Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”

Politica iluziilor şi iluziile politicii

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial /

Cornel Codiţă

Legătura dintre politică şi iluzie nu s-a născut astăzi şi nici ieri, ci alaltăieri, undeva în zorii îndepărtaţi ai democraţiilor moderne. Nu de ieri de azi, vinde politica iluzii în schimbul voturilor şi al susţinerilor plebiscitare. Nu de ieri de azi, politica este principala fabrică de iluzii structurate, ideologii, insidios instilate în mentalul colectiv pe căile cele mai diverse, de la "informaţia publică" la programe educaţionale sau de formare civică. Tablouri înţesate de elemente strident colorate aspiraţional, mustind emoţional, împănate cu resturi descărnate ale unei realităţi reprezentată în pagină doar ca semn menit să ofere privitorului iluzia autenticităţii. În ultimele două-trei decenii, însă, ceva radical diferit a intervenit în funcţionarea acestei maşinării, menită să producă şi să livreze societăţilor, în regim industrial, iluzii cît mai precis asezonate, pentru gusturile unor publicuri diverse şi repede schimbătoare, supuse însă, în egală măsură, fiecare în spaţiul său de referinţă, unei neîntrerupte presiuni masificatoare. În sistemul "tradiţional" al democraţiilor moderne, producerea iluziilor coexistă şi se află în competiţie cu activitatea menită să livreze soluţii pentru macro problemele sociale care cad sub incidenţa guvernării şi a marilor decizii politice. Un sistem alternativ, cu rădăcini adînci în raţionalitatea analitică şi forţa evaluativă bazată pe compararea constantă şi netrucată a rezultatelor acţiunii cu intenţiile şi obiectivele anunţate/urmărite iniţial. Această contrapondere s-a erodat, la început, încetul cu încetul, iar apoi, din ce în ce mai repede, pînă a devenit astăzi, în măsura în care mai subzistă, doar un element decorativ, irelevant pentru dinamica democraţiilor post-moderne. Politica iluziilor a devenit singurul mod de a face politică. Politica însăşi! Fără nici un fel de repere şi rădăcini proprii în scurta sa istorie politică, România post-decembristă a îmbrăţişat modelul, confundîndu-l, sincer, cu democraţia autentică. Cu singura formă posibilă a democraţiei. Politica la noi nu este altceva decît un cîmp îmburuienit al promisiunilor şi iluziilor, de toate felurile, oferite alegătorului de oligo-politicieni într-o neîntreruptă zarvă şi grotescă agitaţie drept leacuri pentru toate suferinţele prezente şi viitoare ale fiecăruia şi ale societăţii în ansamblu. Salarii mai mari, pensii mai mari, ajutoare sociale mai mari, autostrăzi mai mari, mall-uri mai mari, tribunale mai mari, puşcării mai mari, stadioane mai mari, armate de angajaţi ai statului tot mai mari, spectacole şi spaţii de dis-tracţie încă şi mai mari... etc... etc... Mai mult, mai mare, a devenit soluţia unică şi infailibilă pentru un fel de mai bine, nedefinit, dar spre care toată lumea aspiră. Producţia de iluzii nu a intrat nici un moment în recesiune. Motoarele, iniţial primitive, sunt perfecţionate constant, din mers. Producţia de iluzii, totală şi pe cap de locuitor, creşte fără încetare, în ritmuri exponenţiale. Nimic nu-i stă în cale, nimic nu pare că ar putea să i se mai opună. În materie de iluzii, capacitatea de consum a subiectului politic, individual şi colectiv, pare nelimitată. Şi, cu toate acestea, nimic nu garantează că iluziile politicii se vor mai vinde mîine sau răspoimîine, tot aşa de bine cum s-au vîndut ieri sau azi. Procesul are un calapod uşor de recunoscut, "mama arhetipală" a tuturor buclelor inflaţionis-te şi a crahurilor cunoscute în istoria modernă, de la celebra "criză a lalelelor", pînă la marele cutremur financiar-bancar din 2007-2008. Nimeni nu poate spune cu precizie cînd intervine momentul rupturii, cînd valoarea de tranzacţionare a iluziilor politicii s-ar putea prăbuşi, pentru simplul motiv că nimeni nu mai vrea să le cumpere "la preţul zilei" iar, la rigoare, la nici un preţ! Indicatori ai acestui moment există, însă, iar "citirea" lor nu este nici operă de "profeţie", nici de anticipare negativă. Societăţile post-moderne par să reproducă modelul comportamental al dependenţilor de droguri. Odată intoxicat cu drogul iluziilor, "homo politicus" devine un consumator constant, care îşi creşte raţia mereu. Intoxicarea progresivă nu întrerupe această buclă a foamei de drog. Dimpotrivă o întreţine şi îi măreşte viteza. Singura ieşire pozitivă din capcană este decizia raţională de a rupe radical alimentarea cu drog, durerosul şi relativ complicatul proces al dezintoxicării care, la rîndul lui, presupune costuri, asistenţă de specialitate şi întreţinerea bolnavului, pînă la recăpătarea capacităţii de autoîntreţinere. La nivel individual se poate, uneori chiar cu succes. Dar, la nivel macro-social? Cum poate o societate să ajungă la decizia raţională dar atît de costisitoare, de a scoate din circulaţie uriaşa masă de iluzii politice aflate în circulaţie şi de a reveni la o "monedă" sigură şi stabilă care să asigure un alt tip de "economie a politicii" sprijinită pe valoare proiectelor sociale necesare şi credibile, raţional fundamentate, puse în lucru după un algoritm, de asemenea, raţional?

Opinia Cititorului ( 30 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. O paragrafare a ideilor ar ajuta mult

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. ......dar ar separa zarzavaturile din eterna ciorba !

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu conteaza asezarea in pagina ci structura de adancime la care mata nu ai acces!Cand nu ajungi la struguri spui ca sunt acri!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Tablouri înţesate de elemente strident colorate aspiraţional, mustind emoţional, împănate cu resturi descărnate ale unei realităţi reprezentată în pagină doar ca semn menit să ofere privitorului iluzia autenticităţii.

      Sunt tare acrii strugurii. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Mai mult, mai mare, a devenit soluţia unică şi infailibilă pentru un fel de mai bine, nedefinit, dar spre care toată lumea aspiră.

      Cine defineste bine si mai bine? Lipsesc indicatorii de calitate pentru bine. Indicatorii cantitativi pot oferi conditiile pentru realizarea indicatorilor calitativi. Paradoxal indicatorii calitativi fac apel tot la cantitate. 

      Cum putem evalua binele si mai binele cantitativ si calitataiv, fara iluzii? 

      Deficitul bugetar nu este un indicator pentru ideea de bine, la fel cum nici datoria publica. Depinde si cui ii faci bine..unei minoritati deja superbogate sau tuturor.

      Noua oranduire capitalisto-corporatista nu ne prea ne mai da spatiu de manevra pentru a aface bine tuturor...Din pacate puterea lor este deasupra statelor si organizatiilor internationale...iar lobby lor este foarte puternic la nivel international si national, pentru a face legi care ii avantajeaza. In acest context politicienii nu ne pot vinde mai mult decat iluzii...asa cum bancherii ne acorda credite din iluzii. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      E vorba de geometrie sacra si raportul de aur 1.618!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Tablouri înţesate de elemente strident colorate aspiraţional, mustind emoţional, împănate cu resturi descărnate ale unei realităţi reprezentată în pagină doar ca semn menit să ofere privitorului iluzia autenticităţii.

      Eu prefer acriturile, dulcegarii nu am voie, am diabet 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Politica e un fel de gaura neagra, o holograma, un motor de generat iluzii. De ce?

