OptiComm.AI: Cum va redefini AI comerţul în anul viitor

La fel ca multe alte domenii, piaţa de retail este în plin proces de transformare. Dacă anul 2025 a fost despre adopţia inteligenţei artificiale, despre experimente şi demonstraţii de concept, 2026 va marca trecerea finală de la entuziasm la execuţie, conform unui comunicat de presă remis redacţiei, de la care transmitem cele ce urmează.

Astăzi a devenit clar că AI-ul nu doar că schimbă lucrurile, ci le şi accelerează exponenţial. Ceea ce înainte necesita luni de dezvoltare poate fi acum livrat în săptămâni sau chiar zile. Funcţionalităţi care păreau simple idei în Q1 devin standard de piaţă în Q3. Proiecte care obişnuiau să necesite echipe masive pot fi acum îndeplinite de câţiva agenţi.

Pentru retailerii europeni, revoluţia AI nu se mai traduce doar în adoptarea unor noi tehnologii, ci în regândirea fundamentală a modului în care funcţionează comerţul şi a ceea ce au nevoie clienţii, conform unui comunicat de presă rems AI-ul nu mai este de multă vreme un avantaj competitiv, ci a devenit o tactică de supravieţuire.

Vechii roboţi de chat sunt pe cale de dispariţie. Comerţul conversaţional pe bază de AI este deja aici, iar rata de adopţie este uriaşă.

Ani de zile, retailerii au tratat roboţii de chat ca nişte pe instrumente adiţionale, simple baze de date care redirecţionează tichete de suport. 2026 marchează tranziţia către interfeţe comerciale native care nu doar că răspund la întrebări, ci şi execută sarcini şi efectuează tranzacţii.

Conform Forrester, un sfert dintre cumpărători vor folosi roboţi pe bază de AI în retail în 2026, iar acest lucru nu este valabil doar în B2C. Piaţa de B2B urmează acelaşi traseu, marile companii integrând deja capabilităţi conversaţionale în propriile platforme.

Diferenţa stă în context şi capabilitate. AI-ul conversaţional modern poate răspunde competent la orice întrebare despre produse şi preţuri în B2C şi poate gestiona inclusiv fluxuri de lucru complexe în B2B. Un agent de chat pe bază de AI poate negocia preţuri cu un client, verifica stocuri în timp real în multiple depozite, genera oferte şi escalada eventualele probleme către reprezentantul de vânzări, atunci când este necesar. Toate acestea se întâmplă prin limbaj natural la telefon, pe WhatsApp, email sau chiar în aplicaţie.

Retailerii europeni testează aceste capabilităţi, pe când companii precum Walmart au anunţat deja "super agenţi" care vor servi drept interfaţă digitală primară pentru tot parcursul de cumpărare, de la descoperirea de produse până la retururi. În B2B, unde cumpărătorii şi agenţii de vânzări doresc eficienţă, comerţul conversaţional devine calea cea mai rapidă pentru tranzacţiile de rutină, permiţând echipelor de vânzări să se concentreze pe relaţii strategice.

AI-ul conversaţional integrat nativ în platforma ta comercială poate accesa reguli de afaceri, preţuri specifice clienţilor, termeni contractuali şi date exacte despre stoc în timp real. Pentru distribuitorii care gestionează mii de SKU-uri şi relaţii complexe cu cumpărătorii, astfel de instrumente au devenit o necesitate competitivă.

Poate cel mai disruptiv trend care apare în 2026 este comerţul agentic: agenţi AI autonomi care nu doar că recomandă produse, ci finalizează efectiv tranzacţii în numele cumpărătorilor.

Forrester prevede că până la sfârşitul anului 2026, 20% dintre comercianţii B2B vor intra în negocieri de oferte cu agenţi cumpărători pe bază de AI. Gartner merge şi mai departe, proiectând că 90% din achiziţiile B2B vor fi intermediate de agenţi AI până în 2028, generând peste 15 trilioane de dolari din schimburi complet automatizate.

Ce înseamnă asta în practică? Imaginaţi-vă un AI de achiziţii care monitorizează nivelurile de inventar ale clientului vostru şi, atunci când ele ajung la un anumit nivel, negociază automat preţurile şi termenii de livrare cu AI-ul vostru de vânzări, totul înainte ca un om să deschidă măcar un email.

Pentru distribuitori, o astfel de dinamică va crea atât oportunităţi, cât şi o nevoie urgentă. Oportunităţile sunt eficienţa fără precedent şi capacitatea de a deservi conturi mai mici în mod profitabil. Urgenţa este dată de faptul că, dacă sistemele companiei tale nu vor putea "vorbi" cu aceşti agenţi AI prin API-uri şi protocoale adecvate, ea va deveni invizibilă în acest nou ecosistem.

"Când agenţii AI încep să negocieze cu alţi agenţi AI, companiile care vor câştiga vor fi acelea ale căror sisteme pot vorbi acelaşi limbaj. Nu este science fiction, se întâmplă chiar acum şi retailerii trebuie să fie pregătiţi pentru asta," spune Cristi Movilă, CEO şi Fondator al OptiComm.AI.

Cercetările arată că peste 60% dintre platformele de comerţ explorează integrări cu agenţi multipli în 2026. Câştigătorii vor fi cei cu sisteme native API şi structuri de date pe care agenţii AI le pot înţelege şi în baza cărora pot acţiona. Acesta este motivul pentru care arhitecturile de comerţ composable şi headless au trecut de la simple proiecte la infrastructură esenţială.

În timp ce mare parte din conversaţie despre digitalizare se concentrează pe AI conversaţional şi generativ, precum şi pe automatizări, 2026 aduce vine cu o reglementare care va remodela fundamental modul în care companiile europene gestionează şi analizează datele despre produse: Paşaportul Digital de Produs (DPP).

Începând cu 2026, Regulamentul UE privind Ecodesign-ul pentru Produse Durabile (ESPR) va impune paşapoarte digitale de produs pentru baterii. Textilele, oţelul, fierul şi materialele de construcţii vor urma în 2027. Până în 2030, aproape toate produsele vândute în UE, de la electronice până la mobilă, vor necesita documentaţie digitală cuprinzătoare care acoperă originea, materialele, impactul asupra mediului şi modul de eliminare după utilizare.

Pentru distribuitori şi producători, acesta nu este doar o cerinţă legală. DPP necesită colaborare pe întregul lanţ de aprovizionare, fiecare furnizor şi producător contribuind cu date verificate. Acest lucru creează o transparenţă fără precedent, dar şi complexitate operaţională. Companiile trebuie acum să stocheze şi valideze informaţii despre materiale, procese de fabricaţie, amprente de carbon şi reciclabilitate, nu doar pentru produsele finite, ci şi pentru fiecare componentă.

Termenele de implementare sunt accelerate. UE va stabili un registru digital pentru datele DPP până în iulie 2026, bateriile intrând obligatoriu în acest registru în februarie 2027. Cercetările arată că 6 din 10 cumpărători europeni spun că transparenţa privind practicile de fabricaţie şi aprovizionarea durabilă sunt importante atunci când iau decizii de cumpărare.

"DPP-urile nu sunt doar o conformare la un standard. Ele remodelează modul în care companiile îşi privesc propriile date. Datele vor trece de la ceva care poate fi stocat şi colectat la ceva care trebuie transmis şi verificat în ecosisteme complexe. Conformitatea este doar începutul; valoarea reală stă în transparenţă," spune Vlad Stoiculescu, CMO şi Cofondator al OptiComm.AI.

DPP-urile afectează orice afacere care vinde pe piaţa UE, indiferent de unde operează ea. Dacă sunteţi un distribuitor român care importă produse din Asia sau un producător care furnizează componente către branduri europene, veţi fi afectat de aceste transformări. Cu cât companiile implementează mai devreme sisteme de Product Information Management (PIM) şi stabilesc protocoale de validare a datelor cu furnizorii, cu atât vor fi mai bine poziţionate pentru această schimbare de reglementare.

După cum vă puteţi aştepta, agenţii AI oferă deja soluţii pentru a eficientiza acest proces de colectare a datelor. De fapt, este de aşteptat ca majoritatea implementărilor de colectare şi validare de date să fie executate prin agenţi AI.

Pe măsură ce AI-ul va gestiona tranzacţiile de rutină şi comenzile de realimentare, rolul echipelor de vânzări va suferi o transformare fundamentală. Reprezentantul de vânzări tradiţional care procesează comenzi şi verifică inventarul este înlocuit de consilieri strategici care folosesc predicţii şi informaţii procesate de AI pentru a construi relaţii strategice.

Aici platformele inteligente de predicţie vor face diferenţa. Când un agent de vânzări va intra într-o întâlnire cu clientul ştiind nu doar ce a comandat acel client luna trecută, ci şi de ce va avea nevoie săptămâna viitoare, ce produse complementare îi lipsesc şi ce tendinţe sezoniere îi vor afecta afacerea, atunci vânzările se vor transforma într-o şedinţă de consultanţă.

Conform cercetării BCG privind agenţii AI în vânzările B2B, companiile care implementează sisteme de vânzare asistate văd îmbunătăţiri semnificative în achiziţia de noi clienţi, upselling, cross-selling şi reducerea churn-ului. Cheia este găsirea echilibrului potrivit: AI gestionează vânzările tranzacţionale la scară, în timp ce vânzătorii umani se concentrează pe conturi strategice unde relaţiile şi negocierea contează cel mai mult.

"Asistăm la sfârşitul comerţului reactiv," spune Cristi Movilă, CEO al OptiComm.AI şi preşedinte al Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO). "Companiile care câştigă în 2026 nu vor fi cele cu cea mai bună analiză istorică, ci cele care pot prezice nevoile clienţilor combinând AI-ul şi contextul de business. Echipele de vânzări care vor avea la dispoziţie astfel de informaţii vor deveni consilieri de încredere care îşi ajută atât clienţii, cât şi propria afacere să crească."

Cu toate acestea, o astfel de transformare necesită mai mult decât tehnologie, ea necesită schimbare organizaţională. Sistemele de recompensare a vânzărilor, programele de training şi KPI-urile trebuie să evolueze pentru a susţine abordările proactive şi a crea valoare strategică, nu doar volume mari de comenzi.

Timp de două decenii, retailerii online au jucat după reguli simple: luptă pentru a ajunge pe prima pagină Google, plasează ad-uri pe site-uri strategice, câştigă cât mai mult trafic, converteşte-ţi vizitatorii în cumpărători. Anul 2026 marchează schimbarea regulilor jocului. Destinaţia finală, adică magazinul, nu se schimbă, doar că majoritatea cumpărătorilor nu mai pleacă niciodată din punctul de pornire.

Gartner prevede că 25% din traficul organic de căutare va fi gestionat de roboţi de chat pe bază de AI şi de agenţi virtuali până în 2026. Mai mult chiar, peste 60% din căutări se termină acum fără un singur click. Utilizatorii îşi obţin răspunsurile direct din platforme de AI precum ChatGPT, Claude, Copilot sau din browsere pe bază de AI precum Comet de la Perplexity, care are chiar un Shopping Hub dedicat.

Această schimbare introduce o nouă disciplină în marketingul online: Answer Engine Optimization (AEO), cunoscută şi sub numele de Generative Engine Optimization (GEO). Chiar dacă unele surse observă câteva diferenţe între aceste două abordări, esenţa este că ambele sunt orientate spre influenţarea modelelor AI.

În timp ce SEO-ul tradiţional se concentra pe plasarea site-ului sau a produselor cât mai sus în rezultatele căutării pentru a genera clickuri, AEO se concentrează pe transformarea conţinutului de pe site în răspunsul pe care sistemele AI îl citează şi recomandă, chiar şi atunci când utilizatorii nu părăsesc interfaţa AI.

Mecanica este simplă, dar implicaţiile sunt profunde, şi nu doar în B2C, ci şi în B2B. Când un manager de achiziţii întreabă ChatGPT "Care este cel mai bun sistem de management al inventarului pentru distribuitorii de dimensiune medie?" sau un cumpărător interoghează Perplexity despre "Termenii de plată B2B pentru produsele sezoniere," motoarele AI sintetizează răspunsuri din multiple surse. Companiile citate în acele răspunsuri câştigă vizibilitate şi credibilitate, totul fără un singur click pe site-urile lor.

Pentru retaileri, această schimbare creează un paradox: puteţi fi tehnic "invizibili" în metricile tradiţionale de căutare, fiind în acelaşi timp foarte vizibili în cercetarea cumpărătorilor. Un prospect ar putea să nu vă viziteze niciodată site-ul în faza de descoperire, dar să aleagă într-un final brandul vostru, deoarece un sistem AI v-a poziţionat ca soluţie autoritară.

Acesta este motivul pentru care Answer Engine Optimization nu este doar un alt trend de marketing, ci este o schimbare fundamentală în modul în care cumpărătorii descoperă retailerii. Optimizarea tradiţională pentru motoarele de căutare se concentra pe cuvinte cheie, backlink-uri şi clasamente de pagină. AEO necesită o abordare diferită: date structurate, marcare schema, conţinut axat pe întrebări şi răspunsuri clare, autoritare, pe care sistemele AI le pot extrage şi cita cu uşurinţă.

Companiile care se adaptează cel mai rapid tratează AEO nu ca pe un înlocuitor pentru SEO, ci ca pe o evoluţie esenţială. Ele menţin fundaţii tehnice SEO puternice, adăugând în acelaşi timp conţinutul structurat, poziţionarea autoritară şi optimizarea bazată pe întrebări pe care motoarele AI le cer.

"Trecerea la căutarea alimentată de AI forţează marketerii online să regândească totul," spune Vlad Stoiculescu, director de marketing la OptiComm.AI. "Oamenii de marketing au petrecut ani optimizând pentru click-uri şi trafic. Acum trebuie să optimizăm pentru citări şi influenţă, devenind răspunsul pe care AI îl oferă chiar şi clienţilor nefamiliari cu brandul. Pentru companiile europene, aceasta înseamnă nu doar traducerea şi adaptarea conţinutului pentru AI, ci şi construirea autorităţii în mai multe limbi pe care astfel de platforme le folosesc în diferite pieţe."

Mesajul pentru 2026 este clar: comerţul trece printr-o schimbare fundamentală, iar AI-ul este la baza ei. Companiile care câştigă nu vor fi cele cu cele mai multe tehnologii implemente, ci cele care ştiu să pună capabilităţile AI în valoare, echilibrând automatizarea cu judecata umană, eficienţa cu transparenţa, inovaţia cu aplicabilitatea.

"Nu ne limităm la a prezice viitorul comerţului. Îl construim activ. Întrebarea nu este dacă AI va transforma comerţul, ci dacă veţi fi în fruntea acelei transformări sau veţi reacţiona la ea." adaugă Cristi Movilă.

Pentru retaileri şi distribuitori, fereastra pentru a-şi crea un avantaj competitiv se îngustează. Deciziile de infrastructură pe care le iau acum le vor determina poziţia într-un peisaj comercial din ce în ce mai autonom.