Economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene au înregistrat o creştere peste aşteptări în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, însă economia România a stagnat, conform datelor revizuite publicate de Eurostat.
Potrivit acestor date, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, precum şi al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică, a înregistrat un avans de 0,6% în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu trimestrul precedent. În ambele cazuri, este vorba de o performanţă dublă faţă de creşterea de 0,3% anunţată iniţial de Eurostat.
În rândul statelor membre, cele mai puternice ritmuri de creştere ale PIB-ului în primul trimestru au fost înregistrate în Irlanda (9,7%), Malta (2,1%) şi Cipru (1,3%). La polul opus, cele mai semnificative scăderi au fost consemnate în Luxemburg (minus 1%), Slovenia (minus 0,8%), Danemarca şi Portugalia (ambele cu o scădere de 0,5%). În Grecia, România, Letonia şi Finlanda, PIB-ul a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior.
De asemenea, în primul trimestru din 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, Produsul Intern Brut al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 1,5%, în timp ce în UE creşterea a fost de 1,6%. În ambele cazuri, este vorba de o performanţă mai bună decât avansul de 1,2% anunţat iniţial Eurostat.
În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, în primul trimestru din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, cele mai mari creşteri au fost în: Irlanda (21,1%), Polonia (3,7%) şi Danemarca (3,6%). PIB-ul României a înregistrat un avans de 0,6% în ritm anual în primul trimestru, după un avans de 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut.
În cazul României, cifrele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,3%.
Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447,669 miliarde lei preţuri curente în termeni nominali, în termeni reali în creştere cu 0,6% faţă de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat.
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 365,361 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,3 % faţă de trimestrul I 2024.
La creşterea PIB, în trimestrul I 2025 faţă de trimestrul I 2024, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: construcţiile (+0,4%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,8%; Informaţiile şi comunicaţiile (+0,1%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB şi care a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 1,1%; tranzacţiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,9% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 0,8%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%), cu o pondere de 15,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 0,3%; impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 3,5%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3%.
Pe categorii de utilizări, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 1,9%, contribuind cu +1,3% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 5,8%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creşterea PIB; formarea brută de capital fix al cărei volum s-a majorat cu 4,3%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2025, 14:36)
Nu tara de capul ei, ci cu coalitia monstruoasa la putere de atatia ani. Daca responsabil era un Guvern AUR, ieseau toti in strada sa protesteze. Dar cand Iohannis, Ciolacu si Ciuca si Hunor in 2024 au aplicat pragul minim de prejudiciu sub care nu poti fi anchetat penal pa UN MILION EURO! Nu a mai iesit nimeni. Dragnea vroia un prag de 20K-25K euro, si l-au bagat la puscarie. Astia au aplicat prag de 1M in 2024. Nu a protestat nimeni. De atunci incoace, au marit cheltuielile nete pt ei si straini ca niste nebuni. Poate ne-om reveni pana dupa 2030.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2025, 14:50)
În cazul lui Liviu Dragnea, în 2017, OUG 13 propunea un prag de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu, ceea ce a stârnit proteste masive și a fost ulterior abrogată . Isi dadea lege pt a scapa de parnaie. exact atat era prejudiciul adus DGASPC. 40-50.000 EURO.
În 2024, a fost adoptată o lege care permite ca faptele de evaziune fiscală cu prejudicii sub 1 milion de euro să nu mai fie pedepsite penal, cu condiția ca prejudiciul să fie achitat integral, majorat cu 15%, plus dobânzi și penalități .Dragnea nu se incadra la evaziune fiscala ci la abuz in serviciu.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2025, 18:36)
Adica ala de fura 999.999 euro si e prins, plateste monetar si iese liber cu gandul de a incerca din nou - ca parnaie oricum nu face. Diferenta dintre evaziune si abuz in serviciu o stabileste arbitrar procurorul, iar judecatorul se pronunta in functie de ce ptimeste in plic. Lasa-ne.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2025, 18:37)
Imi place cum ai ignorat partea cu lipsa scandalizarii partidelor mainstream, a societatii civile, a presei, si a ambasadelor, si a multinationalelor.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2025, 18:39)
De la Ask.AI
Pragul de prejudiciu material sub care nu poți fi anchetat penal în România este de 1.000.000 euro, în condițiile în care prejudiciul este acoperit integral, majorat cu 15% din valoarea acestuia, plus dobânzile și penalitățile, în termenul specificat de lege.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.06.2025, 18:40)
Exact, furi 2 milioane, te prinde ca ai furat doar 1, dai inapoi 1.15 mil, si ramai cu 850K si nu faci puscarie.