Studiu AFEER: Prosumatorii pun presiune uriaşă pe reţelele electrice

Creşterea accelerată a numărului de prosumatori a devenit una dintre cele mai vizibile transformări din sectorul energetic românesc, dar acest succes a ridicat o serie de probleme privind costurile, echitatea în domeniul energetic şi sustenabilitatea, potrivit unui studiu realizat de XLAED Business Hub SRL, la solicitarea Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Potrivit documentului citat, numărul prosumatorilor din ţara noastră a crescut de la 303 în anul 2019 la aproape 300.000 la începutul anului 2026, în timp ce capacitatea instalată de aceştia a crescut exponenţial de la 5 megawaţi (MW) la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, cu o producţie anuală estimată la 4,5 terawaţi-oră, adică echivalentul a aproape 9% din producţia totală de energie electrică a ţării.

Ritmul mediu anual de creştere de peste 200% a depăşit dinamica unor pieţe europene mature, confirmând eficienţa mecanismelor de sprijin, dar amplificând simultan presiunile asupra reţelelor şi furnizorilor.

În centrul dezbaterii se află problema costurilor redistribuite. Preşedintele AFEER, Laurenţiu Urluescu, a declarat ieri, la prezentarea studiului: „Sigur, creşterea preţurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariţiei şi evoluţiei spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în reţea de către prosumatori, s-ar obţine costul adiţional al fiecărui MWh produs de aceştia, între 200 şi 372 lei/MWh, cost care, în final, este susţinut de consumatori. Existenţa prosumatorilor pe piaţa internă de energie are multe efecte benefice. Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin: creşterea ponderii energiei regenerabile; potenţialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare şi stocare; accelerarea digitalizării şi adoptării de tehnologii noi. Totuşi, această evoluţie impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales pentru că s-a suprapus peste efectele crizei energetice şi ale plafonării preţurilor. De aceea am solicitat acest studiu: pentru a evalua cât mai bine ce se întâmplă în piaţă, ce se întâmplă cu producţia distribuită, la ce concluzii se ajunge şi, mai ales, ce este de făcut în viitor”.

Studiul arată că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori şi operatorii de reţea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situaţia din 2024, cu tendinţă de creştere proporţională cu numărul de prosumatori conectaţi. Din această perspectivă, studiul aduce în discuţie tema socializării costurilor, descrisă de preşedintele AFEER ca o problemă nu doar economică, ci şi morală: „Trebuie să subliniem faptul că apare o socializare a costurilor, respectiv acoperirea costurilor se face prin includerea în facturile emise către consumatori şi aici noi credem că apare o mare problemă de moralitate, în principal pentru că prosumatorii sunt persoane cu venituri mai ridicate. Nu ni se pare corect şi etic socializarea costurilor acestora cu ceilalţi clienţi”.

• Număr mare de prosumatori în judeţele puternice din punct de vedere economic

Analiza distribuţiei geografice din studiul prezentat susţine această afirmaţie, arătând o corelaţie evidentă între densitatea prosumatorilor şi nivelul veniturilor medii: judeţele prospere (Ilfov, Cluj, Timiş, Braşov, Constanţa, la care studiul adaugă pe primul loc municipiul Bucureşti) concentrează majoritatea capacităţilor instalate, în timp ce zonele cu venituri scăzute rămân slab reprezentate.

„Judeţele unde cetăţenii au venituri de peste 5.000 lei/lună concentrează aproximativ 65% din puterea instalată de persoane fizice, în timp ce judeţele cu venituri mai mici de 3.500 lei/lună ajung la aproximativ 10% din puterea instalată. Distribuţia geografică şi socio-economică a prosumatorilor indică o concentrare a beneficiilor schemei actuale în rândul gospodăriilor cu venituri peste medie, ceea ce generează o formă de subvenţionare încrucişată de la consumatorii non-prosumatori, preponderent cu venituri mai reduse, către prosumatori”, se arată în studiul citat.

Coordonatorul studiului, Viorel Pinţea, a precizat că documentul nu trebuie citit ca o critică la adresa prosumatorilor, ci ca un semnal de recalibrare strategică. „Am încercat să elaborăm un studiu echilibrat şi obiectiv. Studiul, ca idee, este despre ordinul de mărime al tranziţiei şi nu despre acurateţea cifrelor; este despre dinamica procesului. Discuţia ar trebui să fie despre ce plan avem în această direcţie, care sunt punctele de referinţă şi cum le verificăm. Orice tranziţie energetică are nevoie de bani, iar banii trebuie colectaţi şi gestionaţi”.

Expertul a subliniat că mecanismele de sprijin extrem de generoase, precum contorizarea netă, au rolul de a accelera dezvoltarea pieţei, dar generează inevitabil costuri sistemice: „Mecanismul de contorizare netă oferă prosumatorilor o compensaţie transparentă şi uşor de înţeles, însă generează un cost semnificativ pentru furnizori, care sunt obligaţi să plătească un preţ peste preţul pieţei”.

În opinia sa, România se află într-un punct critic, în care accentul trebuie mutat de la creşterea cantitativă la integrarea sustenabilă: „În următoarea etapă a tranziţiei energetice nu mai este atât de importantă accelerarea creşterii, ci integrarea sustenabilă a producţiei prosumatorilor în sistemul energetic”.

• Densitate scăzută a prosumatorilor, dar putere instalată mai mare, comparativ cu media europeană

Potrivit studiului citat, se estimează că în anul 2030 vom avea aproape 800.000 de prosumatori, cu o putere totală instalată de 15.000 MW, şi, de aceea, ar fi necesar ca, pentru integrarea acestora în sistemul energetic naţional, să fie făcute investiţii cuprinse între 6 şi 8 miliarde de euro în următorii şase ani. Această creştere a numărului prosumatorilor se va reflecta şi în statisticile europene, unde, în prezent, ne situăm, cu o densitate de 10,5 prosumatori la 1.000 de locuitori, sub media Uniunii Europene, de 27 prosumatori la 1.000 de locuitori.

La fel stau lucrurile, potrivit sursei citate, şi în privinţa integrării stocării, cu o medie europeană care se duce spre 10%, în timp ce în ţara noastră ne situăm sub 5%.

În schimb, în ceea ce priveşte capacitatea medie de producţie a prosumatorilor, România se situează la o valoare dublă faţă de media UE. Studiul prezentat ieri arată că, în timp ce UE are o capacitate medie de 6,2 kilowaţi pe prosumator, ţara noastră are 12 kilowaţi pe prosumator, ceea ce pune o presiune imensă asupra reţelelor de transport şi distribuţie.

De aceea, din investiţiile necesare pentru integrarea prosumatorilor în sistemul energetic naţional în următorii patru ani, aproape 5 miliarde de euro ar trebui direcţionate către reţelele de distribuţie, undeva între 1 şi 2 miliarde de euro către reţelele de transport al energiei electrice şi aproape 800 de milioane de euro către digitalizare, mai arată sursa citată.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne cel al dezechilibrelor. În cadrul dezbaterii de ieri, preşedintele Comisiei de Energie din Senat, Istvan-Lorant Antal, a precizat: „De când prezidez Comisia de Energie, am văzut un singur studiu foarte pragmatic, care avea în vedere tratarea dezechilibrelor cuantificate în valori, adică în bani. Până atunci am auzit declaraţii de genul «dezechilibrele sunt foarte mari, prosumatorii sunt foarte mulţi», adică nişte cifre generice. Iar acest studiu, care a fost făcut de o companie importantă de distribuţie în urmă cu un an, arată că prosumatorii, la nivel naţional, generau un dezechilibru de vreo 8 milioane de euro. Iar dacă socializăm această sumă la peste 8 milioane de consumatori, ar însemna un cost absolut infim”.

Referitor la datele respective, Viorel Pinţea, coordonatorul studiului citat, a spus: „Pentru a face o cuantificare a dezechilibrelor sunt necesare date la nivel de zonă de reţea. Este foarte greu să separi dezechilibrele prosumatorilor de dezechilibrele celorlalte regenerabile. Nu insistăm foarte tare pe dezechilibre, tocmai pentru că este o chestiune extrem de greu de cuantificat”. În opinia sa, miza reală nu este o valoare punctuală, ci principiul tratamentului egal: „Utilizatorii reţelei, într-o democraţie energetică, au acelaşi tratament. Nu este doar o problemă de impact şi magnitudine, ci de principiu şi educaţie energetică”.

• Reţelele de energie electrică au nevoie de investiţii de minim un miliard de euro

Studiul mai arată că dezvoltarea rapidă a prosumatorilor a suprapus presiuni suplimentare peste o infrastructură de distribuţie insuficient modernizată. Senatorul Istvan-Lorant Antal, preşedintele Comisiei de Energie, a menţionat: „Foarte multe probleme vin şi din cauză că companiile de distribuţie, din păcate, în ultimele trei decenii chiar nu au ţinut pasul cu dezvoltarea economiei şi asta înseamnă că, mai ales la capitolul de gaz natural, suntem subdezvoltaţi. Deci undeva la 40-45% din întreaga Românie este racordată la reţelele de gaz natural, iar în cazul reţelelor electrice şi acolo avem, din păcate, multe probleme. Iar ceea ce obişnuiesc să spun este că cea mai mare provocare actuală este că trebuie să rezolvăm problemele nerezolvate în trecut, mai ales în materie de distribuţie. Trebuie să răspundem şi provocărilor de azi şi trebuie cumva să avem capacitatea să proiectăm viitorul. Şi cred că aceasta este o provocare imensă, pentru că este mai uşor să spunem că prosumatorii sunt de vină pentru nu ştiu ce sau este mai uşor să spunem că regenerabilele generează cele mai mari dezechilibre. Cu toate că eu unul nu sunt un fan al Green Deal-ului sau al înverzirii Europei. Adică eu cred mai degrabă în capacităţi de producere de energie electrică în bandă, dar spun ca o provocare majoră: dacă în ultimii 15 ani s-ar fi cheltuit poate miliardul acela de euro în întăriri de reţele sau noi reţele de energie electrică, atunci poate astăzi am avea alte provocări sau poate nu am mai avea câteva dintre provocările existente”.

În acest context, recomandările studiului converg spre modernizarea accelerată a reţelelor, digitalizare, integrarea stocării şi dezvoltarea pieţelor de flexibilitate. Cu toate acestea, Viorel Pinţea avertizează că resursele financiare nu sunt nelimitate: „Ar trebui să facem lucrurile mai pragmatic, deoarece banii nu vor fi de ajuns pentru a acoperi tot necesarul”.

Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER, a mai arătat că este nevoie şi de predictibilitate legislativă: „Noi milităm ca orice modificare necesară să se aplice pentru investiţiile viitoare. Schimbarea regulilor în timpul jocului este neetică şi neproductivă”.

În urma dezbaterii de ieri reiese că energia viitorului va fi descentralizată, digitală şi democratică, dar această transformare nu poate fi susţinută doar prin entuziasm tehnologic, ci implică decizii dificile despre distribuţia costurilor, echitatea între categorii de consumatori şi viteza realistă de adaptare a infrastructurii.