Prejudicii de zeci de milioane de lei la Transelectrica, descoperite de Curtea de Conturi

Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a companiilor de stat profitabile pare să nu fi înlăturat năravurile conducerilor politice numite la aceste societăţi cu privire la încasarea unor venituri, prime şi sporuri uriaşe, chiar dacă unii dintre angajaţii cu funcţii importante de conducere au dovedit cel puţin neglijenţă în serviciu cu privire la exercitarea atribuţiilor primite. Un astfel de caz se pare că este Transelectrica, unde raportul de audit al Curţii de Conturi a descoperit mai multe nereguli şi ilegalităţi, care, potrivit datelor din documentul citat, s-ar ridica, la o primă estimare, la o valoare cuprinsă între 41 milioane şi 65 milioane lei, dar auditorii din cadrul instituţiei publice sugerează că ar putea fi mult mai mare atât timp cât susţin că ar trebui verificate toate plăţile efectuate de compania de stat pentru proiectele ce s-au derulat în perioada 2020-2022.

Deşi raportul de audit al Curţii de Conturi întocmit în urma acţiunii de control efectuată la Transelectrica nu este publicat pe site-ul instituţiei publice, documentul a ajuns în posesia ziarului BURSA, aşa cum a ajuns şi scrisoarea trimisă de Claudia Boghicevici, consilier de conturi şi şefa Departamentului IV al Curţii de Conturi, către conducerea companiei de stat încă din 23 ianuarie 2025, scrisoare prin care se solicita remedierea a 17 deficienţe constatate, plus alte măsuri adiacente la filialele din ţară, cu termen de îndeplinire 30 aprilie 2025, termn care a fost extins ulterior până la 31 mai 2025.

Menţionăm că, în urma unor aspecte grave constatate, Curtea de Conturi a sesizat Parchetul în legătură cu acestea urmând ca echipele de conducere din perioada 2020-2023 să ofere explicaţii procurorilor în legătură cu constatările echipei de audit.

Printre cele mai flagrante nereguli constatate se numără acordarea de prime şi adaosuri salariale în afara cadrului legal şi bugetar. Potrivit datelor din documentul citat, în perioada 2020-2022 Transelectrica a plătit, nejustificat, prime cu caracter special de peste 12 milioane lei şi adaosuri salariale de peste 29 milioane lei, fără ca aceste sume să fie prevăzute în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli. Fondurile au fost redistribuite abuziv din economii presupuse, fără documente justificative, contrar prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, susţin auditorii Curţii de Conturi.

Echipa de audit din cadrul Curţii de Conturi a mai identificat plăţi de peste 11 milioane lei în urma unor decizii judecătoreşti privind bonusuri de performanţă şi opţiuni pe acţiuni virtuale (OAVT) acordate foştilor membri ai Directoratului şi Consiliului de Supraveghere. Din această sumă, peste 8 milioane lei reprezintă doar dobânzi penalizatoare. Maim mult, potrivit documentului citat, într-un caz Transelectrica a pierdut procesul după ce a depus tardiv cererea de apel, fapt ce ar fi cauzat companiei de stat un prejudiciu de peste 4,2 milioane lei.

De asemenea, conducerea companiei din perioada menţionată mai sus a dispus plata unor compensaţii de aproape 4,7 milioane lei către foşti membri ai Directoratului, plăţi care în opinia Curţii de Conturi sunt fără justificare legală, cu ignorarea unor decizii definitive ale instanţei care, dacă ar fi fost executate, ar fi permis recuperarea sumelor.

• Prejudicii în contractele de investiţii

Raportul întocmit de echipa de audit trimisă de Curtea de Conturi arată că şi în domeniul investiţiilor făcute de Transelectrica abaterile au fost multiple: contracte modificate în mod abuziv, ajustări nejustificate ale preţurilor, lipsa penalităţilor pentru întârzieri şi avansuri nerecuperate. Valoarea totală estimată a prejudiciilor din aceste practici ar depăşi, la o primă evaluare, 30 milioane lei.

Un exemplu elocvent în acest sens este neîncasarea penalităţilor în valoare de peste 10 milioane lei într-un contract reziliat pentru nerespectarea termenelor. Este vorba despre contractul de lucrări încheiat cu Romelectro SA pentru staţia electrică de 400 kilovolţi de la Stâlpu, în valoare de 73,9 milioane lei, contract ce a fost reziliat de Transelectrica în mai 2023 când doar 7% din lucrare era executată, deoarece din 3 februarie 2022 Romelectro a intrat în insolvenţă.

Curtea de Conturi a constatat că rezilierea a fost făcută fără calcularea şi recuperarea penalităţilor de întârziere în valoare de 10,19 milioane lei. În urma acestei constatări, Transelectrica a emis la finalul lunii noiembrie 2023 o factură şi a solicitat companiei de asigurări-reasigurări Exim România SA să execute poliţa de garanţie pentru bună execuţie în valoare de 7,39 milioane lei încheiată de Romelectro în 7 noiembrie 2019, poliţă care a fost valabilă până la 5 mai 2023. Solicitarea efectuată în 28 noiembrie 2023 de Transelectrica a fost respinsă ca fiind transmisă tardiv, după expirarea perioadei de valabilitate a poliţei. În acest context, Curtea de Conturi arată că Exim România SA (Care România) a comunicat faptul că "decizia Companiei de asigurări-reasigurări Exim România SA este de a refuza plata despăgubirii considerând că cererea de plată formulată de Transelectrica SA nu ne este opozabilă, este tardiv formulată şi în acelaşi timp abuzivă”. Menţionăm că factura respectivă a fost înregistrată în contabilitatea Transelectrica la capitolul venituri, dar ea nu mai poate fi recuperată.

