 21:55)
Imensa datorie a SUA se trage de la senilul Bidon care a provocat o inflatie enorma,
pachetul de branza feliata costa inaintea lui max. $6 iar el a reusit incredibila performanta sa aduca acelasi pachet la circa $14 (cifrele astea se gasesc usor in statistici si de la cei care locuiesc acolo)
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 22:01)
trump a incept-o
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 22:33)
"...branza feliata costa inaintea lui max. $6 iar el a reusit incredibila performanta sa aduca acelasi pachet la circa $14 (cifrele astea se gasesc usor in statistici si de la cei care locuiesc acolo)..."
mica reimprospatare pentru dobitocuții care au probleme cu cititul,
(desi e degeaba, dar oricum ei nu conteaza)
8. Problema nu e datoria
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 23:11)
Problema nu e datoria ci saracia accelerata pe care o provoaca iobagilor
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.05.2025, 23:46)
Abia sa fie vreo luna (?) de cand Trump a luat o serie de masuri complexe tactice si strategice,
cum o sa dea rezultate in cateva zile,
altii nu sant in stare de nimic in ani de zile traind ca regii,
cand auzi schelalaielile turmelor si gloatelor care stiu ce "se va intampla",
te ia greata