S-a terminat "visul american" al pieţelor emergente?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Internaţional / 03 februarie 2014

S-a terminat "visul american" al pieţelor emergente?
Călin Rechea

Evoluţiile din ultimele săptămâni de pe pieţele internaţionale au demonstrat, încă odată, că banii ieftini nu sunt ingredientul minune care transformă o economie emergentă într-una dezvoltată. Presa internaţională a relatat pe larg "suferinţa" încercată de autorităţile fiscale şi monetare din Brazilia, Turcia, Rusia sau India.

Nu au scăpat, desigur, nici economiile mai mici din Estul Europei, ale căror monede s-au depreciat accelerat, pe fondul condiţiilor monetare relaxate impuse de băncile centrale.

Analizele din presa internaţională încearcă să ne convingă de "vinovăţia" Federal Reserve pentru cele întâmplate, unul dintre cei mai vocali critici fiind Raghuram Rajan, guvernatorul Băncii Indiei.

"Guvernatorul Băncii Indiei a acuzat Statele Unite şi alte ţări industrializate că au adoptat politici economice egoiste", iar "cooperarea monetară internaţională nu mai funcţionează", conform unui articol Bloomberg.

În interviul acordat Bloomberg India TV, Raghuram Rajan a mai precizat că "politicile economice trebuie să fie mai bine coordonate, cum a fost cazul în timpul crizei, când economiile emergente le-au ajutat pe cele industrializate". Oare chiar se aştepta Rajan să beneficieze de o parte a recunoştinţei, mai ales după ce a petrecut atâta timp în cercurile înalte ale instituţiilor financiare internaţionale?

Jim Rickards, autorul cărţii "Războaiele valutare", a descris recent, pe contul său de Twitter, situaţia în care se află guvernatorului Băncii Indiei: "Rajan a fost un insider al elitei financiare cât timp a fost la FMI şi în mediul academic american, acum nu este decât o victimă a Fed-ului".

Dani Rodrik, profesor în cadrul Institutului de Studii Avansate de la Princeton, şi Arvind Subramanian de la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională, au scris un articol pentru Bloomberg, în care lansează o critică dură la adresa atitudinii de victimă inocentă adoptată de autorităţile din economiile emergente.

"Pieţele emergente trebuie să recunoască acum ceea ce ar fi trebuit să fie evident de mult timp: globalizarea financiară este o sursă de volatilitate şi expune o ţară faţă de acţiunile altora, în special SUA, o naţiune care nu este obligată să facă acţiuni caritabile", arată Rodrik şi Subramanian.

Randall Kroszner, profesor la Universitatea din Chicago şi fost guvernator în cadrul Federal Reserve, a apărat politica băncii centrale americane, la o emisiune a postului de radio Bloomberg: "Ţările lovite cel mai tare au fost cele cu deficite mari de cont curent şi fiscale, pe fondul unei inflaţii relativ ridicate".

Dar de unde au apărut aceste deficite la nivelul economiilor emergente? De pe urma aplicării unor "programe uriaşe de stimulare monetară şi fiscală", după cum a mai declarat Raghuram Rajan pentru Bloomberg.

În faţa acuzaţiilor venite de la autorităţile de pe pieţele emergente, Richard Fisher, preşedintele Federal Reserve Bank of Dallas, a răspuns că "noi suntem banca centrală a Americii, iar celelalte naţiuni au propriile bănci centrale, fiecare cu propriile sale responsabilităţi", conform unei ştiri de la MarketWatch.

Se pare că tocmai aceste responsabilităţi au fost iresponsabil neglijate de băncile centrale ale economiilor emergente, fiind adoptate politici monetare care pot fi descrise prin "surfing pe valul banilor ieftini". Dar valul se sparge acum de ţărm, iar "surferii" cu veleităţi de profesionişti nu mai ştiu la cine să apeleze pentru repararea oaselor rupte.

Anunţul Băncii Turciei, privind creşterea masivă a dobânzilor de politică monetară, a determinat o apreciere semnificativă a lirei, dar situaţia a revenit la "normal" după circa 12 ore. Câte puncte procentuale mai trebuie adăugate costurilor de finanţare pentru a opri deprecierea lirei turceşti, în condiţiile în care deficitele externe s-au adâncit de când ziarul BURSA a publicat, în iunie 2013, articolul < Primăvara turcească >, un preludiu al < iernii > economice a Turciei"?

A fost neaşteptat ceea ce s-a întâmplat pe malurile Bosforului? Nici pe departe. Un investitor citat de Financial Times a declarat că "Turcia a fost un accident care aştepta să se întâmple".

Cotidianul german Handelsblatt scria, la sfârşitul săptămânii trecute, că "nu există perspective ale redresării, chiar şi după recenta creştere a dobânzii", iar "panica se răspândeşte în rândul populaţiei şi firmelor, care acumulează dolari".

Dar de ce sunt investitorii aşa de speriaţi de efectele temperării programului de relaxare cantitativă al Fed-ului, astfel încât au vândut masiv din portofoliile de acţiuni? Un articol din Financial Times arată că trebuie să mergem până în 2010 pentru a găsi un termen de comparaţie pentru scăderile indicilor bursieri din luna ianuarie 2014.

"Un factor semnificativ din spatele vânzării masive a pieţelor emergente este considerat a fi continuarea procesului de retragere a lichidităţii de către Federal Reserve", scrie FT. Din păcate, nu este vorba despre nicio retragere a lichidităţii. Ceea ce a făcut banca centrală americană a fost doar o reducere a "debitului" programului de relaxare cantitativă.

Se pare că diferenţa de nuanţă le-a scăpat, mai ales, micilor investitori, care au fost primii la retragerea de pe pieţele emergente, după cum au declarat managerii de fonduri citaţi de Financial Times. Investitorii instituţionali, cum sunt fondurile de pensii, "au rămas pe poziţii", după cum mai scrie cotidianul financiar britanic, dar nu este clară motivaţia acestei "păstrări a cumpătului". Poate că menţinerea poziţiilor s-a datorat deciziei de a alege răul cel mai mic, în condiţiile în care "evadarea" către dolar ar însemna revenirea la randamente zero, pe fondul unei probabilităţi ridicate de confruntare cu scăderi masive ale indicilor bursieri din SUA.

Situaţia pieţelor emergente va fi complicată, în următoarele luni, şi de lansarea programelor de evaluare a băncilor din Europa, de către BCE şi EBA (n.a. European Banking Authority), iar marile instituţii financiare au anunţat că îşi vor majora capitalul. Majorarea va fi însoţită, foarte probabil, şi de menţinerea tendinţei de reducere a expunerilor faţă de pieţele emergente, în special cele din Europa Centrală şi de Est.

Rezultatul nu va fi decât unul, indiferent de măsurile băncilor centrale din zonă: creşterea costurilor de finanţare, cu efecte deosebit de negative, mai ales pentru economiile care şi-au "amânat" restructurarea. Iar aceasta nu a fost responsabilitatea străinilor, după cum mai scriu Dani Rodrik şi Arvind Subramanian: "Plângerile autorităţilor din economiile emergente nu sunt decât un caz clasic de aruncare a vinei pe străini, pentru justificarea unor măsuri şi acţiuni predominant interne".

Într-un articol cu titlul "Nu intraţi în panică", revista The Economist scrie că nu există motive pentru repetarea unei crize similare cu cea din 1997. FMI se află, bineînţeles, în tabăra optimiştilor, argumentele instituţiei fiind "nivelul ridicat al rezervelor valutare, existenţa unui sistem valutar marcat de flexibilitatea ratelor de schimb şi un nivel mult mai redus al deficitelor de cont curent".

De partea cealaltă, pesimiştii vin, însă, cu justificări mult mai puternice: după ani buni de creştere accelerată a creditării, economiile emergente se confruntă cu un nivel foarte ridicat al datoriilor private şi cu "bănci mult mai instabile decât la prima vedere", totul desfăşurându-se sub privirea îngăduitoare a unor autorităţi "mulţumite de sine", după cum mai arată The Economist.

Rămâne de văzut dacă investitorii vor urma sfatul revistei britanice sau pe cel contrar, conform căruia cine intră în panică înaintea pieţei are şanse să scape, cel mult, cu câteva zgârieturi, dacă nu chiar cu pielea intactă.

Opţiunea fugii nu este disponibilă, din păcate, şi pentru majoritatea cetăţenilor din economiile emergente. Ei trebuie să treacă, din nou, printr-o criză majoră, determinată de încăpăţânarea şi incompetenţa unor autorităţi incapabile să vadă beneficiile unei restructurări radicale, care nu poate porni decât de la libertatea economică, prin eliminarea represiunii monetare şi fiscale actuale.

"Pieţele emergente trebuie să recunoască acum ceea ce ar fi trebuit să fie evident de mult timp: globalizarea financiară este o sursă de volatilitate şi expune o ţară faţă de acţiunile altora, în special SUA, o naţiune care nu este obligată să facă acţiuni caritabile."

Dani Rodrik, Arvind Subramanian

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Visul continua, numai ca intra in faza de cosmar...

    1. Cei care tiparesc continuu bani, adica cei care OFERA CREDIT MUNCII, nu vor avea niciun fel de probleme. 

      Probleme vor avea, doar cei care pun piedici CREDITARII CONTINUE A MUNCII, adica cei care sustin ca, ii citez: 

      1) " MUNCA NU AR FI UN DREPT; 

      ci

      2) MUNCA AR FI O FAVOARE ! " 

      Atentie ! 

      Extremismul elitist - in frunte cu cel nazist - isi va da foarte curand arama - cocleala - pe fata !  

      Criza de bani - financiara - este o scamatorie-facatura politica, in primul rand europeana ............ si care a de_generat cum este si "firersc" = "natural" intr-o criza a datoriilor-creditului ........ si apoi intr-o criza economico-sociala ............ si care va continua sa de_genereze intr-o "revolutie" ............. culminand in ultima instanta cu un razboi !

       

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

22 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8740
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0034
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5255
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4696
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.5807

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro