Proiectul noii legi a învăţământului ar putea fi finalizat pe 14 august

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, joi, că instituţia pe care o conduce şi partenerii sociali îşi propun să finalizeze, pe 14 august, proiectul noii legi a educaţiei, care va intra, apoi, în dezbatere publică şi în parlament, pentru a fi aprobat.

"Am propus să strângem tot ce înseamnă documente normative despre educaţie într-un cod al educaţiei, în care vom cuprinde punctele de vedere cele mai interesante şi care duc la modernizarea sistemului. Nu avem orgolii de a face o lege a cuiva sau a altcuiva. Mi se pare că este normal să facem o lege pentru educaţie care să permită modernizarea sistemului şi, în acelaşi timp, gestionarea sistemului normal. Este firesc să nu mai amânăm finalizarea legilor educţiei. Dacă reuşim să ducem proiectul în Parlament, la începutul sesiunii parlamentare, este cât se poate de potrivit. Dezbaterea parlamentară poate să aducă îmbunătăţiri pentru pachetul respectiv. Legile educaţiei nu le facem pentru doi-trei ani de zile, ele trebuie să dea stabilitate sistemului cel puţin pe 10-12-15 ani, de acea trebuie să întrunească opinii mai multe", a precizat Andronescu.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi cei ai sindicatelor discută, joi, despre noua lege a învăţământului. Cele două părţi s-au întâlnit şi marţi, când au anunţat că au căzut de acord în privinţa necesităţii elaborării unui Cod unic al educaţiei, acesta urmând să fie, practic, esenţa a tot ceea ce se regăseşte util în propunerile penrtu viitorul învăţământului românesc. "În final, va putea rezulta nu pachetul Miclea, nu pachetul Adomniţei, nu pachetul Andronescu, ci va putea rezulta un Cod al educaţiei româneşti, care să fie în concordanţă cu interesele acestui sistem", a spus preşedintele executiv al Federaţiei Sindicale "Spiru Haret", Marius Nistor.

Tot după întâlnirea de marţi, Andronescu a subliniat, din nou, necesitatea ca toate propunerile cu privire la viitoarele legi să fie unite într-un Cod al educaţiei. "Sistemul este unitar şi trebuie să rămână unitar. El nu trebuie tratat pe bucăţi, ci ca pe un sistem naţional de educaţie, pornind de la educaţia timpurie şi terminând cu formarea continuă. Am început discuţia pe problemele legate de modul în care organizăm ciclurile de învăţământ, întrucât acum există propunerea de modificare a sistemului actual de cicluri, care presupune 4-4-4 (patru ani şcolar, patru ani gimnazial şi patru ani liceal - n.r.), la 5-5-3, care ar produce foarte multe perturbaţii în sistem, şi cred că nu suntem în situaţia şi nu avem nici studiul de impact necesar. Din evaluările noastre tragem concluzia că am produce foarte multe perturbaţii în sistem dacă am schimba acum durata ciclurilor de învăţământ. Le-am propus să menţinem 4-4-4, să adăugăm grupa pregătitoare ca formă de învăţământ obligatoriu şi să generalizăm învăţământul liceal. De aici trebuie să pornim, pentru că tot conţinutul legii depinde de această propunere", a precizat ministrul Educaţiei.