Prejudicii de zeci de milioane de lei la Transelectrica, descoperite de Curtea de Conturi

• În urma unui control de audit efectuat pentru perioada 2020-2023 la Transelectrica SA, Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli şi prejudicii • Potrivit raportului de audit ce a ajuns în posesia ziarului BURSA, valoarea prejudiciilor se situează între 41 şi 65 milioane lei • Pentru o parte dintre acestea, Curtea de Conturi a sesizat procurorii, deoarece există indicii ale săvârşirii unor infracţiuni • Majoritatea constatărilor Curţii de Conturi nu au fost contestate de Transelectrica, cu excepţia celor privind veniturile salariale suplimentare acordate echipelor de conducere şi angajaţilor • Conducerea companiei Transelectrica nu ne-a oferit explicaţii concrete privind prejudiciile sau măsurile corective adoptate, invocând lipsa accesului la versiunea oficială a raportului Curţii de Conturi, care nu a fost publicată pe site-ul instituţiei publice

Listarea la Bursa de Valori Bucureşti a companiilor de stat profitabile pare să nu fi înlăturat năravurile conducerilor politice numite la aceste societăţi cu privire la încasarea unor venituri, prime şi sporuri uriaşe, chiar dacă unii dintre angajaţii cu funcţii importante de conducere au dovedit cel puţin neglijenţă în serviciu cu privire la exercitarea atribuţiilor primite. Un astfel de caz se pare că este Transelectrica, unde raportul de audit al Curţii de Conturi a descoperit mai multe nereguli şi ilegalităţi, care, potrivit datelor din documentul citat, s-ar ridica, la o primă estimare, la o valoare cuprinsă între 41 milioane şi 65 milioane lei, dar auditorii din cadrul instituţiei publice sugerează că ar putea fi mult mai mare atât timp cât susţin că ar trebui verificate toate plăţile efectuate de compania de stat pentru proiectele ce s-au derulat în perioada 2020-2022.

Deşi raportul de audit al Curţii de Conturi întocmit în urma acţiunii de control efectuată la Transelectrica nu este publicat pe site-ul instituţiei publice, documentul a ajuns în posesia ziarului BURSA, aşa cum a ajuns şi scrisoarea trimisă de Claudia Boghicevici, consilier de conturi şi şefa Departamentului IV al Curţii de Conturi, către conducerea companiei de stat încă din 23 ianuarie 2025, scrisoare prin care se solicita remedierea a 17 deficienţe constatate, plus alte măsuri adiacente la filialele din ţară, cu termen de îndeplinire 30 aprilie 2025, termn care a fost extins ulterior până la 31 mai 2025.

Menţionăm că, în urma unor aspecte grave constatate, Curtea de Conturi a sesizat Parchetul în legătură cu acestea urmând ca echipele de conducere din perioada 2020-2023 să ofere explicaţii procurorilor în legătură cu constatările echipei de audit.

Printre cele mai flagrante nereguli constatate se numără acordarea de prime şi adaosuri salariale în afara cadrului legal şi bugetar. Potrivit datelor din documentul citat, în perioada 2020-2022 Transelectrica a plătit, nejustificat, prime cu caracter special de peste 12 milioane lei şi adaosuri salariale de peste 29 milioane lei, fără ca aceste sume să fie prevăzute în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli. Fondurile au fost redistribuite abuziv din economii presupuse, fără documente justificative, contrar prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, susţin auditorii Curţii de Conturi.

Echipa de audit din cadrul Curţii de Conturi a mai identificat plăţi de peste 11 milioane lei în urma unor decizii judecătoreşti privind bonusuri de performanţă şi opţiuni pe acţiuni virtuale (OAVT) acordate foştilor membri ai Directoratului şi Consiliului de Supraveghere. Din această sumă, peste 8 milioane lei reprezintă doar dobânzi penalizatoare. Maim mult, potrivit documentului citat, într-un caz Transelectrica a pierdut procesul după ce a depus tardiv cererea de apel, fapt ce ar fi cauzat companiei de stat un prejudiciu de peste 4,2 milioane lei.

De asemenea, conducerea companiei din perioada menţionată mai sus a dispus plata unor compensaţii de aproape 4,7 milioane lei către foşti membri ai Directoratului, plăţi care în opinia Curţii de Conturi sunt fără justificare legală, cu ignorarea unor decizii definitive ale instanţei care, dacă ar fi fost executate, ar fi permis recuperarea sumelor.

• Prejudicii în contractele de investiţii

Raportul întocmit de echipa de audit trimisă de Curtea de Conturi arată că şi în domeniul investiţiilor făcute de Transelectrica abaterile au fost multiple: contracte modificate în mod abuziv, ajustări nejustificate ale preţurilor, lipsa penalităţilor pentru întârzieri şi avansuri nerecuperate. Valoarea totală estimată a prejudiciilor din aceste practici ar depăşi, la o primă evaluare, 30 milioane lei.

Un exemplu elocvent în acest sens este neîncasarea penalităţilor în valoare de peste 10 milioane lei într-un contract reziliat pentru nerespectarea termenelor. Este vorba despre contractul de lucrări încheiat cu Romelectro SA pentru staţia electrică de 400 kilovolţi de la Stâlpu, în valoare de 73,9 milioane lei, contract ce a fost reziliat de Transelectrica în mai 2023 când doar 7% din lucrare era executată, deoarece din 3 februarie 2022 Romelectro a intrat în insolvenţă.

Curtea de Conturi a constatat că rezilierea a fost făcută fără calcularea şi recuperarea penalităţilor de întârziere în valoare de 10,19 milioane lei. În urma acestei constatări, Transelectrica a emis la finalul lunii noiembrie 2023 o factură şi a solicitat companiei de asigurări-reasigurări Exim România SA să execute poliţa de garanţie pentru bună execuţie în valoare de 7,39 milioane lei încheiată de Romelectro în 7 noiembrie 2019, poliţă care a fost valabilă până la 5 mai 2023. Solicitarea efectuată în 28 noiembrie 2023 de Transelectrica a fost respinsă ca fiind transmisă tardiv, după expirarea perioadei de valabilitate a poliţei. În acest context, Curtea de Conturi arată că Exim România SA (Care România) a comunicat faptul că "decizia Companiei de asigurări-reasigurări Exim România SA este de a refuza plata despăgubirii considerând că cererea de plată formulată de Transelectrica SA nu ne este opozabilă, este tardiv formulată şi în acelaşi timp abuzivă”. Menţionăm că factura respectivă a fost înregistrată în contabilitatea Transelectrica la capitolul venituri, dar ea nu mai poate fi recuperată.

Văzând că nu a avut succes cu compania de asigurare-reasigurare, conducerea Transelectrica a trimis către EuroInsol SPRL - administrator judiciar al Romelectro - o cerere de plată datată 19 aprilie 2024 prin care solicit plata a 10,19 milioane lei cu titlu de penalităţi întârziere aşa cum au fost constatate de Curtea de Conturi. Cererea respectivă a fost respinsă de EuroInsol SPRL, decizia administratorului judiciar a fost contestată de Transelectrica, dar Tribunalul Bucureşti a respins solicitarea Transelectrica ca neîntemeiată.

Auditorii din cadrul Curţii de Conturi au mai identificat achiziţii de bunuri fără utilitate economică clară, în valoare de peste 3,5 milioane lei, precum şi plăţi de peste 7 milioane lei efectuate fără documente justificative sau pentru lucrări neexecutate.

Raportul de auditul subliniază că aceste abateri sunt rezultatul unei lipse cronice de control intern, a deciziilor defectuoase ale managementului şi a unei guvernanţe deficitare. În plus, multe din recomandările anterioare ale Curţii de Conturi nu au fost implementate, iar responsabilităţile pentru aceste prejudicii nu au fost stabilite.

După ce a primit raportul de audit şi scrisoarea aferentă din partea Curţii de Conturi, în loc să treacă imediat la remedierea abaterilor constatate, conducerea Transelectrica a dispus constituirea unei comisii alcătuită din angajaţi ai mai multor direcţii, printre care se numără şi cei ai Direcţiei Juridice şi Contencios, Direcţiei Economice şi Financiare, Direcţiei de Management Integrat şi Direcţiei de Resurse Umane, care a întocmit un raport de 75 de pagini în care nu recunoaşte mai multe abateri constatate de Curtea de Conturi şi afirmă că nu s-au produs prejudicii şi nu e nevoie de nicio remediere.

Menţionăm că privitor la acest raport întocmit de angajaţii Transelectrica, doi membri ai actualului Directorat au semnalat, într-o opinie separată, că principalele cauze ale inacţiunii sunt interesele personale ale unor membri din conducerea actuală a companiei, implicaţi în deciziile criticate de echipa de audit trimisă de Curtea de Conturi. Cei doi membri ai Directoratului arată în opinia respectivă că ceilalţi membri au refuzat să îşi asume răspunderea, perpetuând astfel pasivitatea instituţională.

Menţionăm că atât raportul intern întocmit de direcţiile din cadrul Transelectrica, cât şi opinia separată formulată în 30 mai 2025 de cei doi membri actuali ai Directoratului Companiei se află în posesia ziarului BURSA.