    1. Produce iluzii 

    Producţia de iluzii nu a intrat nici un moment în recesiune. Motoarele, iniţial primitive, sunt perfecţionate constant, din mers. Producţia de iluzii, totală şi pe cap de locuitor, creşte fără încetare, în ritmuri exponenţiale. Nimic nu-i stă în cale, nimic nu pare că ar putea să i se mai opună. În materie de iluzii, capacitatea de consum a subiectului politic, individual şi colectiv, pare nelimitată. 

    Tot ceea ce se presupune că ar conţine găurile negre poate fi, ipotetic, limitat, la două dimensiuni, fără a fi nevoie de o adevărată gaură,.Motivul principal pentru care nu putem afla ce se întâmplă cu materia odată ce a trecut de orizont şi a ajuns într-o gaură neagră se explică prin faptul că găurile negre nu reprezintă, de fapt, nimic, şi sunt doar nişte Exista in randul comunitatii stiintifice internationale unele teorii indraznete ce avanseaza posibilitatea ca intregul univers in care traim sa existe, de fapt, in interiorul unei gauri negre. In aceasta optica bizara, Universul dinaintea Big-Bang-ului este unul vast, infinit si cu o varsta inestimabila. 

    2. Distruge pentru a recrea - principiul Pasarii Phoenix 

    La fiecare noua guvernare se distruge ce a fost creat anterior.

    Oamenii de stiinta de la Princeton si Cambridge sustin ca mare parte din Univers este distrus in mod constant, atat ca timp cat si ca spatiu, de gaurile negre. In fiecare ciclu distructiv, numai o mica samanta de spatiu locuibil supravietuieste, dezvoltandu-se apoi dupa principiul Pasarii Phoenix, pentru a forma un nou univers cu ajutorul aparent atotputernicei materii intunecate. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Suntem conectati cu tot ce exista simultan deoarece fiecare proton este o gaura neagra, cea care creeaza materie din energia fluctuatiei vidului, o holograma. Asadar fiecare din noi participam la crearea realitatii. Daca avem aceasta putere a feed-backului, de ce sa nu creem o lume mai buna prin interconectare?

      protonul = gaura neagra

      Daca protatonul este o gaura neagra atunci energia fortei tari isi are izvorul in forta gravitationala si in consecinta trebuie inlocuita cu forta gravitationala, prin urmare se uneste fizica cuantica cu cea cosmologica.Volumul interiorului gaurii negre este cuantizat si comparat cu suprafata orizontului gaurii negre iar raportul este inmultit cu o constanta plank, unitate de masura, pixel. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Politica ar trebui sa fie co=creatoare a realitatii prin reprentantii ei. Daca are aceasta putere de ce sa nu recicleze totul in jurul idee de bine si frumos, nu de haos ?

      Iata ce ne spune genialul Hawking despre paradoxul informatiei. 

      Desi fizicienii sustin ca materia este distrusa de uriasele forte gravitationale ale unei gauri negre, noua teorie a lui Hawking arata ca materia poate sa scape, ba chiar sa si treaca intr-o alta dimensiune, scrie The Telegraph. 

      Teoria ar rezolva "paradoxul informatiei", nerezolvat de decenii: in vreme ce mecanica cuantica arata ca nimic nu se distruge, legea relativitatii sustine ca materia trebuie sa fie distrusa. 

      Orice cade in gaura neagra poate reaparea in universul nostru sau intr-unul paralel, prin radiatia Hawking - protonii care reusesc sa scape din gaura neagra datorita fluctuatiilor cuantice. 

      Mai mult, Hawking sustine ca informatia nici macar nu ajunge in interiorul gaurii negre, ci este "tradusa" intr-un fel de holograma care ramane in orizontul evenimentelor. 

      "Eu propun ca informatia este stocata nu in interiorul gaurii negre asa cum ar fi de asteptat, ci la granita sa, in orizontul evenimentelor (...) Ideea este ca super-traducerile sunt o holograma a particulelor care intra (...) Asadar, contin toate informatiile care altminteri ar fi pierdute", a explicat fizicianul. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Hawking mai crede ca radiatiile care ies din gaurile negre pot colecta aceste informatii stocate in orizontul informatiilor, pe care le transporta inapoi - insa este improbabil ca informatiile sa fie in aceeasi stare precum cea in care au intrat.

      "Informatia privind particulele care au intrat este returnata, insa intr-o forma haotica si de nefolosit. Acesta este paradoxul informatiilor. Informatia este pierduta", a afirmat fizicianul. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Acest paradox al pierderii informatiei a generat o intensă activitate în rândul comunităţii de fizicieni teoreticieni în ultimii 20-30 de ani. Cei care provin din rândul celor care se ocupă cu studiul relativităţii generale, printre care Stephen Hawking şi Kip Thorne, sunt tentaţi sa creadă că informaţia este într-adevăr pierdută.

      Cei care provin din rândul celor care studiază particulele elementare şi teoria cuantică a

      câmpului, de exemplu John Preskill, au tendinţa să creadă că informaţia nu este pierdută şi că înţelegerea gravităţii cuantice ne va demonstra cum este posibil acest lucru. Din punctul lor de vedere, găurile negre nu suferă de amnezie, ci au o memorie de invidiat!  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Există consens că România va avea al şaptelea an consecutiv de creştere economică, de 3,6% din PIB. România are şansă unică de a străluci anul acesta, chiar dacă rata creşterii economice încetineşte în comparaţie cu anii anteriori. Cu toate acestea, există câteva condiţii cheie pentru ca acest lucru să se întâmple”, spune Meyer, într-un comunicat.

    Potrivit analizei, cuvântul anului este prudenţă. Cu un deficit bugetar estimat în mod optimist de către Guvern la 3,6% din PIB pentru 2020, în contrast cu aşteptările mai moderate ale Comisiei Europene, Guvernul va trebui să fie foarte prudent cu cheltuielile. 

    „Acest lucru presupune ca acesta să evalueze cu atenţie creşterea pensiilor, să se concentreze asupra îmbunătăţirii eficienţei ANAF în colectarea impozitelor şi să se asigure că întreprinderile de stat funcţionează la un nivel optim de rentabilitate, deoarece acestea contribuie prin impozite şi dividende la bugetul de stat” 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Inseamna ca pot /trebuie sa fie majorate pensile. Cele normale, bineanteles.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Iluzia autenticităţii, pe care se screme autorul sa ne-o releteze este , in fapt, o insiruire de resturi descărnate pentru gusturile unor publicuri diverse ( sic!) şi repede schimbătoare......

    Bursa, nu-l trage nimeni de maneca? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Nu te-ar trece clasa profesorul Codita pentru ca nu poti intelege, nu ai pregatirea si nici aplecarea necesara!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Paradoxal exista multa dezbinare in lumea sociala, in contrast cu lumea naturala, fizica, conectata prin geometrie sacra, raportul de aur 1,618 si sirul Fibonacci. Deziluzia consta intr-un model societal in armonie cu natura.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ne va ajuta in acest demers!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      În privinţa morţii şi a vieţii veşnice, savanţii sunt de obicei foarte sceptici. Ştiinţa nu aducea până acum nicio dovadă care să fie în favoarea unei forme de existenţă după distrugerea trupului nostru. Fizica cuantică schimbă această perspectivă, crede un medic american, care are o nouă teorie despre univers şi despre viaţă.

      Robert Lanza, doctor în medicină la Universitatea Wake Forest, specialist în cercetarea celulelor stem şi autorul teoriei biocentrismului, spune că moartea este doar o iluzie, pentru că întreaga realitate este doar un construct mental al stării noastre de conştienţă şi că nu ar putea exista dacă nu ar fi percepută de noi. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      cum aproape 350 de ani, filozoful René Descartes se întreba dacă nu cumva întreaga realitate, aşa cum o percepem prin cele cinci simţuri, nu este altceva decât o înşelătorie bine pusă la punct. Plecând de la faptul că senzaţiile pe care le avem în vis par foarte reale, el specula asupra faptului că ceea ce percepem prin simţuri ar putea să nu fie realitatea înconjurătoare, ci doar o iluzie.

      Mai recent, în anul 2001 Nick Bostrom, profesor de filozofie la Universitatea din Oxford, se întreba dacă noi, împreună cu realitatea înconjurătoare, nu suntem cumva o simulare de calculator. Oricât pare de absurd, Bostrom prezintă un raţionament coerent în sprijinul acestei idei, care începând de atunci este cunoscut ca fiind argumentul simulării (Simulation Argument). 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Este evident faptul că există multă suferinţă în jurul nostru. Dacă acceptăm faptul că realitatea care ne înconjoară este doar o simulare în memoria unui calculator, atunci se pune foarte serios problema moralei celor care rulează această simulare. Este de presupus că a produce atât de multă suferinţă unui număr atât de mare de fiinţe conştiente este profund imoral, cel puţin din perspectiva celor care suferă. Ar putea exista o raţiune superioară care să justifice acest lucru? Există oare o perspectivă prin care suferinţa poate fi justificată, inclusiv din punctul nostru de vedere, al celor care suferă ? Să sperăm că aşa este.

      Diversele religii, încercând să dea o explicaţie suferinţei, au recurs la răsplata de după moarte. Atât nirvana, cât şi veşnicele plaiuri ale vânătoarei sau paradisul promis celor mântuiţi poate fi un răspuns. 

      Ceea ce merită însă observat este faptul că dacă trăim într-o simulare, este de presupus ca morala după care suntem judecaţi să fie una acceptată şi de către cei care controlează realitatea noastră. Dacă şi aceştia trăiesc la rândul lor într-o simulare, atunci şi lor li se aplică aceleaşi norme de evaluare, pe care ei ni le impun nouă. Din această perspectivă şi pentru că nimeni nu poate fi sigur că se găseşte la nivelul de bază al realităţii, este probabil ca suferinţa din realitatea pe care o experimentăm să fie gratuită. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ideea biocentrismului este similară cu ideea de universuri paralele, ipoteza formulată de mulți fizicieni teoretici conform cărora există un număr infinit de universuri în care există variații diferite de oameni și situații care se produc simultan. Astfel, dacă cineva crede în moarte de-a lungul vieții, își va crea realitatea de după părăsirea corpului fizic bazată pe această credință și, dimpotrivă, dacă cineva crede că este făcut din esență nemuritoare și că suntem doar în trecere prin aceasta lume, va trăi într-un mod cu totul diferit, creându-și realitatea bazată pe această credință și pe viața veșnică.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Robert Lanza, doctor in medicina si specialist in biocentrism, afirma ca moartea nu este un sfarsit absolut, asa cum se tem unii oameni. El nu aduce argumente legate de religie, ci de stiinta.

      Savantul face referire la fizica cuantica si la teoriile despre multivers. Conform acestora, exista mai multe universuri si in fiecare dintre ele se intampla evenimente diferite. 

      Multiversul este alcatuit din timp, spatiu, energie, materie si legile fizicii pe care le stim. 

      In fiecare univers exista cate o “varianta” posibila a fiintei noastre, care traieste diferit de noi. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Pe tine te-ar trece in mod sigur; unii au nevoie da fie pupati la obrazul din spate.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Am trecut cu 10, de multa vreme, copile!...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Teoria Universului holografic a fost lansata in anul 1997 de fizicianul argentinian Juan Maldacena. De atunci, bizara lui idee a atras multi sustinatori, dar si foarte multi savanti care o contesta vehement.

    Potrivit acestei teorii, gravitatia provine din stringuri foarte subtiri, care vibreaza, aceste stringuri fiind de fapt holograme ale evenimentele care au loc intr-un Univers plat, bidimensional, nu tridimensional, cum este cel in care sustinem noi ca traim. 

    Conform lui Maldacena, exista 9 dimensiuni ale spatiului si o dimeniune a timpului. Desi este greu de inteles aceasta ciudata si aparent absurda teorie, iata o comparatie care va ajuta sa va dati seama ce sustine fizicianul argentinian: Universul este o suprafata 2D, care contine toate informatiile necesare pentru a descrie un obiect 3D, care este de fapt doar o holograma, asa cum cipul de securitate al cardului nostru de credit contine anumite informatii. 

    Astfel, planetele sau oamenii sau orice alt obiect care pare sa fie 3D este doar o holograma aflata intr-o realitate bidimensionala. De exemplu, va puteti imagina holograma unei fotografii. Fotografia, adica realitatea, este un obiect plat, insa imaginile de acolo pot sa apara sub forma de holograma, lasand impresia ca sunt 3D. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Tot conform acestei teorii, obiectele care cad in gaurile negre sunt pastrate sub forma unor informatii, fara a mai conta forma lor materiala.

      Pana acum teoria nu a fost demonstrata. Recent, o echipa de fizicieni japonezi, de la Universitatea Ibaraki, condusi de Yoshifumi Hyakutake, sustine ca a demonstrat matematic aceasta ipoteza, scrie Daily Mail. 

      Savantii au calculat energia interna a unei gauri negre si au analizat “particulele virtuale”, care par sa apara din nimic si apoi sa dispara si care pot fi explicate prin aceasta teorie. 

      Separat, Hyakutake a calculat energia care ar fi necesara in cazul unui Univers plat, fara gravitatie. Surprinzator, datele despre gaurile negre si cele despre Universul plat se potrivesc, sugerand savantilor japonezi ca ideea lui Maldacena este corecta. 

      Nu toti fizicienii sunt insa de acord cu aceasta demonstratie. Abhas Mitra, directorul Departamentului de Astrofizica Teoretica de la Centrul de Cercetare Atomica Bhabha din India, crede ca intreaga conceptie este gresita. 

      “Conceptul de holograma aplicat gaurilor negre nu poate fi explicat, pentru ca acestea nu sunt un vacuum, asa cum sustin unii fizicieni. Eu am demonstrat in lucrarile mele ca nu exista de fapt gauri negre asa cum sunt intelese ele azi, acestea emit de fapt o energie, nu sunt un vacuum, deci aceasta ipoteza a Universului holografic este o adevarata nebunie, de care nu avem nevoie ca sa incercam explicarea unor fenomene”, a precizat Abhas Mitra. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Intr-o lucrare publicata in anul 1998 in revista de specialitate Foundations of Physics Letters, Mitra a demonstrat ca aceste “gauri negre” nu exista, cel putin nu in forma pe care o prezentase savantul britanic.

      Teoria lui Hawking nu tinea cont de legea relativitatii generale a lui Einstein, deci contrazicea bazele fizicii moderne. Prin urmare, era cu siguranta gresita! a indraznit sa afirme Mitra in urma cu 12 ani. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Majoritatea cosmologilor sunt de părere că în interiorul unor structuri atât de dense şi de masive precum sunt găurile negre, legile fizicii încetează să mai existe şi, implicit, raportarea la ele nu are sens.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a declarat: „Adesea, ficțiunea inspiră știința, iar găurile negre ne hrănesc de mult timp visele și curiozitatea. Astăzi, grație contribuției oamenilor de știință europeni, existența găurilor negre nu mai este doar un concept teoretic. Această descoperire minunată demonstrează din nou că o colaborare cu parteneri din întreaga lume poate duce la realizări inimaginabile și la schimbarea orizonturilor cunoașterii noastre.”

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS