ROBOR LA 3 LUNI A CRESCUT DE LA 3,17% LA 3,28%Dragoş Cabat: "Foamea de bani a statului majorează ROBOR-ul"

Ramona Radu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 22 octombrie 2018

Dragoş Cabat: "Foamea de bani a statului majorează ROBOR-ul"

Adrian Vasilescu, BNR: "Creşterea ROBOR poate avea doar o singură cauză: raportul cerere-ofertă din piaţă, care se schimbă de la o zi la alta"

Ciprian Dascălu, economist-şef ING Bank România: "Există temeri că Banca Centrală nu va mai injecta lichiditate în piaţă"

Foamea de bani a statului majorează indicele ROBOR, este de părere analistul financiar Dragoş Cabat.

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, vineri, ROBOR la trei luni (dobânda interbancară în funcţie de care se calculează costul majorităţii creditelor în lei cu dobânda variabilă) a urcat la 3,28% pe an, de la nivelul de 3,17% cât era joi, conform datelor publicate de Banca Na­ţională a României (BNR).

Singura cauză pentru majorarea indicelui ROBOR ţine de raportul cerere-ofertă din piaţă, este de părere Adrian Vasilescu, consultant de strategie al Guveratorului BNR Mugur Isărescu. Domnia sa a afirmat: "De la o zi la alta, într-un moment în care nu s-a schimbat nimic în economie, nu poate fi decât o singură cauză pentru majorarea indicelui ROBOR la 3 luni: raportul cerere-ofertă pe piaţă, care se schimbă de la o zi la alta, în funcţie de nevoile băncilor din fiecare zi".

Economistul Dragoş Cabat susţine că sunt două motive principale care stau la baza acestei creşteri: schimbarea aşteptărilor inflaţioniste şi normele de limitare a creditării la 40%, emise miercurea trecută de Banca Centrală.

Domnia sa ne-a explicat: "Primul motiv ţine de faptul că aşteptările inflaţioniste s-au schimbat. La un moment dat, acum câteva săptămâni, de fapt, Guvernatorul BNR a spus că o să tempereze inflaţia, şi atunci toată lumea a crezut că inflaţia se duce în jos. În plus, era şi o supralichiditate pe piaţă, indusă de BNR care a făcut operaţiuni repo, şi atunci sigur că ROBOR scădea. Între timp, însă, aşteptările inflaţioniste au redevenit înalte. A doua motivaţie este, cred eu, una psihologică, dar nu numai. După ce BNR a dat, zilele trecute, normele de limitare a creditării la 40%, se întâmplă că băncile, şi lumea în general, se aşteaptă să fie mult mai drastice, mai dure condiţiile de creditare. Astfel, a apărut şi nevoia din partea băncilor de a găsi şi alternative de a-şi pune banii, dar ar putea fi doar un efect pe termen scurt, până când cei din piaţă îşi dau sea­ma ce or să poată face cu banii, dacă e aşa sau nu".

Economistul consideră că, pe lângă cele două considerente expuse mai sus, se remarcă şi un al treilea motiv: evoluţia economiei româneşti, precum şi criza politică şi economică în care se cufundă ţara, în ultima vreme. La aces­ta se adaugă şi "foamea de bani a statului", care se tot evidenţiază în ultimele săptămâni, a mai adăugat domnul Cabat.

"Statul s-a tot împrumutat, a luat bani de peste tot, or, în momentul în care statul scoate bani din piaţă, sigur că dobânzile urcă pentru că BNR s-a chinuit să injecteze lichiditate în piaţă, iar Guvernul, care are nevoie să finanţeze deficitul bugetar, se foloseşte de această lichiditate, ia aceşti bani. În aceste condiţii, sigur că dobânzile cresc la loc, în loc să se ducă în jos", ne-a mai declarat, vineri, Dragoş Cabat.

Dascălu, ING Bank România: "Este de aşteptat ca indicele ROBOR la 3 luni să încheie anul 2018 la un nivel de 3,20%"

Creşterea indicelui ROBOR vine înaintea anunţului de luni al Băncii Naţionale a României referitor la organizarea de operaţiuni de piaţă, existând temeri că Banca Centrală nu va mai injecta lichiditate în piaţă, sus­ţine Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank România.

Domnia sa a declarat pentru Agerpres: "Majorarea ROBOR vine înaintea anunţului de luni al BNR referitor la organizarea de operaţiuni de piaţă, existând temeri privind neorganizarea unor operaţiuni repo de injecţie de lichiditate pentru a compensa deficitul de lichiditate din piaţa monetară, preconizat pentru noua perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii, ce va începe cu data de 24 octombrie. În lipsa unui angajament din partea Băncii Centrale privind organizarea consecventă a operaţiunilor de piaţă, această incertitudine se reflectă în creşterea cotaţiilor ratelor de dobândă. De asemenea, probabil piaţa consideră că presiunile de depreciere ale leului observate în ultima perioadă, pe fondul contextului extern mai tensionat, ar putea determina Banca Centrală să limiteze operaţiunile de injecţie de lichiditate".

Economistul-şef al ING Bank România a mai spus că este de aşteptat ca indicele ROBOR la 3 luni să încheie anul 2018 la un nivel de 3,20%.

"Ne aşteptăm ca ROBOR la 3 luni să încheie acest an în jur de 3,20%, pe fondul reechilibrării lichidităţii pe piaţa monetară dată cu realizarea deficitului bugetar preconizat şi după scadenţa unei emisiuni de titluri de stat de peste 8 miliarde lei", a adăugat domnul Dascălu.

În legătură cu această afirmaţie, Dragoş Cabat a opinat: "Ar putea fi posibil şi acest lucru, întrucât cei din sistemul bancar pot avea şi această temere, dar eu nu cunosc discuţiile dintre ei. Nu înţeleg de ce există temerea aceasta, dar, aşa cum am mai spus, s-ar putea ca BNR să fi observat, şi pe bună dreptate, că lichiditatea pe care o aruncă în piaţă, este luată de Guvern pe altă parte. Aces­ta este un joc periculos pentru că BNR nu poate să lase pe piaţă lichiditatea pe care o aruncă acolo, doar nu e Banca Centrală Europeană sau Federal Reserve, ca să o ţină trei ani de acum încolo, ci lichiditatea pe care o arunci acum în piaţă trebuie să o scoţi înapoi peste trei luni, şase luni, şi aşa mai departe, cât poţi să rostogoleşti operaţiunile repo. Sigur că ele se fac cam la o lună, le rostogoleşti câtva timp, dar nu poţi să stai şi să te mai gândeşti peste cinci ani dacă o scoţi din piaţă".

La toate aceste aspecte se adaugă şi efectul pe care injectarea unei lichidităţi foarte mari în piaţă o are asupra monedei naţionale, şi anume deprecierea leului, a subliniat domnia sa.

Economistul a reiterat: "Dacă BNR aduce bani în sistem la un capăt al ţării, iar la capătul celălalt Guvernul îi ia şi ei nu se duc în economie, în investiţii sau în alte lucruri de genul acesta, este un joc nu numai cu sumă zero, ci chiar şi cu un scor negativ, deoarece când Banca Centrală va trebui să scoată lichiditatea din piaţă, nu va mai avea cine să pună înapoi acei bani, atât timp cât statul nu are de unde să mai scadă taxe sau să mai mărească salarii şi pensii. Majorările de venituri pe care le avem sunt pe hârtie şi programate pentru anii următori. Din pix ştim şi noi să le dublăm, dar în realitate va fi vai şi amar".

Este posibil ca indicele ROBOR la 3 luni să ajungă către 4%, la final de an, sau chiar să depăşească acest prag, ceea ce ar fi şi normal, dacă şi inflaţia va mai urca sau va rămâne către 5%, consideră domnul Cabat.

Domnia sa a mai menţionat: "Ar trebui ca indicele ROBOR la 3 luni să fie un pic mai mare decât inflaţia, dar contează mai mult, nu inflaţia de moment, ci aşteptările inflaţioniste, ori BNR are acele ţinte de inflaţie şi atunci ţine, practic, ROBOR din aceste aşteptări inflaţioniste pe care le creează pes­te un an sau doi. BNR poate nu doar să intervină pe piaţă, dar şi să influenţeze nivelul respectiv prin aceste semnale pe care le dă".

BNR a efectuat ultima operaţiune repo la începutul acestei luni, când a oferit băncilor, în data de 1 octombrie, 9,7 miliarde de lei pentru şapte zile, la o dobândă de 2,5% pe an, egală cu dobânda cheie. În luna septembrie, BNR a realizat trei operaţiuni de tip repo, prin care a oferit băncilor 16,9 miliarde de lei.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro