Tensiuni în coaliţie, pe execuţia PNRR: acuzaţii de întârzieri, asigurări de continuitate

Execuţia financiară a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a ajuns temă de dispută, nu în Parlament, nici la Guvern, nici măcar la şedinţele coaliţiei PSD-PNL-USR-UDMR, ci în mediul online. Fostul ministru de Finanţe şi fost ministru al Fondurilor Europene, social-democratul Adrian Câciu, l-a criticat pe Dragoş Pîslaru, actualul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, că nu mai avem în conturi niciun euro pentru plata proiectelor de investiţii realizate prin PNRR.

Adrian Câciu a scris pe pagina sa de Facebook: „România a terminat banii din PNRR pe care îi avea în conturi. Are zero euro în conturi. Iar asta este grav! Orice plată curentă aferentă proiectelor PNRR se face din bani naţionali, bani pentru care Guvernul se împrumută de pe piaţă cu 7% dobândă. Asta pentru că, din iunie 2025 până acum, România nu a tras niciun eurocent din PNRR de la Comisia Europeană. Deşi are de primit 3,1 miliarde euro”.

În aceeaşi postare, fostul ministru social-democrat afirmă: „România a primit 10,5 miliarde de euro (prefinanţări, cerere de plată 1, cerere de plată 2, Repower, cerere de plată 3, parţial). La acest moment, România a cheltuit circa 11 miliarde euro pe facturile aferente proiectelor din PNRR”. De aici, concluzia lui Adrian Câciu privind decalajul: „România are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană (840 milioane euro din Cererea de Plată 3 şi 2,3 miliarde euro din Cererea de Plată 4). Problema este că nu încasează aceşti bani”.

El invocă inclusiv depăşirea unor termene: „Cu privire la cei 840 milioane de euro, termenul de validare era 28 noiembrie, iar termenul de încasare ar fi trebuit să fie 28 ianuarie. Au trecut ambele”. În ceea ce priveşte Cererea de Plată numărul 4, domnul Câciu arată: „Personal, am dubii că această cerere va fi validată mai devreme de mai 2026. Ceea ce este şi mai grav!”.

Faţă de afirmaţiile de mai sus, Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a menţionat pe pagina sa de Facebook: „Nu există niciun risc de blocaj financiar pe PNRR. Ministerul Finanţelor alocă prioritate totală plăţilor pe PNRR. Avem la dispoziţie credite bugetare instant”. Ministrul susţine că „decontarea cu Comisia Europeană avansează bine” şi precizează: „În decembrie a fost depusă cererea de plată nr. 4 şi suntem în proces de verificare şi aprobare cu Comisia. În luna martie ar trebui să fie finalizat”.

În opinia sa, afirmaţiile lui Adrian Câciu sunt discutabile. „Să spui că există un asemenea risc înseamnă fie că eşti habarnist, fie eşti doar un politician oportunist, care alege deliberat să semene panică”, a punctat Dragoş Pîslaru.

Ultima afirmaţie a ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene a primit răspuns din partea lui Adrian Câciu, care a formulat o solicitare punctuală: „Ca să te creadă România, fă publice datele privind contul BNR pentru PNRR! Eu nu vreau să creez panică. (...) Deocamdată eşti pe minus cu 10 miliarde euro (9,94 miliarde euro mai exact)”.

Am verificat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene situaţia privind plăţile efectuate pentru proiectele finanţate din PNRR. Pe pagina principală a tabloului de bord reiese că, până ieri, MIPE ar fi plătit 10,15 miliarde euro şi ar fi încasat în acest scop de la UE 10,72 miliarde euro, din totalul de 21,41 miliarde euro ce trebuie cheltuite până la finalul acestui an.

Arătăm însă că, pe tabloul de bord al PNRR existent pe site-ul respectiv, ultimele date validate sunt cele din noiembrie 2025, când, din totalul de 21,41 miliarde euro pe care ţara noastră trebuie să îi primească, reiese că s-au efectuat plăţi de 8,91 miliarde euro, plăţi făcute de la începutul implementării proiectelor şi până acum, adică din 2023 încoace.

Dincolo de diferenţele de ton şi de interpretare, schimbul de poziţii dintre cei doi politicieni arată o tensiune în gestionarea programelor europene: echilibrul dintre plăţi şi decontări. Finanţarea temporară din surse interne a unor cheltuieli eligibile reprezintă un mecanism utilizat frecvent chiar şi în guvernările anterioare, cu menţiunea că întârzierile prezente în validarea cererilor de plată pot genera presiune asupra fluxurilor de numerar.