DIGI Comunications

PLASAMENTE ALTERNATIVEOpera lui Brâncuşi, văzută prin ochii lui Modiglianii

Marius Tiţa
Ziarul BURSA #Investiţii Personale / 22 februarie


Marius Tiţa

A fost ziua lui Constantin Brâncuşi, l-am sărbătorit la 145 de ani. Aşa este acum, îi zicem şi "la mulţi ani". Televiziunea este convinsă că Brâncuşi însuşi ar fi înlocuit, de ziua lui, tortul cu mămăliga, toată lumea ştie că se purta şi mânca exact ca un ţăran de pe la noi şi nu avem nicio îndoială că "şmecherul" de la Paris s-a inspirat, pentru Coloana inaugurată în 1938, din stâlpii caselor gorjeneşti postbelice.

La Primăria Sectorului 1 s-a deschis o expoziţie, contestată. Dintre toţi cei de pe acolo, eu îl susţin pe curator, am încredere în opţiunile şi faptele sale. Despre expoziţie nu pot spune mare lucru, nu am fost invitat la vernisaj. Am văzut fotografii şi m-am speriat cât de înaltă este franco-primăriţa. Sculptura expusă este mai aşa, studenţească, dar este bine să aibă copiii aripi. Spaţiul de expunere de acolo nu este prea potrivit, că nu este Primăria Sectorului 2 pe care regretata Ruxandra Garofeanu a transformat-o în una dintre cele mai active şi valoroase galerii de la noi. Până la urmă, singurul lucru care mă deranjează este faptul că au legat-o de ziua lui Brâncuşi. Dar şi asta este o obsesie, la noi toţi sculptorii sunt urmaşii lui Brâncuşi, al doilea, al treilea, al n-lea după Brâncuşi, iar de ziua lui îi dedicăm ce avem şi noi pe acasă şi în program. Mai bine puneam de nişte exegeze ale operei lui Brâncuşi, sau luam unele gata şi bine făcute pe afară.

Îmi place că ne topim de dragul lui Brâncuşi dar când a fost să îi cumpărăm o operă esenţială, "Cuminţenia pământului", am dat-o cu atâta originalitate de pământ că mulţi nu ştiu nici acum ce s-a întâmplat de fapt. Apropo, deşi reclama aceea obsedantă şi opinia publică voiau să aducă respectiva sculptură în ţară, este bine de ştiut că ea nu a părăsit România, după ce a ajuns aici. Pentru că a fost făcută la Paris şi vândută în Bucureşti, nicidecum invers.

Amedeo Modigliani vine la Paris în 1906, la 22 de ani. Brâncuşi, venise în 1904, la 28. Brâncuşi se impune, treptat, dar destul de repede. Modigliani îşi trăieşte viaţa rapid şi moare în 1920, când avea 36 de ani. Deşi pictor, Modigliani a ucenicit o perioadă la Brâncuşi. Îl ajuta să aducă, cu roaba, piatră de calcar recuperată din catacombele Parisului, piatră din care Brâncuşi a făcut-o chiar pe domnişoara Cuminţenia. Ceea ce nu se ştie este că şi Modigliani a făcut nişte chipuri care amintesc mult de această sculptură a lui Brâncuşi. Astăzi au mai rămas 26 dintre aceste sculpturi.

Una dintre ultimele sculpturi de Modigliani aflate încă în mâni private a fost vândută de Christie's, la New York, în 2019, în mai, la una dintre cele două campanii anuale de dărâmare a recordurilor pieţei de artă. A fost vândută cu 34,325 de milioane de dolari. Cam puţin faţă de cele 43,185 milioane de euro, obţinute pentru un alt "TLte" de calcar, de Modigliani, în 2010, la o licitaţie Christie's, la Paris. Că de aia este preţul în euro, adică încă şi mai mulţi dolari americani. Estimarea cu care a intrat sculptura în licitaţie a fost de numai 4-6 milioane de euro, ceea ce arată cam care era opinia pe atunci, când apărea în licitaţie o primă ofertă de acest tip.

Dar şi acest preţ apare ca fiind mic în comparaţie cu cel realizat patru ani mai târziu, în 2014, la New York, tot într-o licitaţie-eveniment, din noiembrie, de această dată. Atunci, tot un cap ce aminteşte de "Cuminţenia" lui Brâncuşi, din acelaşi tip de calcar, realizat tot în 1911-1912, a fost adjudecat cu 70,750 de milioane de dolari, estimarea fiind "Upon Request", ca pentru vedetele în stare de orice preţ. Acestea nu trebuie încorsetate în estimări ce ar putea fi depăşite de 10 ori, cum s-a întâmplat în 2010. La momentul respectiv, despre această sculptură s-a spus că este cea mai tare dintre cele făcute de Modigliani şi aflată încă în posesie privată.

În 2009, Brâncuşi stabilise recordul mondial pentru sculptură la 37,1 milioane de dolari. Astfel, cu vânzarea din 2010, de 43,185 milioane de euro, Modigliani îşi depăşeşte maestrul, este drept, cu o sculptură din piatră. Dar, când, în iunie 2010, Modigliani stabileşte recordul mondial pentru sculptură, acesta nu îi mai aparţinea lui Brâncuşi. Fusese depăşit, în mai, la New York, de Alberto Giacometti, cu al său "Grande tLte mince" de 53,3 milioane de dolari. Milioanele de euro pentru capul lui Modigliani echivalau cu vreo 58 milioane de dolari, peste capul lui Giacometti. Cu vânzarea din 2014, Modigliani duce discuţia la 70 de milioane, dar, în 2018, la New York, "La jeune fille sophistiquee (Portrait de Nancy Cunard)", sculptura în bronz strălucitor a lui Brâncuşi, se vinde cu 71,2 milioane de dolari, cel mai mare preţ pentru opera sculptorului născut la Hobiţa. Peste un an, un balon cu forma unui sinistru iepure, din oţel reflectorizant, desigur, de Jeff Koons, a fost vândut cu 91 de milioane de dolari. Dar discuţia nu mai contează pentru recordul mondial la sculptură, se intrase în epoca Giacometti.

Să revenim, acum, la comparaţia dintre "Cuminţenia pământului", negociată la 11 milioane de euro, din care bani publici erau 5 şi bani de la public, 6, şi triada capetelor tăiate de Modigliani în piatră, după cele învăţate şi văzute la Brâncuşi. Materialul documentar livrat în ultimul deceniu, când au avut loc vânzarea celor trei capete, cu preţurile anterior evocate, ne arată un Modigliani pasionat de sculptură, din senin, care locuieşte în acelaşi complex de ateliere cu Brâncuşi, un Modigliani care uimeşte lumea cu pasiunea sa pentru "taille directe", adică cioplirea directă, cu dalta şi ciocanul, pe care parizienii o cam uitaseră. Cine reuşeşte să treacă de zidul de preconcepţii cu care l-am înconjurat pe marele sculptor, va vedea că toate aceste elemente extaziante, ce sunt trecute în contul lui Modigliani, aparţin, de fapt, lui Brâncuşi. "Cuminţenia" a fost realizată în 1907, iar "Sărutul" din Montparnasse, în 1910. Avem în cele două opere jaloanele clare are creaţiei brâncuşiene, naşterea sculpturii moderne. Modigliani lucra pe lângă Brâncuşi din 1909 şi cam renunţase la pictură. Capetele din calcar care s-au vândut cu zeci de milioane de dolari, inspirate de "Cuminţenie" şi de "Sărut", au fost realizate mai târziu, în perioada 1910-1912. Cu jumătate de voce se recunoaşte, totuşi, că Modigliani a început cioplirea după ce l-a întâlnit pe Brâncuşi. Mai întâi în lemn, apoi în piatră. Se evită, dialectic, şi strânsa colaborare dintre cei doi, spunându-se, evaziv, că Modigliani a lucrat în "faimosul cartier parizian Montparnasse". Mai mult, el ar fi, "alături de Picasso, Brancusi şi Matisse", unul dintre " pioneering masters" ai sculpturii moderne. Profund, mai ales că dintre aceşti patru "pionieri ai sculpturii" doar Brâncuşi era pe treaba lui, ceilalţi trei sunt pictori care au dat ocazional cu dalta sau s-au jucat cu ceva material de modelat. Genial, e drept, dar geniul lor e pe pânză, pereţi sau hârtie. Modigliani, însuşi, renunţă la sculptură cam prin 1914 şi realizează, în cei şase ani care îi mai rămăseseră, celebra sa operă picturală. Care, în zilele noastre, se multiplică prin falsuri fără număr şi jenă.

Iar noi, ca popor care îl sărbătoreşte pe Brâncuşi cu tot felul de şuşanele, să nu uităm că nu am reuşit să adunăm 6 (şase) milioane de euro, cât câţiva centimetri de autostradă nefăcută vreodată, pentru opera care a inspirat determinant, adică masiv, sculptura lui Modigliani. Din care, trei exemplare rămase pe piaţă s-au dat cu 34, 58 şi, respectiv, 70 de milioane de dolari.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. adevarat

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

12 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9205
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1335
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4728
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6802
Gram de aur (XAU)Gram de aur231.4488

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Garanti BBVA
FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro