Tensiunile începutului de toamnă - noi taxe şi proteste de stradă

Luna septembrie a adus în prim-planul scenei politice una dintre cele mai dure confruntări între Guvern, opoziţie şi societate din ultimii ani. Cabinetul condus de Ilie Bolojan a intrat cu viteză maximă într-o succesiune de decizii şi asumări care au redefinit climatul economic, fiscal şi social al României, lăsând în urmă nu doar cifre şi statistici, ci şi proteste de stradă, contestaţii în justiţie şi nelinişti palpabile în rândul populaţiei.

Actul central al lunii a fost adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale şi de reformă structurală, moment pe care Guvernul şi l-a asumat în Parlament cu riscul unor tensiuni majore. Într-o procedură accelerată, premierul a prezentat cele cinci proiecte de lege - de la reforma pensiilor speciale şi reorganizarea autorităţilor administrative autonome până la modificarea guvernanţei corporative şi introducerea unor taxe suplimentare pentru marile averi şi companii. Opoziţia a reacţionat imediat, depunând patru moţiuni de cenzură consecutive, însă toate au fost respinse prin votul majorităţii, după un spectacol parlamentar tensionat, cu pancarte, huiduieli şi replici tăioase. Contestarea la Curtea Constituţională nu s-a lăsat aşteptată, partidele din opoziţie invocând vicii de procedură şi lipsa dezbaterii reale, dar Guvernul a mers înainte, mizând pe mesajul de fermitate şi pe imaginea de executiv capabil să impună reforme în ciuda obstacolelor politice.

Citeşte Luna septembrie în cifre

Dacă în Parlament bătălia s-a purtat pe legi şi articole, în stradă confruntarea a fost la fel de aprinsă. Începutul anului şcolar a coincis cu o mobilizare sindicală masivă, peste 30.000 de cadre didactice protestând la Bucureşti împotriva salariilor insuficiente şi a condiţiilor din sistem. Marşul lor a blocat circulaţia în zona centrală şi s-a oprit la Cotroceni, unde liderii sindicali au discutat direct cu preşedintele Nicuşor Dan. În plan administrativ însă, Guvernul a avansat cu măsurile anunţate: metodologia burselor a fost aprobată, cu sume majorate pentru categoriile vulnerabile, iar programul de sprijin pentru elevii defavorizaţi a fost extins. Totodată, a fost decisă alocarea unui pachet financiar suplimentar pentru dotarea şcolilor şi digitalizarea unor procese educaţionale, în încercarea de a echilibra imaginea de austeritate cu semnale de investiţie în viitor.

Presiunea bugetară a rămas însă fundalul permanent al primei luni de toamnă. Execuţia bugetară la opt luni a confirmat adâncirea deficitului, iar Ministerul Finanţelor a fost nevoit să accelereze împrumuturile de pe pieţele interne şi externe, cu emisiuni de titluri de stat şi plasamente destinate acoperirii cheltuielilor urgente. Ratingul acordat de Moody's, menţinut la Baa3 dar cu perspectivă negativă, a fost un semnal clar că investitorii urmăresc atent traiectoria fiscală, în timp ce Banca Naţională a a avertizat asupra presiunilor inflaţioniste generate de reliberalizarea pieţei energiei şi de creşterea TVA şi a accizelor.

În energie, Guvernul a continuat politica de reformă, prezentând un memorandum menit să restructureze piaţa şi să aducă, pe termen mediu, o reducere a preţurilor la consumatori. În paralel, Executivul a decis prelungirea plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază până în martie 2026, o măsură cu impact direct în coşul de consum, dar criticată de mediul de afaceri pentru distorsiunile create în piaţă.

În tot acest context, proiectul de rectificare bugetară pus în transparenţă decizională de Ministerul Finanţelor la finalul lunii septembrie arată că există o presiune suplimentară pe finanţele publice din cauza cheltuielilor publice ce urmează a fi majorate cu 27 miliarde lei şi a deficitului estimat la 8,4% din PIB pentru finalul anului 2025. Deşi premierul Ilie Bolojan a încercat să transmită un mesaj de responsabilitate şi disciplină fiscală, cifrele din proiectul de rectificare bugetară vorbesc despre un dezechilibru greu de corectat în lipsa unor măsuri dureroase.

Citeşte BET marchează a cincea lună de creştere consecutivă

• Noi măsuri fiscale asumate în Parlament, moţiuni de cenzură, contestări la CCR

Septembrie a debutat cu unul dintre cele mai controversate episoade din actuala guvernare: adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale şi structurale. Premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în 1 septembrie, în plenul Parlamentului, pentru cinci proiecte de lege considerate vitale pentru echilibrul bugetar şi pentru credibilitatea României în faţa partenerilor externi. În plen, atmosfera a fost explozivă, cu pancarte, huiduieli şi acuzaţii reciproce, transformând asumarea guvernului într-un adevărat maraton politic.

Măsurile au vizat următoarele: reforma pensiilor de serviciu, cu plafonarea la 70% din ultimul salariu şi creşterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistraţi; reorganizarea autorităţilor administrative autonome, cu reduceri masive de personal şi tăieri de indemnizaţii; modificarea guvernanţei corporative a companiilor de stat prin limitarea bonusurilor şi a numărului de membri în consiliile de administraţie; modificări în sistemul public de sănătate; reguli noi pentru capitalizarea societăţilor comerciale şi în domeniul insolvenţei.

Opoziţia a răspuns dur: au fost depuse patru moţiuni de cenzură consecutive, toate respinse prin votul coaliţiei de guvernare în plenul Parlamentului din 7 septembrie. Contestarea la Curtea Constituţională a venit imediat, opoziţia invocând lipsa dezbaterii reale şi procedura accelerată. Guvernul a ales însă să transmită un mesaj de forţă: „reformele sunt dureroase, dar necesare, iar timpul pierdut costă mai mult decât consensul imposibil”. CCR a respins în cursul lunii septembrie contestaţiile formulate de opoziţia politică şi urmează să se pronunţe în cursul lunii octombrie pe contestaţia înaintată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitoare la reforma pensiilor speciale.

• Educaţia - început de an şcolar, protestele profesorilor şi măsurile guvernului

Anul şcolar 2025-2026 a debutat, în 8 septembrie, într-un climat tensionat. În timp ce peste 2,8 milioane de elevi se întorceau în bănci, capitala a fost blocată de un protest masiv al profesorilor: peste 30.000 de cadre didactice au cerut salarii decente şi investiţii reale în şcoli. Marşul lor a traversat centrul Bucureştiului şi a culminat la Cotroceni, unde sindicaliştii au negociat cu preşedintele Nicuşor Dan. Absenţa premierului şi a ministrului Educaţiei a fost percepută drept un gest de dispreţ, alimentând furia străzii.

Pe partea administrativă însă, Guvernul a bifat câteva decizii majore. A fost aprobată metodologia burselor şcolare: burse de merit de 450 lei, burse sociale şi tehnologice de 300 lei şi burse speciale pentru mamele minore de 700 lei, cu un buget total de peste 4 miliarde lei. În plus, programul de tichete pentru elevii defavorizaţi a fost extins, iar pachetul de sprijin educaţional include resurse pentru digitalizarea unor procese şcolare şi pentru dotarea unităţilor cu echipamente minime.

Chiar dacă Guvernul a încercat să transmită un semnal de responsabilitate socială, decalajul dintre măsuri şi aşteptările profesorilor rămâne major. Protestul a arătat că reforma fiscală şi austeritatea nu pot fi separate de investiţia în capitalul uman, iar tensiunea din învăţământ riscă să devină o temă recurentă în lunile următoare.

• Execuţia bugetară a acutizat nevoia de noi împrumuturi

Execuţia bugetului general consolidat a confirmat o realitate tot mai apăsătoare: cheltuielile cresc într-un ritm accelerat, în timp ce veniturile, deşi în creştere, nu reuşesc să acopere decalajul. Execuţia bugetului general consolidat pe primele opt luni s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, echivalent cu 4,54% din PIB, uşor mai bun decât în aceeaşi perioadă din 2024, dar insuficient pentru a crea spaţiu de manevră. Veniturile totale au însumat 420,1 miliarde lei, în creştere cu 11,8%, pe seama impozitelor pe salarii şi venit, a accizelor şi a fondurilor europene, în timp ce cheltuielile au ajuns la 506,4 miliarde lei, în urcare cu 10,9%. În acest cadru tensionat, proiectul de rectificare bugetară arată limpede tensiunea dintre nevoia de finanţare a cheltuielilor cu dobânzile, pensiile, salariile şi programele sociale şi limitările structurale ale veniturilor statului. Este o ajustare care încearcă să menţină echilibrele macroeconomice, dar care, prin adâncirea deficitului, confirmă totodată vulnerabilităţile structurale şi presiunea tot mai mare asupra finanţelor publice. Proiectul de OUG privind rectificarea bugetară a fost aprobat de Guvern în şedinţa din 1 octombrie.

În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a accelerat emisiunile de titluri de stat FIDELIS şi TEZAUR, atrăgând miliarde de lei de la populaţie şi investitori instituţionali. În paralel, au fost contractate împrumuturi externe, inclusiv prin acorduri cu Banca Europeană de Investiţii pentru infrastructura rutieră. Tot acest mecanism de finanţare a permis Guvernului să respire pe termen scurt, dar a amplificat povara dobânzilor şi a confirmat vulnerabilitatea structurală a finanţelor publice.

• Moody's ne-a menţinut ratingul de ţară, dar ne avertizează

Decizia agenţiei Moody's de la jumătatea lunii septembrie a fost primită ca un semnal de alarmă, dar şi ca o gură de oxigen pentru Guvern. România a păstrat ratingul suveran la nivelul Baa3, adică în categoria „investment grade”, însă perspectiva a rămas negativă, confirmând că vulnerabilităţile structurale persistă. Raportul agenţiei a subliniat câteva puncte cheie: deficite bugetare mari şi recurente, care duc datoria publică pe o traiectorie ascendentă greu de stabilizat; incertitudinea privind implementarea măsurilor fiscale asumate de Guvern, în special reforma pensiilor speciale şi combaterea evaziunii; dependenţa ridicată de finanţările externe, cu costuri crescute pe fondul menţinerii dobânzilor la niveluri înalte; tensiunile sociale, evidenţiate de protestele din educaţie şi de reacţiile faţă de austeritate; oportunitatea strategică oferită de apartenenţa la Uniunea Europeană şi de PNRR, dar condiţionată de absorbţia efectivă a fondurilor şi de capacitatea administrativă.

Moody's a precizat că menţinerea ratingului este justificată de apartenenţa la UE şi NATO, de perspectiva fluxurilor stabile de capital şi de o economie cu potenţial de creştere medie pe termen mediu. Totuşi, dacă Guvernul nu livrează consolidare fiscală şi nu stabilizează deficitul în următorii doi ani, agenţia ar putea decide o retrogradare în categoria junk, ceea ce ar creşte semnificativ costurile de finanţare ale României.

• BNR - dobânzi ridicate, inflaţie explozivă, vulnerabilităţi externe

Starea aceasta de lucruri a fost menţionată şi de Banca Naţională a României care în 12 septembrie a avertizat că se va înregistra un vârf al inflaţiei la 9,6-9,7% în septembrie, urmat de o corecţie lentă. Revenirea în intervalul ţintă e prevăzută de banca centrală abia la finalul anului 2026, cu o medie de peste 8% în 2025 (în urcare faţă de prognoza anterioară de 4,7%). La această nouă prognoză au contribuit presiunile persistente din partea costurilor energiei şi a alimentelor, dar şi a aşteptărilor inflaţioniste ale populaţiei şi firmelor. Totodată, BNR a atras atenţia şi asupra dezechilibrelor externe: deficitul de cont curent a crescut în primele şase luni din 2025 cu peste 2 miliarde de euro faţă de anul trecut, ajungând la aproape 15 miliarde de euro; datoria externă totală a depăşit 212 miliarde de euro, din care 162 miliarde pe termen lung.

Guvernatorul Mugur Isărescu a transmis un mesaj ferm: „În faţa şocurilor de ofertă majore - energie, TVA, accize - banca centrală nu îşi poate permite relaxare. Avem obligaţia să ancorăm aşteptările inflaţioniste şi să protejăm credibilitatea politicii monetare.”

• Memorandum de reformă structurală în domeniul energetic

În cursul lunii septembrie, Guvernul a aprobat un memorandum privind restructurarea pieţei de energie, menit să adreseze problemele cronice de competitivitate şi volatilitatea preţurilor. Principalele direcţii sunt: extinderea capacităţilor de producţie prin investiţii în regenerabile şi nuclear, cu implicarea companiilor de stat şi private; crearea de mecanisme de stocare a energiei, atât baterii, cât şi capacităţi hidro-pompate, pentru a echilibra producţia variabilă din surse regenerabile; introducerea tarifelor dinamice pentru consumatori, care să reflecte preţul real de pe piaţa angro şi să stimuleze eficienţa energetică; separarea clară între furnizare şi distribuţie, pentru a evita conflictele de interese şi abuzurile de piaţă; adaptarea reglementărilor la modelul european, în special în ceea ce priveşte contractele pe termen lung şi mecanismele de hedging.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a vorbit despre un calendar în două etape: măsuri imediate pentru stabilizarea pieţei şi reducerea presiunii pe consumatori, urmate de reforme structurale pentru atragerea investiţiilor masive.

• Adaosul comercial rămâne plafonat la alimentele de bază

Separat de tema energiei, Guvernul a decis, în septembrie, să prelungească plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până în martie 2026. Măsura a fost justificată de Executiv prin nevoia de a proteja populaţia în faţa scumpirilor, mai ales într-un context în care inflaţia alimentară depăşeşte 12%.

Lista produselor vizate include pâinea, laptele, carnea de pui şi de porc, uleiul, zahărul şi alte alimente de strictă necesitate. Adaosul comercial este limitat la niveluri între 5% şi 20%, în funcţie de veriga lanţului (producător - distribuitor - retailer).

În timp ce consumatorii au salutat măsura, patronatele din retail şi procesare au criticat-o dur, argumentând că distorsionează concurenţa, reduce marjele şi descurajează investiţiile. Totuşi, politic, decizia este percepută ca un gest de protecţie socială important pentru o populaţie afectată de scumpiri şi de austeritate.

• Proiectul de rectificare bugetară adânceşte deficitul prin majorarea cheltuielilor publice

Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă decizională, pe 29 septembrie, proiectul de rectificare bugetară pentru anul 2025, un document care reconfigurează atât veniturile, cât şi cheltuielile statului, într-o încercare de a calibra resursele publice la realităţile economice şi sociale ale momentului. Noua proiecţie prevede un plus de 3,23 miliarde lei la capitolul venituri bugetare, dar majorează cheltuielile cu 27,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă o adâncire a deficitului cu aproape 24,6 miliarde lei. Redistribuirea fondurilor arată clar priorităţile guvernului: Ministerul Finanţelor primeşte peste 20 miliarde lei pentru plata dobânzilor, alimentarea rezervei bugetare şi susţinerea proiectelor PNRR, Ministerul Muncii beneficiază de 5,5 miliarde lei suplimentar pentru asistenţă socială şi pensii, iar alte ministere primesc alocări mai mici, precum Dezvoltarea, Agricultura, Energia, Mediul, Economia şi Educaţia. Autoritatea Electorală Permanentă primeşte la rândul său 169 milioane lei pentru rambursarea cheltuielilor electorale, în timp ce serviciile şi justiţia sunt susţinute punctual. Pe de altă parte, există şi diminuări de credite, în special la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la Sănătate şi la Transporturi, acolo unde gradul redus de execuţie a unor programe cu finanţare europeană sau PNRR a impus o realocare a resurselor.

Nota de fundamentare a proiectului arată că rectificarea se face într-un context economic complicat, marcat de tensiunile generate de politica tarifară a Statelor Unite, încetinirea cererii externe, presiunile inflaţioniste şi costurile ridicate din energie, factori care fac din peisajul macroeconomic unul fragil, dar cu zone punctuale de rezilienţă. Produsul intern brut a crescut cu doar 0,3% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2024, în timp ce deflatorul PIB, de 7,6%, a depăşit aşteptările prognozei de primăvară. Din perspectiva ofertei, valoarea adăugată brută totală a scăzut uşor cu 0,2%, în timp ce impozitele nete pe produs, majorate cu 5%, au adus un aport pozitiv de 0,5 puncte procentuale la creşterea economică. Construcţiile, cu un avans de 5,6%, şi sectorul IT&C, cu +1,1%, au compensat doar parţial contracţiile din industrie, unde scăderea de 1,5% a confirmat dificultăţile cronice, dar şi din comerţ, transporturi şi HoReCa, în recul de 0,2%, sau din activităţile profesionale şi ştiinţifice, unde declinul a fost de 2,9%.

Pe partea cererii, investiţiile brute au revenit pe creştere, cu un plus de 2% datorat marilor proiecte de infrastructură, dar consumul privat s-a temperat puternic, coborând de la 6% în 2024 la doar 1,3% în 2025, pe fondul scăderii puterii de cumpărare şi al prudenţei populaţiei. Consumul guvernamental s-a redus cu 2,3% sub impactul consolidării fiscale, iar dezechilibrul dintre importuri, aflate pe creştere cu 5,6%, şi exporturi, cu un avans mai modest de 2,8%, a dus la o contribuţie negativă a exportului net de 1,4 puncte procentuale. Comerţul cu amănuntul a crescut cu 3,1% în primele şapte luni, mult sub ritmul de 8,6% din 2024, iar serviciile pentru populaţie au stagnat, cu o medie de +0,2%, oscilând de la avansuri spectaculoase în saloanele de înfrumuseţare, de peste 18%, până la prăbuşiri severe în turism, unde agenţiile au înregistrat scăderi de 13,2%. Industria a continuat însă să se contracte, cu minus 1,3%, mai ales în ramurile uşoare şi în metalurgie, unde costurile energetice au erodat competitivitatea, dar au existat şi sectoare dinamice, cu creşteri de două cifre, precum farmaceuticele, mobila sau cocseria. Comerţul exterior a adâncit deficitul balanţei de plăţi: exporturile, de 56,6 miliarde euro, au urcat cu 3,7%, dar importurile au accelerat cu 4,5%, la 75,9 miliarde euro, ceea ce a dus la un deficit comercial de 19,3 miliarde euro şi la un deficit de cont curent de 17,2 miliarde euro, cu peste 17% mai mare decât anul anterior.