Abonament gratuit

O criză medicală? Nu, o criză politică!

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial /

Cristian Pîrvulescu

Deşi este prezentată ca o criză medicală, criza pe care ne este dat s-o trăim este una cât se poate de politică! Peste tot, chiar dacă nu în aceiaşi măsură, criza politică este în acelaşi timp una internă şi internaională. Modul în care această criză se declină la nivel intern poate fi diferit, dar, în fapt, temele sunt asemănătoare: lipsa mijloacelor de protecţie medicală sau a cetăţenilor, riscurile şi neajunsurile sistemului de sănătate, proasta gestiune a crizei sanitare, manipularea datelor, etc. Aceleaşi teme, adaptate doar unor contexte diferite. Căci criza sistemului de sănătate nu poate fi aceiaşi în Franţa, Statele Unite sau România!

Pe de altă parte, politicienii se văd obligaţi de o opinie publică cuprinsă de panică să ia măsuri generale. La acestea contribuie "specialiştii" care recomandă, în absenţa unui tratament adecvat pentru Covid 19, măsuri care vizează întreaga populaţie. Ori, este într-adevăr întreaga populaţie suspusă aceluiaşi risc? Când epidemiologii sunt departe de a fi de acord asupra măsurilor de urmat, măsuri pe care oricum tot politicienii le vor lua şi le vor deconta, care să fie calea de urmat? În aceste condiţii, cei câţiva lideri care rezistă carantinării totale, precum prim ministrul olandez Mark Rutte (liberal) sau suedez Stefan Löfven (social democrat), sprijiniţi de clasa politică şi de opinia publică naţională, sunt nişte inconştienţi? Este strategia imunizării colective, pe care aceştia, sfătuiţi de epidemiologi din ţările lor, o strategie mai riscantă decât cea a carantinării totale? Cheia diferenţei ar putea subzista în cultura politică (setul de valori şi credinţe împărtăşite de o colectivitate), dar poate varia expertiza ştiinţifică dependentă de cultura politică? Unii vor spune că Boris Johansson în Marea Britanie sau Donald Trump în Statele Unite au fost obligaţi să facă un pas înapoi în privinţa imunizării colective în faţa dezastrului epidemiologic! De fapt, cei doi lideri mai sus citaţi nu au făcut decât o serie de concesii în faţa unei opinii publice ofensive, fără însă să schimbe politica generală. Căci imunizarea colectivă nu presupune inacţiunea, ci, din contră, acţiuni ţintite care să asigure sprijin în special celor ce sunt expuşi, cu un efort adecvat în direcţia serviciului de sănătate. Într-un articol din 28 martie din New York Times (In the Coronavirus Fight in Scandinavia, Sweden Stands Apart), Anders Tegnel, într-un fel epidemiologul şef al Suediei, explică motivele excepţiei suedeze. Dacă un liberal şi un social-democrat iau aceleaşi decizii înseamnă că diferenţele nu sunt ideologice, ci ţin de cu totul alte variabile.

Să luăm un exemplu: mortalitatea! Aceasta este o variabilă care este folosită zilnic în comunicarea mass media şi care întreţine frica. Iar mortalitatea este un subiect cât se poate de politic! Să ne oprim puţin asupra acestei variabile. Există o pandemie, dar cât de mortală este acesta? În fiecare zi vedem cifrele mortalităţii, dar la ce le raportăm? Cât de diferite sunt ele faţă de perioadele "normale? Şi cum propuneam deja săptămâna trecută, să folosim cifrele de la Johns Hopkins. Spre exemplu, pe 5 aprilie mortalitatea era în România de 0,7 morţi la 100.000 locuitori pe când în 94,7 în San Marino, 25,4 în Italia, 25,6 în Spania, 6,5 în Marea Britanie, 2,6 în Statele Unite şi de 0,3 în China (datele sunt disponibile pe https://coronavirus.jhu.edu/data/mortality). În acelaşi timp, este o evidenţă că gradul de contagiune nu este cel anunţat iniţial, de 2,5-3, ci mult mai mic. Este foarte probabil ca măsurile de izolare să fi fost eficiente, dar oricum, astăzi rata de contagiune este mult mai mică. În Olanda, care are o mortalitatea de 9,6 la 100.000 de locuitori, epidemiologii consideră că măsurile de izolare voluntară recomandate de autorităţi au condus la scăderea contagiunii undeva în jur de 0,3, ceea ce face ca sistemul de sănătate să poată rezista.

Faptul că opinia publică este mai ales una internă, şi mai puţin una internaţională, dar şi datorită stimulării - uneori rău intenţionată - a fricilor legate de SARS CoV 2, presiunea asupra politicienilor - dublată nu de puţine ori şi de calcule politice şi electorale - a dus la decizii în orb, generale, a căror eficacitate este decretată, dar nu dovedită. În acelaşi timp, agenţii difuzării ştirilor contrafăcute au avut câmp liber de acţiune. Când deciziile politice devin "ştiinţifice" sau "tehnice", şi îşi pierd caracterul politic şi administrativ, situaţia nu poate decât degenera. Alocarea de resurse, de la măşti de protecţie la ventilatoare medicale ţine de politică, nu de medicină!

Qui prodest? Mass media internaţională a prezentat cu aplomb ajutoarele pe care ruşii sau chinezii le-au dat statelor în nevoie, pe când Europa lipsea. Dar Europa nu lipsea deloc, şi după un început dificil, datorat statelor membre, organiza politicile comune. Doar că Europa nu-şi face publicitate. Între timp, de la caz la caz, "specialiştii", serviciile secrete şi liderii autoritari de toate tendinţele par să fie principalii profitori ai panicii Covid 19. Şi asta est tot politică!

Opinia Cititorului ( 6 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Profesore, scrii neglijent si nu ma refer doar la literele si cuvintele sarite sau la schingiuirea frazei, ma refer chiar la arhitectura articolului si lantul interior al gandirii.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Măsurile adoptate de Uniunea Europeană în contextul răspândirii pandemiei de COVID-19 -

    Răspunsul UE la epidemia de Covid-19 se axează pe patru priorități:1.Limitarea răspândirii virusului 2.Asigurarea furnizării de echipamente medicale 3.Promovarea cercetării pentru tratamente și vaccinuri 4.Sprijinirea locurilor de muncă, a întreprinderilor și a economiei 

    2.Asigurarea furnizării de echipamente medicale UE colaborează cu statele sale membre pentru a asigura furnizarea de echipamente individuale de protecție și de materiale medicale în întreaga Europă, prin:achiziții publice comune pentru măști și alte echipamente individuale de protecție,contacte strânse cu sectorul industrial european pentru a crește producția tuturor materialelor necesare, exporturi reglementate de echipamente individuale de protecție din UE pentru a asigura aprovizionarea în toate statele membre.asigurarea de căi prioritare pentru a facilita libera circulație a mărfurilor și a persoanelor care trebuie să treacă frontierele,standarde europene armonizate și disponibile în mod liber pentru materialele medicale, pentru a facilita creșterea producției 

    3.Promovarea cercetării pentru tratamente și vaccinuri UE accelerează și promovează cercetarea în legătură cu Covid-19 prin mobilizarea: a 47,5 milioane EUR pentru 17 proiecte de vaccinuri și tratamente, prin intermediul programului pentru cercetare Orizont 2020 al UE,a 90 de milioane EUR sub formă de fonduri publice și private pentru terapii și metode de diagnosticare, prin intermediul Inițiativei privind medicamentele inovatoare (IMI), a 164 de milioane EUR pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate în vederea unor soluții inovatoare de combatere a epidemiei de Covid-19, prin intermediul programului de accelerare al Consiliul European pentru Inovare, Imagine de ansamblu asupra acțiunilor de cercetare și inovare pentru combaterea Covid-19 (Comisia Europeană) 

    4.Mobilizarea bugetului UE și a Băncii Europene de Investiții pentru a salva locuri de muncă ale oamenilor și pentru a sprijini companiile afectate de criză 

    Grupul BEI va viza crearea unei investiții suplimentare de 20 de miliarde de euro în întreprinderile mici și mijlocii, folosind parțial propriul capital și parțial susținut de bugetul UE.  

    Fondul de investiții (FEI), deci poate oferi lichidități IMM-urilor, mobilizând în total 8 miliarde de euro pentru a ajuta cel puțin 100.000 de companii 

    Instrumentul SURE al Comisiei protejează locurile de muncă și oamenii la locul de muncă. Comisia a prezentat sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în caz de urgență - SURE - pentru a ajuta oamenii să își păstreze locul de muncă în timpul crizei.-SURE oferă finanțare statelor membre de până la 100 de miliarde de euro, acoperind o parte din costurile aferente creării sau extinderii schemelor naționale de lucru pe timp scurt.  

    Măsuri de lichiditate pentru a ajuta IMM-urile cu impact puternic 

    Inițiativa de investiții pentru răspunsul coronavirusului 

    Comisia a depus o inițiativă de investiții pentru a oferi statelor membre lichiditate imediată. Se compune din fonduri de politică de coeziune.Inițiativa UE pentru investiții în răspunsul la coronavirus 

    Init?iativa urmărește să mobilizeze toate resursele existente din bugetul UE pentru a sprijini financiar statele membre în ra?spunsul lor imediat la criza generata? de coronavirus. Aceasta include efectuarea unor pla?t?i în avans, redirect?ionarea fondurilor de coeziune s?i acordarea de asistent?a? statelor membre în canalizarea cât mai rapida? a fondurilor acolo unde este cea mai mare nevoie de bani.Inițiativa UE va mobiliza 37 miliarde de euro din Fondurile structurale și de investiții europene (FESI), rezervate inițial pentru programele din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului Social European (FSE), Fondului de Coeziune (CF) și Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Astfel, 8 miliarde de euro provin din prefinanțarea neutilizată pe care statele membre au primit-o în 2019 și care ar fi trebuit rambursată până la finalul lunii iunie 2020, în timp ce 29 miliarde de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul UE.Utilizarea fondurilor structurale va permite ca cheltuielile de asistență medicală să fie eligibile pentru rambursare. Vezi anexa  

    - Drept urmare, pentru combaterea crizei provocată de COVID-19, Comisia Europeană, prin Inițiativa UE pentru investiții în răspunsul la coronavirus, va direcționa către România 3, 079 miliarde de euro, dacă autoritățile românești vor reuși să mobilizeze toți banii aferenți cofinanțării europene. Astfel, 491 milioane de euro reprezintă prefinanțarea neutilizată din fondurile de coeziune, sumă pe care România ar fi trebuit să o ramburseze la bugetul UE până la finalul lunii iunie 2020 și 2,588 miliarde de euro – cofinant?area de la bugetul UE care va fi disponibila? în cazul în care – conform recomanda?rilor Comisiei – suma în valoare de 491 milioane de euro va fi utilizată pentru finant?area ra?spunsului la coronavirus. 

    până la 800 de milioane EUR din partea Fondului de solidaritate al UE urmează să fie direcționate către țările cel mai puternic afectate, datorită extinderii domeniului de aplicare a fondului la crizele din domeniul sănătății public 

    Inițiativa include, de asemenea: o rată de finanțare de 100% a UE pentru măsurile de combatere a crizei, astfel încât statele membre să nu fie nevoite să prefinanteze bani. 

    Noi metode din cadrul Fondului pentru ajutor european pentru cei mai defavorizați pentru a ajunge la cei mai vulnerabili, cum ar fi livrările la domiciliu și utilizarea voucherelor electronice pentru a reduce riscul de contaminare. 

    Flexibilitate pentru a redirecționa finanțarea între programe și regiuni pentru a finanța acțiuni legate de corona. Se permite flexibilitatea în aplicarea normelor UE privind: 

    măsurile de ajutor de stat pentru sprijinirea întreprinderilor și a lucrătorilor 

    finanțele publice și politicile bugetare, de exemplu pentru a face față cheltuielilor excepționale 

    Ajutoare de stat - Cum pot statele membre să sprijine întreprinderile afectate de epidemia de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat? 

    Sprijinul financiar din partea UE sau din fondurile naționale acordate serviciilor de sănătate sau altor servicii publice pentru soluționarea situației legate de COVID-19 nu intră în domeniul de aplicare al controlului ajutoarelor de stat. Același lucru este valabil și pentru orice sprijin financiar public acordat direct cetățenilor. În mod similar, măsurile de sprijin public aflate la dispoziția tuturor întreprinderilor, cum ar fi, de exemplu, subvențiile salariale și suspendarea plăților impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale, nu intră sub incidența controlului ajutoarelor de stat și pot fi luate fără a fi necesară aprobarea Comisiei în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. În toate aceste cazuri, statele membre pot acționa imediat, vezi anexa nr,2. 

    Asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul în care prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt. 

    Flexibilitatea cadrului fiscal european Comisia Europeană a declanșat „clauza de evadare” pentru a permite un sprijin fiscal excepțional. Acest lucru va permite aplicarea flexibilității maxime la normele noastre bugetare pentru a ajuta guvernele naționale să sprijine financiar sistemele și întreprinderile de asistență medicală și să mențină oamenii în locuri de muncă în timpul crizei. 

    Răspunsul Băncii Centrale Europene la situații de urgență coronavirus 

    Măsurile economice ale Comisiei vor completa Programul Pandemic de Achiziții de Urgență de valori mobiliare private și publice din cadrul Băncii Centrale Europene în perioada de criză, pe lângă programul de 120 de miliarde de euro, decis anterior. 

    Proiecția investițiilor străine directe 

    La 25 martie, Comisia a emis linii directoare pentru a ajuta statele membre să analizeze investițiile străine directe și achizițiile de control sau influență. 

    Scopul este de a proteja activele și tehnologia critice europene în actuala criză. 

    Obiectivul este acela de a utiliza banii în mod eficient cât mai curând posibil, cel târziu în următoarele săptămâni. Comisia va depune toate eforturile pentru a face acest lucru posibil. 

    Sectorul bancar 

    Care este rolul sectorului bancar în contextul declarațiilor Băncii Centrale Europene (BCE) și ale Autorității Bancare Europene (ABE)? 

    Băncile din UE sunt bine capitalizate și au rezerve de lichidități care pot fi utilizate pentru a combate impactul epidemiei de COVID-19. Întrucât băncile au un rol esențial în finanțarea gospodăriilor și a întreprinderilor din UE, este esențial ca acestea să poată continua să furnizeze lichidități în economie. 

    Comisia salută măsurile luate de statele membre pentru a oferi garanții menite să sprijine întreprinderile.Comisia salută declarațiile făcute de ABE și de mecanismul unic de supraveghere (MUS) și solicită flexibilitate în aplicarea cadrului prudențial (și anume, rezervele de capital și de lichidități, inclusiv orientările din cadrul pilonului 2), precum și o reducere a cerințelor privind structura pilonului 2. Invităm autoritățile de supraveghere să adopte o abordare coordonată și să utilizeze pe deplin flexibilitatea oferită de cadrul de supraveghere al UE. 

    Utilizarea flexibilității depline a cadrului bugetar european 

    Cum intenționează Comisia să permită statelor membre să utilizeze pe deplin flexibilitatea oferită de cadrul bugetar european? 

    Comisia va utiliza pe deplin flexibilitatea existentă în cadrul bugetar al UE pentru a ajuta statele membre să combată criza. 

    Pactul de stabilitate și de creștere include ipoteza unui impact bugetar negativ în urma unui eveniment neobișnuit, cum ar fi această pandemie. Acesta se referă atât la efectele provocate de creșterea economică mai lentă, cât și la cheltuielile suplimentare legate de combaterea epidemiei. 

    Comisia este pregătită să propună Consiliului să activeze clauza derogatorie generală pentru a permite un sprijin mai general al politicii fiscal-bugetare. Această clauză, în cooperare cu Consiliul, ar suspenda ajustarea bugetară recomandată de Consiliu în cazul unei recesiuni economice grave în zona euro sau în UE în ansamblul său. 

    Cum se va aplica acest lucru în practică? Care sunt etapele următoare? 

    Comisia consideră că flexibilitatea de a ține cont de „evenimentele neobișnuite, aflate în afara controlului guvernului” este aplicabilă situației actuale, ceea ce le permite statelor membre să se abată temporar de la ajustările bugetare necesare. 

    Statele membre pot depune o cerere de flexibilitate în cadrul programelor de stabilitate, în care să își prezinte planurile fiscal-bugetare pentru următorii trei ani. Programele de stabilitate vor fi prezentate în aprilie 2020. Comisia va efectua o evaluare preliminară a acestor cereri în temeiul „clauzei privind evenimentele neobișnuite”, odată ce acestea vor fi înaintate. În evaluarea sa, Comisia va ține cont de necesitatea ca statele membre să pună în aplicare măsuri urgente pentru a menține sub control epidemia, pentru a reduce presiunea asupra sistemelor de asistență medicală și pentru a contracara consecințele socioeconomice negative ale epidemiei. 

    Recomandările specifice fiecărei țări formulate de Comisie, care urmează să fie emise mai târziu în această primăvară, vor ține seama și de cele mai recente evoluții economice, adaptând eforturile fiscal-bugetare care trebuie întreprinse de statele membre atunci când este necesar pentru a ține seama de situația economică. 

    Prin urmare, eforturile fiscal-bugetare recomandate vor lua în considerare situațiile specifice fiecărei țări, inclusiv deteriorarea activității economice, cheltuielile excepționale și măsurile de salvare specifice. 

    Recomandările specifice fiecărei țări vor trebui aprobate de Consiliu. 

    Ce cheltuieli ar putea fi facilitate prin intermediul acestei flexibilități? 

    Comisia este conștientă de costurile semnificative pe care le vor suporta statele membre pentru a pune în aplicare măsurile necesare menite să mențină sub control pandemia, să sprijine sistemele de asistență medicală și să contracareze consecințele socioeconomice negative ale epidemiei. 

    Cheltuielile cu măsurile imediate de menținere sub control a epidemiei se pot referi, de exemplu, la furnizarea de echipamente medicale, la mărirea capacității spitalelor, la măsuri de protecție civilă și la campanii de informare. 

    Cheltuielile ar putea fi direcționate, de asemenea, către acordarea de sprijin lucrătorilor, în special persoanelor care desfășoară activități independente și întreprinderilor din anumite sectoare și domenii de activitate care se confruntă cu perturbarea producției sau a vânzărilor și care, prin urmare, sunt afectate de lipsa lichidităților, în special IMM-urile. 

    Există preocupări la nivelul Comisiei în sensul că flexibilitatea acordată va crea riscuri pentru sustenabilitatea finanțelor publice? 

    Normele noastre fiscal-bugetare și cadrul nostru de guvernanță economică sunt bine echipate pentru a face față impactului pandemiei, fără a pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. 

    Uniunea economică și monetară a Europei a fost revizuită în mod substanțial de la criza economică și financiară. Prin urmare, suntem în măsură să luăm măsurile necesare pentru a oferi un răspuns eficient la această criză, menținând în același timp stabilitatea macroeconomică. 

    Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației și este pregătită să ia măsuri suplimentare în strânsă coordonare cu statele membre și cu BCE. 

    Preşedinta Comisiei Europene a promis un nou ‘Plan Marhsall’ european, finanţat din bugetul UE, pentru relansarea economică după criză. Von der Leyen: ‘Criza actuală va întări Europa’!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. a. Anexa nr.1

      Statele membre vor putea: 

      - Utiliza Fondul European de Dezvoltare Regională pentru a ajuta companiile să facă față șocurile financiare pe termen scurt legate de criza provocată de coronavirus. Aceasta ar putea include, spre ex., capital de lucru în IMM-uri, o atenție sporită fiind acordată sectoarelor puternic afectate de criză. 

      - Utiliza FSE pentru a sprijini temporar schemele naționale de reducere a timpului de lucru sau de s?omaj part?ial, care contribuie la atenuarea impactului s?ocului;- 

      - Aloca bani din FEDR și FSE pentru a investi în sisteme de asistență medicală: achiziționarea echipamentelor de sănătate și de protecție, prevenirea bolilor, e-sănătate, dispozitive medicale, securizarea mediului de lucru pentru personalul medical s?i accesul grupurilor vulnerabile la asistent?a? medicala?; 

      - Utiliza FEPAM pentru a proteja veniturile pescarilor s?i ale fermierilor din acvacultura? afectat?i de criza?. 

      b.Anexa nr.2 

      Atunci când se aplică normele privind ajutoarele de stat, statele membre pot concepe măsuri de ajutor ample pentru a sprijini anumite întreprinderi sau sectoare care suferă de pe urma consecințelor epidemiei COVID-19, în conformitate cu cadrul existent al UE privind ajutoarele de stat. În acest sens: 

      normele UE privind ajutoarele de stat, bazate pe articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, permit statelor membre să răspundă nevoilor acute de lichidități și să sprijine întreprinderile care se confruntă cu riscul falimentului din cauza epidemiei de COVID-19; 

      articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE permite statelor membre să despăgubească anumite întreprinderi sau anumite sectoare (sub formă de scheme) pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum ar fi cele cauzate de epidemia de COVID-19; 

      această măsură poate fi completată de o varietate de măsuri suplimentare, cum ar fi cele adoptate în temeiul Regulamentului de minimis și al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, care pot fi, de asemenea, instituite imediat de statele membre, fără implicarea Comisiei., în data de 19 martie a.c. un cadru temporar privind ajutoarele de stat: 

      Granturi directe, avantaje fiscale sel ective și plăți în avans: statele membre vor putea stabili scheme de acordare de finanțări de până la 800.000 de euro unei întreprindere sub formă de subvenții directe, avansuri rambursabile, avantaje fiscale. 

      Garanții de stat pentru împrumuturile contractate de companii de la bănci: statele membre vor putea oferi garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să ofere împrumuturi clienților care au nevoie de ele; 

      Împrumuturi publice subvenționate pentru companii: statele membre vor putea acorda companiilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile atât pentru nevoile de investiții, cât și pentru capitalul de lucru;

      Garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru companii, în special pentru IMM-uri. Un astfel de ajutor este considerat drept ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    excelent spus,felicitari pt luciditate si curaj!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Mi-ar plăcea să fii de acord cu #.1..( doar nu îl feliciți pe autor... luciditate și curaj?!). Căci în afară de ,,torturarea " frazelor, eu am găsit multe litere în plus, nu numai "sărite". Ca să nu mai spun și de ultimele două fraze total de pe alte meleaguri, ale gândirii logice. Sau ești chiar #2.. și îți lauzi "excelenta" lucrare de ocolit și în aceste momente de repaus la domiciliu?. Poți reveni și preciza?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Strategie integrata de dezvoltare durabila avand in centru securitatea fiintei umane si energia libera si gratuita pt toti, pe baza planului Marshall european si mondiaL 2. Venit garantat pentru fiecare cetatean de la nastere la moarte acordat de BCE care sa ii asigure dezvoltare durabila, inclusiv culturala si spirituala 3.Un nou sistem monetar si financiar mondial care sa nu se mai bazeze pe profit si exploatarea omului de catre om.4 Prioritara e preventie in sanatate prin intarirea sistemului imunitar mai importanta decat testare si investigare prin metode invazive costisitoare, folosirea energiei libere de tip prana in vindecare la indemana fiecaruia( introducerea lor in scoli si universitati, in companii si institutii) 5. Nu razboiului total impotriva SURSEi

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS