Rezervele de aur ale băncilor centrale, la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii

Preţul aurului a crescut cu 27% numai în prima lună a anului 2026, după un avans de peste 60% în 2025, iar săptămâna trecută s-a tranzacţionat la maxime istorice de peste 5.500 de dolari uncia, context în care rezervele de aur ale băncilor centrale valorează mult mai mult decât în orice alt moment din ultimele decenii.

O analiză visualcapitalist.com, bazată pe datele Consiliului Mondial al Aurului (WGC), prezintă un clasament al marilor deţinători de rezerve de aur (bănci cetrale), în dolari, luând în calcul nivelul de 5.500 de dolari/uncie, atins recent pe pieţele externe.

Menţionăm că, la finele săptămânii trecute, cotaţia metalului preţios a pierdut teren semnificativ, iar în prima parte a zilei de ieri se apropia de 4.800 de dolari uncia.

• SUA domină clasamentul mondial al rezervelor de aur

Creşterea preţului metalului galben a fost determinată de cererea puternică de active refugiu, în contextul deprecierii dolarului american. Pentru băncile centrale, preţurile mai mari ale metalului galben consolidează poziţiile rezervelor fără a adăuga vreo cantitate suplimentară de aur.

Conform sursei citate, Statele Unite rămân cel mai mare deţinător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone în rezerve. La un preţ de 5.500 de dolari pe uncie, acest stoc valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, ceea ce plasează SUA cu mult înaintea Germaniei, situată pe locul al doilea, cu rezerve de 3.350 de tone, evaluate la puţin sub 600 de miliarde de dolari.

Poziţia mare în aur a Americii reflectă decenii de acumulare şi rolul său istoric în centrul sistemului monetar global.

Cele trei mari ţări europene, Germania, Italia şi Franţa, deţin fiecare peste 2.400 de tone de aur. La preţul menţionat, de 5.500 de dolari uncia, rezervele fiecărei ţări sunt evaluate între 430 şi 590 de miliarde de dolari.

Şi Elveţia, deşi o ţară mai mică, iese în evidenţă. Rezervele sale de aur, de circa 1.040 de tone, valorează aproximativ 184 de miliarde de dolari, consolidând astfel reputaţia ţării, cunoscută pentru stabilitate financiară şi gestionare conservatoare a rezervelor.

• Puteri în ascensiune

Rusia şi China deţin, ambele, peste 2.300 de tone de aur, cu valori ale rezervelor care depăşesc 400 de miliarde de dolari fiecare. În ultimii ani, cele două ţări şi-au mărit constant achiziţiile de aur ca o modalitate de diversificare a rezervelor, îndepărtându-se de activele în dolari americani. Pieţe emergente precum India, Turcia şi Polonia ocupă, de asemenea, locuri importante în clasamentul global al rezervelor.

• Rezervele Rusiei, la nivel record

Rezervele de aur şi valută ale Rusiei, parţial îngheţate de statele occidentale, au atins un nivel record, de 769,1 miliarde de dolari, ca rezultat al raliului preţului aurului, responsabil pentru aproximativ 43% din rezerve, conform unui anunţ recent al băncii centrale de la Moscova, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Rusia a început să-şi diversifice gradual rezervele, odionară pe locul al treilea ca mărime din lume, reducând deţinerile de dolari americani în favoarea aurului şi yuanilor (moneda Chinei), cu mult timp înainte de invadarea Ucrainei.

După ce Occidentul a îngheţat rezerve de aproximativ 300 de miliarde de dolari, deţinute în principal în UE şi SUA, restul este deţinut mai ales în aur şi yuani, deşi sunt raportate de banca centrală şi rezervele îngheţate.

Rezervele Rusiei au crescut ca rezultat al ”reevaluării activelor”, în condiţiile avansului cotaţiei unciei de aur.

În 2024, rezervele Rusiei au crescut cu 25%, tot datorită aurului.

În seifurile Băncii Centrale a Rusiei volumul fizic de aur a scăzut uşor în 2025, la 74,8 milioane uncii, în urma vânzărilor de aur şi valută pentru acoperirea deficitului bugetar.

• Cererea globală de aur, la nivel record

Cererea de aur a atins un nivel record anul trecut, deoarece îngrijorările legate de instabilitate şi schimburile comerciale au declanşat o creştere a investiţiilor, chiar dacă un şir de preţuri record i-au ţinut departe pe cumpărătorii de bijuterii, conform Reuters.

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, a anunţat recent Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

”Cea mai mare întrebare din acest an va fi dacă cererea de investiţii va fi suficient de puternică pentru a menţine piaţa aurului la un nivel ridicat”, a declarat John Reade, analist la WGC.

WGC se aşteaptă la un nou an de intrări puternice din partea fondurilor tranzacţionate la bursă garantate cu aur (ETF) şi la o cerere robustă de lingouri şi monede. ETF-urile au înregistrat intrări de 801 tone de aur în 2025, în timp ce cererea de lingouri şi monede a crescut cu 16%, până la 1.374 de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Cererea totală de investiţii în aur a crescut cu 84%, atingând un nivel record de 2.175,3 tone în 2025, de la 1.185,4 tone în 2024.

Cu toate acestea, WGC se aşteaptă ca preţurile record să afecteze cererea de bijuterii în acest an şi să încetinească achiziţiile de aur ale băncilor centrale până la 850 de tone, de la 863 de tone în 2025, chiar dacă achiziţiile acestora rămân ridicate în comparaţie cu nivelul de dinainte de 2022.

Cererea de bijuterii din aur a scăzut cu 18% în 2025, achiziţiile din China reducându-se cu 24%, la cel mai mic nivel din 2009. O scădere similară s-a înregistrat în India, unde cererea de bijuterii de aur a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.

După o creştere a preţului aurului şi achiziţiile susţinute ale băncilor centrale în perioada 2022-2025, ponderea aurului în deţinerile valutare din întreaga lume se apropie acum de nivelurile de la începutul anilor 1990, ”o perioadă cu o proprietate mai concentrată şi, probabil, mai puţine stimulente pentru deţinerea de aur decât în prezent”, estimează WGC.

• Chinezii iau cu asalt automatele care le schimbă bijuteriile în bani

Într-un centru comercial din Shanghai, s-a format o mulţime în jurul unui automat care cumpără aur: pe măsură ce preţul metalului preţios a crescut vertiginos, chinezii se grăbesc să încheie tranzacţii profitabile, despărţindu-se de bijuteriile de familie, informează AFP, conform Agerpres.

”Niciodată nu am crezut că preţurile vor creşte atât de dramatic”, recunoaşte doamna Wu, în vârstă de 54 de ani, explicând pentru AFP că a venit să vândă monede de aur cu imaginea unui panda, pe care le-a cumpărat în 2002.

Doamna Wu menţionează că a vândut, deja, la automat un inel moştenit de la tatăl său, câştigând aproximativ 10.000 de yuani (puţin peste 1.200 de euro), o creştere considerabilă faţă de cei 1.000 de yuani pe care mama ei i-a plătit pentru acelaşi inel în urmă cu câteva decenii.

Un ecran integrat în automat afişează fluctuaţiile preţurilor la Bursa de aur din Shanghai.

”Preţurile aurului se menţin la niveluri istorice ridicate; acum este momentul să vinzi”, încurajează o reclamă.

Unele persoane au declarat pentru AFP că au aşteptat la coadă mai mult de o oră pentru a-şi depune pandantivele, inelele şi alte piese din aur într-un slot al maşinii, sub supravegherea unui angajat. Automatul atrage trecătorii curioşi de câştigurile vânzătorilor. ”Dumnezeule!”, a exclamat unul dintre ei, observând că o persoană tocmai a încasat 75.000 de yuani (aproape 9.045 de euro) contra bijuteriilor vechi. O explozie de entuziasm s-a creat în jurul unui cuplu de pensionari când aparatul a anunţat valoarea lingoului subţire de aur, de mărimea unui deget, pe care tocmai îl vânduseră: 122.000 de yuani, adică aproximativ 14.800 de euro.

China este cel mai mare consumator de aur din lume, achiziţionat în mod tradiţional de familii pentru ocazii speciale, precum naşteri şi nunţi.