• Răspunsul Transelectrica

Contactată de ziarul BURSA în legătură cu aceste constatări şi cu măsurile de remediere a situaţiei descrisă în raportul Curţii de Conturi, Transelectrica a transmis un răspuns general, în care afirmă că a demarat demersurile necesare pentru implementarea recomandărilor impuse de instituţia publică.

În răspunsul semnat de Ştefăniţă Munteanu (preşedintele Directoratului Transelectrica), Vasile Moraru, Cătălin-Cristian Nadolu, Florin-Cristian Tătaru şi Cosmin Nicula - membri ai Directoratului - se arată:

"Având în vedere solicitarea dumneavoastră înregistrată de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA cu nr. 19930/12.05.2025, vă aducem la cunoştinţă următoarele informaţii:

În perioada 2020-2022, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA a făcut obiectul unui audit de conformitate desfăşurat de Curtea de Conturi a României. În urma acestei misiuni de audit, au fost formulate o serie de recomandări adresate Companiei, pentru a căror implementare managementul Companiei a demarat demersurile necesare. Ulterior, în cadrul unei acţiuni de tip follow-up, Curtea de Conturi va putea verifica şi confirma punerea în aplicare a acestor recomandări. În ceea ce priveşte solicitările dumneavoastră punctuale, vă aducem la cunoştinţă faptul că, în absenţa accesului la conţinutul exact al documentelor la care faceţi trimitere, precum şi a posibilităţii de a le verifica sau valida sursa, întrucât versiunea Raportului sau Sintezei Raportului Curţii de Conturi privind activităţile auditate la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA nu a fost publicată pe site-ul oficial al instituţiei, nu suntem în măsură să emitem un răspuns fundamentat”.

Practic, compania nu a oferit explicaţii concrete privind prejudiciile sau măsurile corective adoptate, invocând lipsa accesului la versiunea oficială a raportului Curţii de Conturi, care nu ar fi fost publicată pe site-ul instituţiei. Astfel, Transelectrica a evitat să se pronunţe asupra aspectelor punctuale, deşi acestea au fost prezentate în mod detaliat în documentele de audit.

Curios este că răspunsul de mai sus este semnat şi de cei doi membri ai Directoratului care au făcut opinie separată la raportul întocmit de direcţiile interne ale Transelectrica, opinie ce se află în posesia ziarului BURSA, unul dintre ei fiind la vremea declanşării auditului chiar membru al Curţii de Conturi.

După cum se poate observa din cele de mai sus, auditul Curţii de Conturi la Transelectrica relevă o realitate alarmantă: o companie strategică a statului român, aflată într-un sector vital precum cel energetic, este afectată de gestiunea iresponsabilă a resurselor, lipsa de transparenţă şi refuzul de asumare. Cu un prejudiciu estimat parţial de auditorii Curţii de Conturi la zeci de milioane lei, Transelectrica se confruntă cu o criză de integritate managerială care riscă să se perpetueze în absenţa unor măsuri ferme şi transparente.

Opinia Cititorului ( 28 )

1. De asta romanii
(mesaj trimis de Anonim în data de 16.06.2025, 06:10)
De asta romanii nu arctrebui sa plateasca nicio taxa.
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 16.06.2025, 07:53)
  așa-i !
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Paloma blanca în data de 16.06.2025, 08:03)
  Te ai trezit dis de dimineață sa iti citesti opera?
  Fetitele sunt bine?
  1.3.  mocangeala asta vor asistatii social (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 12:11)
  nimeni sa nu plateasca nicio taxa si de unde bani pentru pensii,salarii ,medici,profesori,militeni,pom pieri,etc?
  pretul actiunilor a crescut pentru ca astepta dividendul brut de 3,81 , ce nu au citit investitorii este reducerea tarifelor la transport energie cu +40% incepand de la 1 iunie, asta inseman un profit mai mic cu + 50% adicatelea la anul un dividend cu un randament de sub 4%, la fel au crescut actiunile evergent pana la 1,5 lei pentru ca astepta o rascumparera la cca 1,52 ca anul trecut doar la subscriere de 89% adica vinzi doar 11% dun actiuni la pretul asta restul o teapa mare.
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 16.06.2025, 12:23)
  taxează-l dragă pe mortu Marian Enache, pe Lazăr, Lăzăroiu, garganel Tudorel, popa Dany, popa Theo, parohia, Anomalia Gavrilă, Georgel Badiu și Măndica sa
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 16.06.2025, 12:47)
  la TEL e vorba despre reducerea tarifelor de servicii ale sistem [activitate cu profit zero permis]
  la EVER e vorba că conducerea și-o primit S.O.P.uri și acuma trebuie să le descarce, de aceea și răscumpărarea
  :
  să cumperi EVER cu 1,5RON nu e „decent”, pune înschimb ordin la 1,39
  1.6.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 16.06.2025, 14:02)
  ...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 07:56)
ASta sa fie motivul pentru care a inceput sa scada cotatia?
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de acelasi anonim în data de 16.06.2025, 08:08)
  La ce?
  E bine la oras?
3. Scrisoare de pe cal
(mesaj trimis de Victor Margelatu în data de 16.06.2025, 08:02)
Nemaipomenit de bine documentat articolul…
Informatiile pe care le aveti din interiorul companiei provin exact de la oamenii care se ocupa doar de can can si intriga. Cifra de afaceri intr-o continua crestere si pretul actiunilor care s-a dublat in perioada “controlata” de Curtea de Conturi oare conteaza? Sau asta nu v-au transmis sursele care v-au pus in posesie ”informatiile” extrem de importante si chiar fix pe domeniul de activitate al Transel ectrica? Cateva prime si adaosurile salariale acordate catre peste doua mii de angajati din toata tara in decurs de trei ani, poate conteaza mai mult decat faptul ca aceasta companie mentine cu succes echilibrul energetic al regiunii de Sud-Est a Europei si a asigurat in perioada “controlata” de Curtea de Conturi si siguranta energetica a unei tari in razboi si a vecinilor acesteia.
Dar, ca de obicei stirile noastre astea de mai sus sunt!
Ce sa zic…? Serviti binele particular…
FELICITARI PENTRU ARTICOL!!!
1. 3.1.  Clarificări (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de George Marinescu în data de 16.06.2025, 08:44)
  Nu știu dacă sunteți sau nu angajat al Transel ectrica, dar poate mergeți la domnul Nicula, unul dintre membrii Directoratului, să îl întrebați de ce a făcut opinia separată la raportul de audit intern întocmit de direcțiile din cadrul Transel ectrica. Apoi, articolul nu este făcut pe informații pe surse, ci suntem în posesia tuturor documentelor, inclusiv a raportului intern de audit făcut de direcțiile din cadrul companiei, a opiniei separate formulată de doi dintre membrii Directoratului și chiar a dispoziției dată către Direcția Resurse Umane pentru schimbarea fișei postului la anumite funcții pentru a se încadra cerințelor din raportul Curții de Conturi. Documentele respective se adaugă raportului Curții de Conturi, scrisorii trimisă către managementul companiei de către Curtea de Conturi și altor documente. Iar în final, nu știm despre ce bine particular vorbiți. Articolul este scris prin prisma interesului publicului larg pe care îl servim, mai ales că Transel ectrica este o companie unde Statul Român este acționar majoritar.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 08:59)
  cu atatea documente in posesie sa iasa un asemenea articol e de rasul curcilor. mai acum ceva luninpostati cum tel trebe sa plateasca salarii compensatorii de milioane celor dati afara abuziv. acum platile alea sunt bage la raport ca nu ar fi trebuit platite ... de rasul curcilor.
  3.3.  Sunteti interesati doar de plățile comp (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de George Marinescu în data de 16.06.2025, 09:09)
  Vă că vă doare capitolul cu plățile compensatorii, așa cum apare în raportul Curții de Conturi. De ce? Sunteți unul dintre beneficiari? Apoi nu vorbiți deloc despre alte aspecte din raportul Curții privind investițiile. Banii pe garanția neexecutată la timp în cazul Romelectro nu i-au fost imputați până acum niciunei persoane. Și e vorba de milioane de lei. Mai mult, în raport auditorii Curții de Conturi arată că există investiții unde atunci când s-a făcut actualizarea, prin majorare a costurilor de construcție, conducerea companiei a făcut o majorare și a profitului pe care constructorul urma să îl înregistreze. Curtea de Conturi afirmă că această actualizare prin majorare a profitului este ilegală. Văd că aceste aspecte nu vă interesează, ci de la primul comentariu v-ați axat pe plățile compensatorii și suplimentare. E clar cine are interes particular. Nu noi, ci dumneavoastră.
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de Vali Vali în data de 16.06.2025, 09:36)
  Bine, domnul Vali!!!
  3.5.  Victore (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de Chichi în data de 16.06.2025, 10:12)
  Morarule, tu ești mă?
  3.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 20:09)
  Imi cer scuze daca tonul a fost prea dur, dar titlul cam bombastic m-a enervat un pic.
  Evident ca nu sunt beneficiar, sunt o doar detinator de actiuni TEL. Problema este ca o suma destul de mare din platile compesantorii au aparut ca urmare a unor decizii definitive ce au dat castig de cauza directorilor destituti, iar includerea lor in raportul CC este rea vointa sau isi apara spatele. CC nu se plange de cum au fost concediati ci doar ca s-au patit sumele.
  Cum au fost dati afara la comanda politica nu se discuta, iar CC doar "spala" initiatorii mutand vina pe companie si aici se incheie povestea. Nu e exclus ca destituirea sa fi fost facuta intentionat tocmai pentru a incasa despagubirile.
  Referitor la RomElectro, Exim a respins cererea ca fiind si abuziva nu doar tardiva, ceea ce ma face sa banuiesc ca ar fi respins-o oricum. Are sens dat fiind ca TEL a reziliat contractul pt ca Romelectro a intrat in procedura de insolventa, nu pt ca nu a dus la bun sfarsit executia sau a fost sub standardele agreate.
  O intrebare buna ar fi de ce a castigat aceasta societate licitatii la contractele TEL avand in vedere situatiei ei financiara, aflata pe pierdere ani buni de zile? Nu interzice legea asemenea situatii ? A fost si aici comanda politica, sau caiet de sarcinii gresit?
  Referitor la majorarea costurilor de constructie, aceasta este cu dus si intors, vezi cazul SNG unde neaceptarea majorarii costurile de constructie si de frica CC, iar cand in sfarsit au fost acceptate cresterea a o fost minimala, situatie ce a dus la pierderi de venituri cu mult, mult peste costurile crescute de constructie. Intr-o companie privata lucrurile ar fi fost transate mult mai rapid, 5 ani intarziere e foarte mult.
  Ar fi interesant aici o comparatie de situatii cu date si informatii concrete, si SNG avea garantie de executat la dispozitie.
  In alta ordine de idei CC nu este "o sfanta" si in nici un caz nu da pe dinafara de profesionisti, e un fel de ASF al Romaniei. Contest luarea de buna a tot ce debiteaza aceasta institutie, avand in vedere ca au antecedente cu procese pierdute in fata companiilor acuzate, ce au contestat si mers in instanta, ulterior si castigand.
4. Pai sa faca inventarul asta la MAPN
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 08:07)
Cu toate donatiile fara stergere din inventar, baterii care sunt cumparate cu 1,5 mliarde usd si apoi se declara ca s a recuperat de la Norvegieni 150 milioane , compensatie! Chiar anul trecut MAPN a cedat gratuit suprafete mari intravilan in orase resedinta de judet catre consilii judetene gratis dar cer din nou bani non stop de la buget. Cam 10 % din bugetul lui 2024 au fost cheltuieli cu arme, tancuri, transportoare si munitii :adica exact deficitul care a fost calculat la sfarsitul anului si de care vorbesc politicienii acum, dar fara sa spuna care e gaura neagra car inghite bugetul! Elefantul lui Iohanis!
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 08:27)
  Rusule, apararea costa, nici o tara fara armata nu a dus-o bine pe langa rusia, ori a fost inghitita ori a fost distrusa.
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 09:38)
  Daca e vorba de apararea noastra, sa se vada transparent in cifre, nu sa fie secretizate! Daca noi dam bani pe svule pt a le dona altora, noi nu ne aparam cu nimic si nici nu facem vreun multiplier effect in economie, doar demand leakage.
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 10:29)
  sa fie totul transparent ca la rusi, sa aiba prostii ce comenta pe tik tok
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 14:00)
  Spoitorule vezi-ti de ceaunurile tale si lasa apararile !
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 08:08)
Sa traiasca “justitia independenta” si pensiile speciale…”aici sunt banii dumneavoastra”:-)
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 09:15)
  Consiliul de supraveghere ce a pazit?
  5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de Anonim în data de 16.06.2025, 10:18)
  Buna intrebare! Pai ce sa faca Consiliul de Supraveghere daca sunt mana-n mana cu cei raspunzatori?? Se face ca isi exercitra atributiile:))
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 09:34)
Multe a descoprit Curtea de Conturi si nimic , fratia hotilor e mai puternica intr-un stat mafiot .
1. 6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 11:00)
  Compania este condusă în sistem dual
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 14:19)
In consiliile de administratie sunt NUMAI protejatii,
partidelor politice pro-europene,
sau si aici rusii,TokTok,legionatii sunt de vina ?!
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.06.2025, 18:03)
Daca s-au furat milioane procurorii nu vor facce mare lucru.Ei se ocupa de aceia care fura de odinnul sutelor si miilor de lei.Probabil..........