Văzând că nu a avut succes cu compania de asigurare-reasigurare, conducerea Transelectrica a trimis către EuroInsol SPRL - administrator judiciar al Romelectro - o cerere de plată datată 19 aprilie 2024 prin care solicit plata a 10,19 milioane lei cu titlu de penalităţi întârziere aşa cum au fost constatate de Curtea de Conturi. Cererea respectivă a fost respinsă de EuroInsol SPRL, decizia administratorului judiciar a fost contestată de Transelectrica, dar Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea Transelectrica ca neîntemeiată.

Auditorii din cadrul Curţii de Conturi au mai identificat achiziţii de bunuri fără utilitate economică clară, în valoare de peste 3,5 milioane lei, precum şi plăţi de peste 7 milioane lei efectuate fără documente justificative sau pentru lucrări neexecutate.

Raportul de auditul subliniază că aceste abateri sunt rezultatul unei lipse cronice de control intern, a deciziilor defectuoase ale managementului şi a unei guvernanţe deficitare. În plus, multe din recomandările anterioare ale Curţii de Conturi nu au fost implementate, iar responsabilităţile pentru aceste prejudicii nu au fost stabilite.

După ce a primit raportul de audit şi scrisoarea aferentă din partea Curţii de Conturi, în loc să treacă imediat la remedierea abaterilor constatate, conducerea Transelectrica a dispus constituirea unei comisii alcătuită din angajaţi ai mai multor direcţii, printre care se numără şi cei ai Direcţiei Juridice şi Contencios, Direcţiei Economice şi Financiare, Direcţiei de Management Integrat şi Direcţiei de Resurse Umane, care a întocmit un raport de 75 de pagini în care nu recunoaşte mai multe abateri constatate de Curtea de Conturi şi afirmă că nu s-au produs prejudicii şi nu e nevoie de nicio remediere.

Menţionăm că privitor la acest raport întocmit de angajaţii Transelectrica, doi membri ai actualului Directorat au semnalat, într-o opinie separată, că principalele cauze ale inacţiunii sunt interesele personale ale unor membri din conducerea actuală a companiei, implicaţi în deciziile criticate de echipa de audit trimisă de Curtea de Conturi. Cei doi membri ai Directoratului arată în opinia respectivă că ceilalţi membri au refuzat să îşi asume răspunderea, perpetuând astfel pasivitatea instituţională.

Menţionăm că atât raportul intern întocmit de direcţiile din cadrul Transelectrica, cât şi opinia separată formulată în 30 mai 2025 de cei doi membri actuali ai Directoratului Companiei se află în posesia ziarului BURSA.

• Răspunsul Transelectrica

Contactată de ziarul BURSA în legătură cu aceste constatări şi cu măsurile de remediere a situaţiei descrisă în raportul Curţii de Conturi, Transelectrica a transmis un răspuns general, în care afirmă că a demarat demersurile necesare pentru implementarea recomandărilor impuse de instituţia publică.

În răspunsul semnat de Ştefăniţă Munteanu (preşedintele Directoratului Transelectrica), Vasile Moraru, Cătălin-Cristian Nadolu, Florin-Cristian Tătaru şi Cosmin Nicula - membri ai Directoratului - se arată:

"Având în vedere solicitarea dumneavoastră înregistrată de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA cu nr. 19930/12.05.2025, vă aducem la cunoştinţă următoarele informaţii:

În perioada 2020-2022, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA a făcut obiectul unui audit de conformitate desfăşurat de Curtea de Conturi a României. În urma acestei misiuni de audit, au fost formulate o serie de recomandări adresate Companiei, pentru a căror implementare managementul Companiei a demarat demersurile necesare. Ulterior, în cadrul unei acţiuni de tip follow-up, Curtea de Conturi va putea verifica şi confirma punerea în aplicare a acestor recomandări. În ceea ce priveşte solicitările dumneavoastră punctuale, vă aducem la cunoştinţă faptul că, în absenţa accesului la conţinutul exact al documentelor la care faceţi trimitere, precum şi a posibilităţii de a le verifica sau valida sursa, întrucât versiunea Raportului sau Sintezei Raportului Curţii de Conturi privind activităţile auditate la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA nu a fost publicată pe site-ul oficial al instituţiei, nu suntem în măsură să emitem un răspuns fundamentat”.

Practic, compania nu a oferit explicaţii concrete privind prejudiciile sau măsurile corective adoptate, invocând lipsa accesului la versiunea oficială a raportului Curţii de Conturi, care nu ar fi fost publicată pe site-ul instituţiei. Astfel, Transelectrica a evitat să se pronunţe asupra aspectelor punctuale, deşi acestea au fost prezentate în mod detaliat în documentele de audit.

Curios este că răspunsul de mai sus este semnat şi de cei doi membri ai Directoratului care au făcut opinie separată la raportul întocmit de direcţiile interne ale Transelectrica, opinie ce se află în posesia ziarului BURSA, unul dintre ei fiind la vremea declanşării auditului chiar membru al Curţii de Conturi.

După cum se poate observa din cele de mai sus, auditul Curţii de Conturi la Transelectrica relevă o realitate alarmantă: o companie strategică a statului român, aflată într-un sector vital precum cel energetic, este afectată de gestiunea iresponsabilă a resurselor, lipsa de transparenţă şi refuzul de asumare. Cu un prejudiciu estimat parţial de auditorii Curţii de Conturi la zeci de milioane lei, Transelectrica se confruntă cu o criză de integritate managerială care riscă să se perpetueze în absenţa unor măsuri ferme şi transparente.