PENTRU PRIMA DATĂ ÎN VIZITĂ LA BUCUREŞTIŞefa CE Ursula von der Leyen a dat undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Politică / 28 septembrie

Ursula von der Leyen a vizitat Spitalul Universitar Bucureşti, unde a avut şi conferinţa de presă, în contextul în care unitatea sanitară face parte din PNRR cu un proiect major de reabilitare şi extindere.

Ursula von der Leyen a vizitat Spitalul Universitar Bucureşti, unde a avut şi conferinţa de presă, în contextul în care unitatea sanitară face parte din PNRR cu un proiect major de reabilitare şi extindere.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene: "Următorul pas este obţinerea aprobării Consiliului; va dura patru săptămâni pentru a obţine unda verde şi apoi prima tranşă de bani poate fi alocată imediat" Klaus Iohannis, preşedintele României: "România nu îşi permite să rateze această şansă; este o victorie de etapă" Premierul Florin Cîţu: "Până la sfârşitul anului vom primi prefinanţarea de 3,8 miliarde euro"

Comisia Europeană a aprobat, ieri, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), moment marcat de prezenţa la Bucureşti a Ursulei von der Leyen, şefa executivului european. Politicienii români s-au întrecut, de-a lungul zilei de ieri, în laude, în ciuda faptului că, din experienţa de până acum, capacitatea administrativă a României de a implementa proiecte cu finanţare europeană este foarte redusă. La întâlnirea de la Guvern dintre premierul Florin Cîţu şi şefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a participat inclusiv Cristian Ghinea, fostul ministru USRPLUS al proiectelor europene, care s-a ocupat îndeaproape de acest dosar. Prin PNRR, România ar urma să primească aproape 30 de miliarde de euro pe parcursul următorilor cinci ani, în urma atingerii unor anumite borne, să realizeze numeroase reforme structurale spinoase şi să implementeze 107 proiecte de investiţii de digitalizare şi infrastructură - rutieră, de educaţie şi sănătate - care vor trebui finalizate până la finele lui 2026. Primii bani din PNRR ar urma să intre în România în finalul lunii noiembrie-începutul lunii decembrie.

Von der Leyen a afirmat, ieri, la conferinţa de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîţu susţinută la Spitalul Universitar Bucureşti, că programul NextGenerationEU este pentru generaţiile viitoare, fiind vorba despre 800 de miliarde de dolari care compun cel mai mare plan de redresare la nivel mondial. Preşedinta Comisiei a mulţumit inclusiv staff-ului şi medicilor de la Spitalul Universitar, cărora le-a transmis că urmează investiţii în infrastructură şi inovaţie.

Preşedinta Comisiei a declarat: "Astăzi, Comisia Europeană dă undă verde pentru PNRR-ul României şi vreau să vă felicit pentru acest lucru şi pentru cooperarea excelentă din ultimele săptămâni şi luni. Planul României ne va ajuta să îndeplinim obiectivele Uniunii Europene: 41% din acest buget sprijină energia verde şi vor fi de asemenea investiţii strategice în transporturi pentru căi ferate moderne şi metrou. Nu sunt doar pentru drumuri şi autostrăzi, şi vor exista de asemenea şi puncte de încărcare a maşinilor electrice. Avem mai mult de jumătate de miliard de euro pentru producerea de energie din surse regenerabile, iar peste 21% din bani vor fi dedicaţi digitalizării. (...)

Acest plan va face serviciile publice mai eficiente pentru că vor fi digitalizate inclusiv administraţiile, va fi un nou cloud guvernamental, ţara va fi conectată şi este foarte important ca toţi să fie conectaţi la acest sistem, desigur şi pentru internet de mare viteză. Desigur, vom ajuta şi şcolile să se digitalizeze".

Potrivit oficialului european, prin PNRR se vor implementa şi investiţii care să facă din sistemul de sănătate românesc un sistem mai puternic. "Două miliarde de euro vor fi investiţi în spitale moderne, inclusiv în Spitalul Universitar de Urgenţă", a spus Ursula von der Leyen.

Aceasta a adăugat: "Planul României îndeplineşte toate criteriile care sunt la standarde foarte înalte. Sunt bani pentru investiţii în digitalizare, în energie verde şi desigur bani pentru a rezolva problemele de infrastructură ale României. Este un pas important, este vorba despre distribuirea a peste 29 de miliarde de euro, peste 10% din PIB-ul României. Mă bucur să fiu aici şi evident că nu este sfârşitul călătoriei. Acum este vorba despre implementare şi despre livrarea acestui plan. Cu toţii ştim că implementarea şi absorbţia fondurilor este vitală şi există nevoia pentru o planificare foarte bună. Vreau să ştiţi că voi fi alături de voi în toţi aceşti paşi care trebuie făcuţi. Împreună putem să facem un succes din acest plan minunat".

Preşedinta Comisiei Europene i-a înmanat PNRR-ul aprobat premierului Florin Cîţu, afirmând, ulterior, că "următorul pas este obţinerea aprobării Consiliului, proces care va dura patru săptămâni şi apoi prima tranşă de bani poate fi alocată imediat".

Klaus Iohannis: "Este şansa noastră de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă şi mai bine pregătită pentru orice criză"

Şefa CE Ursula von der Leyen a dat undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat anunţul făcut de preşedinta Comisiei Europene privind aprobarea planului României, despre care a spus că "reprezintă un moment simbolic de o mare importanţă pentru viitorul ţării noastre".

"Acest plan este rezultatul unui dialog intens cu Comisia Europeană în ultimele luni, dar şi a unui effort colectiv instituţional destul de intens. A presupus o muncă extraordinară sub presiunea timpului şi le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea cu succces a acestui plan. Finalizarea PNRR şi aprobarea sa de către Comisie este însă doar o victorie de etapă. Am făcut astăzi un pas important către ceea ce ne propunem să realizăm în România în anii următori, dar provocările majore încep de abia acum. Implementarea la timp este esenţială. Vreau să fim pregătiţi pentru etapa cea mai importantă, demararea şi finalizarea reformelor pe care ni le-am asumat. Accesând aceste fonduri puse la dispoziţie de UE putem schimba România în profunzime, putem construi o ţară aşa cum ne-o dorim", a spus preşedintele ţării, adăugând că, prin PNRR, se asigură resursele pentru a realiza reformele structurale pe termen mediu şi lung de care ţara noastră are nevoie.

Iohannis a mai spus că aceasta este o şansă pe care "nu avem voie să o ratăm", "şansa de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă şi mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea".

Iohannis a adăugat că nu există un risc politic cu privire la implementarea reformelor şi investiţiilor din acest plan: "Nu există un risc politic pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Nu există fiindcă acele reforme care sunt cuprinse în Planul Naţional, acele investiţii care sunt cuprinse în Planul Naţional sunt reforme şi investiţii dorite şi aşteptate de toată lumea".

Florin Cîţu: "PNRR este aprobat, semnat şi va fi aplicat"

Şefa CE Ursula von der Leyen a dat undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă

La rândul său, premierul Florin Cîţu a declarat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este aprobat, semnat şi va fi aplicat: "PNRR este aprobat, semnat şi va fi aplicat, lucru care pentru România va însemna dezvoltare, va însemna modernizare. În următorii cinci ani, PNRR ne va ajuta să implementăm reformele şi investiţiile pe care ni le-am asumat şi veţi vedea că aceasta înseamnă, automat, că vom avea o economie puternică, de care vor beneficia toţi românii".

El a punctat că PNRR-ul României este printre cele cinci cele mai bine finanţate planuri de redresare şi rezilienţă de la nivelul statelor UE.

"Şi era normal ca negocierile să nu fie uşoare. Ne-am respectat angajamentul, iar până la sfârşitul anului vom primi prefinanţarea de 3,8 miliarde de euro. Sunt extrem de mulţumit de faptul că evaluarea Comisiei a fost una pozitivă, această evaluare arată că PNRR-ul a fost bine construit în ceea ce priveşte reformele şi investiţiile şi, foarte important, acoperă nevoile pe care România pe care le are în acest moment. De altfel, faptul că am obţinut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene", a declarat Cîţu.

Premierul a punctat că, pentru România, este important ca, după negocieri intense, să introducă în PNRR câteva obiective de investiţii esenţiale, subliniind că, pentru el, construirea de autostrăzi este ceva la care ţine în mod special.

"Acum, trebuie să fim foarte atenţi la partea de implementare. Toţi cei responsabili trebuie să-şi facă treaba pentru că fiecare piesă de puzzle este importantă. Un lucru pe care-l pot garanta eu este că Guvernul României va implementa toate reformele asumate, va atinge toate ţintele propuse şi îşi va îndeplini toate sarcinile, astfel încât România să atragă toţi banii puşi la dispoziţie prin PNRR, pentru că altă cale nu există. Nu mai putem sta pe loc în timp ce întreaga lume se dezvoltă. Prin urmare, până în 2026, când PNRR va fi finalizat, vom avea alte standarde pentru traiul zilnic, iar economia va fi aproape de media europeană ", a declarat Cîţu.

El a făcut, apoi, pe scurt, o prezentare a reformelor vizate prin PNRR: "Pe scurt, în privinţa reformelor, vom îmbunătăţi accesul către serviciile din Sănătate pentru românii vulnerabili şi vom lua din presiunea exercitată asupra spitalelor. "România Educată', un proiect la care atât preşedintele, cât şi eu ţinem foarte mult, va beneficia de finanţare prin PNRR. Este un proiect prin care vom îmbunătăţi educaţia timpurie, vom reduce abandonul şcolar, vom îmbunătăţi învăţământul dual, şi, foarte, important, vom digitaliza întreg sistemul de învăţământ.Vom stimula creşterea utilizării de energie verde, pentru că, în mod clar, aceste este viitorul".

Premierul a adăugat că, prin PNRR, se va realiza reforma pensiilor cu scopul reducerii inegalităţilor.

"Ne vom asigura că lucrurile vor funcţiona bine în sistemul de pensii şi peste 5 ani, şi peste 10 ani, şi peste 20 de ani. Nu putem trăi de la un an la altul, avem nevoie de predictibilitate, iar românii trebuie să ştie că vor primi pensia atunci când vor ieşi din câmpul muncii. La toate acestea se adaugă reforma fiscală, reforma administraţiei, plus reforme care vizează gestionarea deşeurilor, a apei, eficienţa energetică", a declarat Cîţu.

Premierul a spus că, în total, prin PNRR sunt vizate 64 de reforme de care vor beneficia românii şi care vor creşte încrederea în sectorul public.

Şeful Executivului a menţionat, totodată, că în PNRR sunt incluse 107 investiţii în toate domeniile: "O treime din alocări merge spre transporturi - cea mai mare alocare aprobată de Comisie pentru acest domeniu, iar acest lucru va face diferenţa pentru România. Sunt 3,1 miliarde de euro pentru autostrăzi - A7, A8, A1 şi A3 -, 3,9 miliarde de euro pentru căi ferate şi trenuri, 1,2 miliarde de euro pentru tot ceea ce înseamnă mobilitate urbană şi locală şi alte 600 de milioane de euro pentru investiţiile la metrou în Bucureşti şi în Cluj. Investim şi în domeniul educaţiei, în sistemul de sănătate, ceea ce va include spitale noi, secţii noi, modernizarea clădirilor existente şi, foarte important, echipamente noi. Lista este lungă. Toate aceste alocări vor construi România, o vor dezvolta şi o vor moderniza".

În opinia lui Florin Cîţu, "indiferent de declaraţiile politice, nu există vreun politician iresponsabil care să se joace cu PNRR-ul".

Legat de forma finală a PNRR, Cîţu a spus că "vom vedea", susţinând că cea mai mare alocare de fonduri europene este pentru transporturi.

România ar urma să primească prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) un total de 29,2 miliarde euro, din care 14,248 miliarde sub formă de granturi şi aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuturi la dobânzile mici la care se împrumută Comisia Europeană graţie ratingului său AAA (triplu A, recomandat investiţiilor).

De notat că România este printre ultimele state care primesc aprobarea pentru PNRR. Conform statisticilor Comisiei Europene, 18 state au deja aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar 12 dintre acestea au primit primele tranşe de bani pentru proiectele de investiţii. Este vorba despre Grecia, Letonia, Cipru, Danemarca, Germania, Franţa, Spania, Lituania, Italia, Belgia, Luxemburg şi Portugalia.

Spitalul Universitar Bucureşti a fost ales ca loc pentru derularea conferinţei comune de presă, în contextul în care unitatea sanitară face parte din PNRR cu un proiect major de reabilitare şi extindere. Ursula von der Leyen a vizitat atât spaţiile pregătite de extindere ale Spitalului Universitar, cât şi incinta spitalului.

În cadrul vizitei, preşedinta Comisiei a avut o întrevedere cu preşedintele Iohannis la Palatul Cotroceni, dar şi o întâlnire de lucru cu premierul Cîţu la Palatul Victoria.

Ursula von der Leyen, apel la vaccinare către populaţia României

Oficialul european a făcut un apel către populaţia României să se vaccineze: "Vaccinarea este de o importanţă crucială. Vă rog pe toţi care aţi avut oportunitatea de a vă vaccina şi nu aţi făcut-o să o faceţi! Salvează vieţi, atât pe ale voastre, cât şi pe ale celor dragi vouă. (...) Europa este foarte norocoasă să aibă aceste vaccinuri, este un avantaj enorm pentru că reduce riscul răspândirii bolii. Fac apel la toţi să vă vaccinaţi dacă aveţi oportunitatea. (...) Este într-adevăr nevoie de o foarte bună comunicare a guvernelor. În UE 78% din populaţie a fost vaccinată, iar impactul virusului nu mai este atât de negativ. Vaccinurile chiar salvează vieţi şi îi rog pe toţi să se vaccineze".

Klaus Iohannis a anunţat, de asemenea, că săptămâna aceasta va avea o întâlnire cu premierul Florin Cîţu pentru reevaluarea campaniei de vaccinare anti-COVID-19: "Împreună cu premierul am discutat să ne întâlnim încă din această săptămână, să reevaluăm campania de vaccinare şi să vedem cum putem să-o repunem pe roate. Este un paradox. Noi suntem în plină pandemie, avem arma cu care putem să terminăm pandemia şi nu o folosim, este foarte păcat, probabil unii mai sunt reticenţi, alţii necesită încă mai multe zile de gândire, alţii vor date suplimentare şi vom vedea cum putem să-i convingem pe cât mai mulţi".

Premierul Florin Cîţu a spus, ieri, că Guvernul va analiza care sunt măsurile din restul ţărilor UE ce au avut cel mai mare impact pentru accelerarea vaccinării şi le va aplica şi în România.

România este ţara din UE cu cel mai sever val patru al pandemiei: în timp ce majoritatea statelor membre au încheiat deja cea mai rea parte a valului patru, rata de infectare în România încă nu dă înapoi, ci din contră, dă semne de accelerare.

Ionel Dancă, PNL: "PNRR-ul elaborat de Florin Cîţu şi Cristian Ghinea este un eşec"

Ionel Dancă, parlamentar PNL şi membru al echipei fostului preşedinte PNL Ludovic Orban - proaspăt învins de Cîţu la Congresul partidului -, a spus, ieri, la Digi24 că "Planul de redresare şi rezilienţă elaborat de Florin Cîţu şi Cristian Ghinea este un eşec".

În acelaşi timp, Dragoş Pîslaru, raportor al Parlamentului European pentru PNRR şi europarlamentar USRPLUS, a afirmat, în aceeaşi emisiune: "Calitatea PNRR-ului României este apreciată de Comisie": "Este un plan de succes, sunt multe ţări care nu au primit aprobare sau au planurile suspendate. Înţeleg dacă există animozităţi (în PNL) în legatură cu premierul, dar planul este unul de succes".

Cristian Ghinea, fostul ministru al proiectelor europene, a afirmat că banii din PNRR "merg direct în buget, cu condiţia de a livra kilometri de autostradă, firme care sunt înregistrate în sistemul electronic al ANAF, cu condiţia de a livra şcoli".

"Până la 1 decembrie trebuie să facem sistemul informatic al PNRR şi codul comunicaţiilor", a mai spus Ghinea, notând faptul că PNRR are câteva sute de etape de parcurs pe baza cărora se eliberează tranşe de bani.

Totodată, analistul Iancu Guda a afirmat, ieri, că PNRR este un program cu o "dimensiune fără precedent", care a apărut pentru că pandemia de Covid-19 a lovit economiile şi s-a dorit de către statele membre ale UE fonduri pentru reconstrucţia economiilor.

"Dacă noi nu exploatăm această resursă o să pierdem, o să rămânem necompetitivi în raport cu celelalte ţări europene", a spus Iancu Guda.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - 30 miliarde euro şi şase piloni de dezvoltare

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), structurat pe 15 componente care acoperă şase piloni - tranziţia verde; transformarea digitală; creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii; coeziunea socială şi teritorială; sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională; politici pentru noua generaţie -, presupune sume de aproape 30 miliarde euro, ce pot fi atrase în termen de cinci ani din fonduri europene.

Guvernul este pregătit să atragă fondurile de care va beneficia România prin PNRR, spune premierul Florin Cîţu, apreciind că primii bani accesaţi prin acest Plan vor veni la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie.

PNRR a fost prezentat public în data de 2 iunie, de premierul Florin Cîţu, după multe discuţii şi încercări de conturare a acestuia, ulterior Comisia Europeană transmiţând autorităţilor de la Bucureşti o serie de observaţii la textul Planului.

PNRR, care va aduce susţinere financiară importantă pentru trei sectoare - Transporturile (6,7 miliarde euro), Educaţia (3,6 miliarde de euro) şi Sănătatea (2,4 miliarde de euro) - este detaliat în 1203 pagini şi mai multe anexe.

În ocazia prezentării din 2 iunie, şeful Guvernului a arătat că, din cele 29,2 miliarde euro alocate prin PNRR, vor fi realizaţi 450 kilometri de autostradă, vor fi construite sute de şcoli şi creşte, spitale - primul ar urma să fie gata în anul 2024 - şi vor fi renovate mai multe unităţi sanitare: "România are nevoie acută de investiţii. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se vor duce doar în investiţii. Oricum ne împrumutam pentru a investi în România, iar împrumuturile pe care luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică, de zero şi ceva la sută. Pentru România reprezintă un plus că ne putem împrumuta la aceste dobânzi şi vom investi foarte mult într-un termen foarte scurt".

PNRR conţine şi o componentă importantă de reformă, despre care prim-ministrul Cîţu a precizat că aceasta ar fi fost demarată oricum de actualul guvern, dar acum este un motiv în plus deoarece este finanţată din fondurile Uniunii Europene.

"Vorbim despre reforma sistemului de pensii. Ne dorim un sistem de pensii bazat pe contributivitate şi sustenabil. Vorbim despre reforma justiţiei: reparăm ce au stricat alţii în ultimii ani de zile. În privinţa reformei companiilor de stat, aceasta are drept scop oprirea sifonării banilor publici. În cadrul reformei salarizării în sectorul public, vom lega direct performanţa de venitul celor care lucrează acolo", a spus şeful Guvernului, care a menţionat că banii care vin prin PNRR vor ajunge în toate colţurile ţării.

În PNRR sunt incluse 500 de jaloane şi ţinte, care vor fi monitorizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care va trimite, la fiecare şase luni, o situaţie către Comisia Europeană pentru deblocarea sumelor necesare.

"Tot PNRR-ul va fi auditat de către Autoritatea de audit din cadrul Curţii de Conturi. (...) Va mai exista un comitet public de monitorizare care se va întâlni o dată la trei luni cel puţin, din care vor face parte reprezentanţii administraţiilor locale, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, care va întocmi şi el rapoarte cu privire la implementarea PNRR", a spus ministrul Cristian Ghinea.

Conform documentului publicat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, din cei 29,217 miliarde euro, 12,013 miliarde euro (40,88%) sunt destinaţi investiţiilor şi reformelor din zona verde, iar 5,894 miliarde euro (20,08%) pentru componenta digitală.

PNRR este structurat pe şase piloni. În pilonul I, sunt alocaţi 1,88 miliarde euro pentru managementul apei - din care cei mai mulţi bani se vor duce către reţelele de apă şi canalizare ce vor fi realizate în localităţile care au sub 2000 de locuitori. Pentru împăduriri sunt alocate 1,37 miliarde euro, în timp ce proiectele din managementul deşeurilor vor fi finanţate în total cu 1,2 miliarde euro. Infrastructura de transport are partea leului în PNRR, cu o alocare totală de 7,6 miliarde euro, din care se vor realiza 450 kilometri de autostrăzi, se va construi metroul din Cluj care va avea nouă staţii, va fi finanţat şi metroul din Bucureşti şi va fi reabilitată şi modernizată o parte din infrastructura feroviară a ţării.

Prin cele 2,2 miliarde euro alocate prin Fondul pentru Valul Renovării vor fi eficientizate energetic şi reabilitate peste 2000 de clădiri ale instituţiilor publice, precum şi mai multe blocuri de locuinţe.

Domeniul energiei este finanţat cu 1,62 miliarde euro pentru proiecte privind energia regenerabilă şi infrastructură de gaz cu hidrogen. Din document reiese că investiţiile mari, care vor absorbi peste 700 milioane euro, vor fi doar cinci. Primul se referă la construirea unei centrale pe gaze de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW şi instalaţie pentru producerea hidrogenului verde şi captare CO2, realizate de asocierea Romgaz- GSP Power, la Halânga, Mehedinţi, care va fi finanţat din PNRR cu 320 milioane euro. Al doilea priveşte construirea unei centrale pe gaz de 159 MW, parc fotovoltaic de 20 MW, instalaţie de producere a hidrogenului verde şi captare CO2, realizate de asocierea Romgaz- GSP Power la Constanţa, care va primi din PNRR 265 milioane euro. Hidroelectrica va primi 100 milioane euro pentru producerea de hidrogen verde, Nuclearelectrica va fi finanţată cu 28 milioane euro pentru realizarea la Cernavodă a unui parc fotovoltaic şi pentru producere şi stocare hidrogen verde, iar Electrica va primi 50 milioane euro, pentru o investiţie în stocarea energiei electrice, cu o capacitate instalată de 50 MW şi pentru o reţea de încărcare pentru vehiculele electrice.

Restul de bani, majoritatea vor merge în reţelele de gaze naturale cu hidrogen şi conectarea gospodăriilor la reţelele respective, precum şi pe transportul electric şi cele 650.000 de staţii de încărcare care ar urma să fie făcute în toată ţara. Pentru apelurile competitive de proiecte sunt destinate 300 milioane de euro.

Pe pilonul II, pentru cloud guvernamental şi sisteme publice digitale interconectate sunt alocaţi 1,89 miliarde euro. Din aceşti bani se vor realiza şi cărţile de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetăţeni.

Pilonul III este destinat reformelor fiscale, reforma sistemului de pensii şi suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare şi reforma companiilor de stat. Acest pilon este finanţat cu 2,94 miliarde euro.

2,32 miliarde euro sunt alocaţi pentru pilonul IV, care va finanţa proiectele din turism, cultură şi fondul local (pentru administraţiile publice locale) pentru tranziţia verde şi digitală.

Pentru Sănătate - mai precis pentru fondul pentru spitale şi creşterea accesului la sănătate, în pilonul V sunt alocaţi 2,45 miliarde euro. Reformele din domeniul social sunt finanţate cu 217 milioane euro, iar cele din administraţia publică şi justiţie cu 155 milioane euro.

Pe pilonul VI, România Educată are o alocare totală de 3,6 miliarde euro.

Banii care vor fi alocaţi de Uniunea Europeană prin PNRR trebuie accesaţi până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanţate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate.

Notă: Înţelesul cuvântului rezilienţă introdus de Comisia Europeană în context nu este acelaşi cu definiţia iniţială din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Conform acesteia din urmă, rezilienţă este definită mărimea caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin şoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin şoc, a unei epruvete şi valoarea iniţială a ariei secţiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă. Tot drept rezilienţă este desemnată capacitatea unui corp de a reveni la forma şi dimensiunea iniţială după deformare. Pe baza acestei definiţii, ulterior, s-a adăugat un sens metaforic, înţeles preluat şi de DEX, drept tâlc secundar al cuvântului rezilienţă şi anume cpacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui şoc (emoţional, economic, şamd).

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. mare smecherie , datorii si mai mari si metrou la cluj , printre oi .

    1. Sa vina banii, sa vina banii la baieti!!!!

      In alta ordine de idei, nu inteleg ce ai vrut sa zici de metrou printre oi, te referi binenteles la Bucuresti, cu ciobanul Bucur si Becali!! 

      la voi in cluj , nu sint oi ? ca sa nu mai spun ca-i cat un sector din Bucuresti .

    – KLAUS IOHANNIS: „Guvernul se va ocupa de implementarea acestui Plan, de aceea a primit din mîna președintei PNRR-ul APROBAT. Atenție, APROBAT! Fiindcă inclusiv astăzi am citit că unii au avut impresia că nu e aprobat! ESTE APROBAT! Este pregătit pentru implementare”

    – URSULA VON DER LEYEN: „Următorul pas este să obținem APROBAREA CONSILIULUI. VA DURA 4 SĂPTĂMÎNI pentru a obține unda verde din partea Consiliului, după care prima tranșă poate fi alocată imediat”. 

    Cei doi joaca in filme diferite. PNRR nu a fost inca aprobat. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Dtlawyers
BTPay
Apanova
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9467
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2501
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8655
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.9416

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro