Studiu RoCoach şi Novel Research: Oamenii susţin folosirea AI în administraţie, dar cer transparenţă şi control uman

Pe măsură ce digitalizarea administraţiei publice devine un subiect tot mai prezent în spaţiul public - de la cloud-ul guvernamental şi dosarul electronic, până la utilizarea Inteligenţei Artificiale (AI) în instituţii publice -, românii manifestă o deschidere pragmatică, dar prudentă, faţă de integrarea acestor tehnologii în deciziile administraţiei, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Astfel, 72% dintre români cred că AI-ul ar putea contribui la reducerea corupţiei şi la creşterea transparenţei în instituţiile publice, dintre care 44,5% consideră că este nevoie în acelaşi timp şi de reforme structurale şi măsuri de control suplimentare, arată datele celui mai recent studiu realizat de RoCoach şi Novel Research. Aproape 27% dintre respondenţi susţin că utilizarea AI-ului în administraţia publică poate ajuta, dar deciziile trebuie să rămână umane.

Doar 5% dintre participanţii la studiu consideră că AI-ul nu va avea niciun impact în sistemul public. Temerile legate de posibile efecte negative, cum ar fi lipsa transparenţei sau lipsa responsabilităţii, sunt exprimate de doar 15,2% dintre români. În schimb, 23,6% cred că AI-ul poate ajuta la simplificarea procedurilor şi la reducerea birocraţiei.

„AI-ul poate fi un instrument valoros pentru administraţia publică, cu potenţial real de a aduce eficienţă şi transparenţă, dar nu cred că trebuie să înlocuiască factorul uman. Oamenii nu cer doar servicii digitale mai rapide, ci vor şi un cadru clar de responsabilitate şi supraveghere. E un semnal puternic că societatea românească priveşte inovaţia tehnologică cu deschidere, dar şi cu prudenţă etică - necesară într-un context în care deciziile statului ne afectează direct”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach şi dezvoltator al indicatorului Organizational Transition Quotient (ORQ).

Potrivit sursei, datele studiului arată că românii nu resping tehnologia, ci cer ca aceasta să fie pusă în slujba cetăţeanului, fără a înlocui complet factorul uman. Doar 9,5% percep AI-ul ca având un impact exclusiv negativ, în timp ce cei mai mulţi români resping ideea ca algoritmii să ia decizii fără control sau răspundere.

„Românii manifestă deschidere faţă de AI şi transmit un mesaj clar de echilibru şi responsabilitate: tehnologia este binevenită, atâta timp cât rămâne sub control uman şi funcţionează într-un cadru clar de valori, reguli şi asumare. Reacţia exprimă o aşteptare matură şi asumată, românii dorindu-şi ca inovaţia să fie însoţită de transparenţă, reglementare şi un dialog autentic cu cetăţenii. Acesta devine un semnal important pentru decidenţi, arătând că progresul digital capătă legitimitate şi eficienţă doar atunci când este construit împreună cu societatea”, adaugă Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Într-un moment în care Uniunea Europeană avansează spre implementarea AI Act şi redefineşte legislaţia privind protecţia, studiul arată că populaţia României este favorabilă digitalizării - doar 9,5% percep AI-ul într-o lumină exclusiv negativă -, însă deschiderea vine însoţită de cerinţe ferme: 73% dintre respondenţi cer intervenţie umană clară şi mecanisme de responsabilizare.

Conform comunicatului, încrederea publică devine astfel criteriul central în succesul digitalizării administraţiei: eficienţa nu este suficientă fără transparenţă, protecţia drepturilor fundamentale şi asumarea deciziilor.

Prin această iniţiativă, RoCoach şi Novel Research îşi propun să deschidă un spaţiu de dialog între decidenţi, mediul de afaceri şi societate, în jurul unui subiect care, în viitorul apropiat, poate genera un impact social fără precedent.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 800 de persoane din mediul urban, cu vârste între 18 şi 64 de ani, active profesional şi utilizatoare de internet. Datele au fost colectate în perioada mai-iunie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews).