TradeVille: Septembrie - maxime istorice pe bursele americane; IPO-uri în Europa

Luna septembrie a adus noi maxime istorice pe bursele americane, susţinute de reducerea dobânzilor şi entuziasmul pentru inteligenţa artificială (AI). În Europa, sectorul apărării şi revenirea IPO-urilor au atras atenţia investitorilor, în timp ce Germania dă semne că iese din recesiune. Asia rămâne contrastantă, cu China sub presiune, dar India pe un trend puternic de creştere. Bitcoin şi aurul au continuat să fie căutate ca active de refugiu, iar petrolul a rămas într-o zonă de volatilitate moderată. La Bursa de Valori Bucureşti (BVB), indicele BET a atins un nou maxim istoric, pe fondul optimismului investitorilor şi al emisiunilor de obligaţiuni ale statului, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Bursele internaţionale

• SUA - companiile de tehnologie, în vizorul investitorilor

Luna septembrie a adus noi maxime istorice pentru indicii bursieri americani, pe fondul reducerii dobânzii de politică monetară de către Rezerva Federală (Fed), dar şi a entuziasmului investitorilor pentru AI. Indicii americani au încheiat luna septembrie cu aprecieri de 4,25% (S&P 500), 6,49% (Nasdaq Composite), 2,43% (Dow Jones) şi 3,58% (Russell 2000). Toţi cei patru indici bursieri au atins noi maxime istorice simultan, pentru prima dată după noiembrie 2021. De la începutul acestui an, aprecierile indicilor sunt de 14% pentru S&P 500, 17,5% Nasdaq Composite, 9,45% Dow Jones şi 9% Russell 2000. Companiile din sectorul de tehnologie au fost şi în această lună în atenţia investitorilor, sectorul fiind cel mai perfomant în septembrie, cu o creştere de aproximativ 8%, depăşind randamentele indicilor americani. Nvidia şi Intel Corp. au anunţat o mişcare strategică surprinzătoare, o investiţie de 5 miliarde de dolari a Nvidia în rivalul Intel. Cele două companii vor dezvolta împreună cipuri pentru PC-uri şi centre de date. După anunţ, acţiunile Intel au avut cea mai bună zi de după octombrie 1987, +23%. Nvidia a încheiat luna cu o apreciere de 7%, la un nivel maxim istoric de 187 de dolari.

Cea mai mare creştere din sector au înregistrat acţiunile Apple, 9,7%, retestând maximul istoric la finalul lunii, ca urmare a cererii puternice pentru noua gamă iPhone 17, ce a alimentat optimismul investitorilor.

În ceea ce priveşte datele macro, raportul JOLTS din august a arătat că numărul locurilor de muncă disponibile a crescut neaşteptat, la 7.227 de milioane, depăşind prognoza de 7.100 de milioane şi urcând faţă de cifra revizuită din iulie. PIB-ul SUA din trimestrul al doilea a fost revizuit neaşteptat semnificativ în sus, ajungând la 3,8%, peste toate estimările, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, impulsionat de o creştere a consumului. Încrederea consumatorilor din SUA a scăzut în septembrie la cel mai redus nivel din ultimele cinci luni, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de perspectivele pieţei muncii şi de economie, în ansamblu. Indicele de încredere al Conference Board a scăzut cu 3,6 puncte, ajungând la 94,2, sub estimarea de 96. PMI-ul Chicago Fed pentru septembrie nu a atins estimările, coborând la 40,6, de la 41,5 în luna august, indicând o contracţie mai profundă.

Rezerva Federală a redus dobânzile cu 25 de puncte de bază, în şedinţa de politică monetară din 17 septembrie, stabilind un interval ţintă de 4-4,25%, conform aşteptărilor consensului. Deşi graficul ”dot plot” sugerează că Fed este probabil să mai aplice două reduceri de câte 25 de puncte de bază anul acesta, preşedintele instituţiei, Jerome Powell, a menţionat că Fed se confruntă cu o ”situaţie provocatoare”, având în vedere inflaţia ridicată şi slăbiciunea pieţei muncii, şi va lua decizii ”şedinţă cu şedinţă”. Powell a descris reducerea ca o mişcare de ”management al riscului”, ca răspuns la riscurile de scădere a pieţei muncii.

La finalul lunii, preşedintele Trump a anunţat un nou val de tarife vamale, cele mai semnificative fiind cele de 100% pentru medicamente brevetate sau de marcă, cu excepţia cazului în care compania construieşte o fabrică în SUA.

• Europa - sectorul apărării a atras atenţia

Piaţa IPO-urilor din Europa dă primele semne clare de revenire după o perioada lungă de apatie, companii din fintech, apărare, software şi energie intrând pe bursă sau pregătindu-se pentru listare. Printre debuturile notabile se numără Aumovio, desprinsă din Continental şi listată la Frankfurt, precum şi Swiss Marketplace Group, listată la Zurich. Totodată, Verisure şi NOBA vizează Bursa din Stockholm. Sectorul apărării a atras atenţia investitorilor, acţiunile europene urcând puternic după declaraţiile preşedintelui SUA, Donald Trump, privind perspectivele Ucrainei de a-şi recâştiga teritoriile cu sprijinul UE şi NATO. Indicele Stoxx Europe Aerospace and Defense a avansat cu aproximativ 12%, în timp ce Stoxx 600 a crescut doar cu 1,5% pe parcursul lunii septembrie. În acelaşi timp, indicele german DAX a rămas aproape neschimbat, iar cel francez CAC 40 a crescut cu 2,5%.

În plan macroeconomic, zona euro a consemnat în septembrie cea mai bună dinamică a ultimelor 16 luni, PMI-ul compozit urcând la 51,2. Totuşi, stagnarea comenzilor noi ridică semne de întrebare asupra durabilităţii redresării. Serviciile au atins un maxim al ultimelor nouă luni, în timp ce industria manufacturieră a reintrat în contracţie. Germania a afişat un ritm solid de creştere, în contrast cu Franţa, unde declinul s-a adâncit pentru a 13-a lună consecutiv. Pe piaţa muncii, avansul angajărilor s-a oprit după şase luni de creşteri, iar inflaţia costurilor a început să se tempereze, deşi rămâne ridicată în servicii.

Banca Centrală Europeană a păstrat neschimbate ratele cheie ale dobânzii, inflaţia de bază rămânând la 2%. Ultimele estimări indică o inflaţie de 2,4% în 2025, 1,9% în 2026 şi 1,8% în 2027, în timp ce creşterea economică este prognozată la 1,2% în 2025, 1% în 2026 şi 1,3% în 2027.

Germania, cea mai mare economie europeană, iese treptat din recesiune, cele cinci mari instituţii economice revizuind uşor în creştere prognoza pentru 2025, la 0,2%, faţă de 0,1% anterior. Pentru 2026 este anticipată o expansiune de 1,3%, urmată de 1,4% în 2027, susţinută de investiţii publice în infrastructură şi apărare, chiar dacă ritmul de implementare a fondurilor rămâne lent. Rata şomajului este aşteptată să urce la 6,3% în 2026, de la 6% în 2025, înainte de a coborî la 5,6% în 2027. Creşterea veniturilor, alături de o inflaţie stabilizată în jur de 2%, ar urma să sprijine consumul privat şi sectorul serviciilor. Inflaţia din Franţa a crescut cu 1,1% în septembrie 2025, faţă de anul anterior, sub aşteptările analiştilor. Preţurile serviciilor, inclusiv sănătate şi comunicaţii, au avansat cu 2,4%. După un plus de 2,1% în august, în timp ce energia a scăzut cu 4,5%, mai puţin abrupt decât -6,2% în luna anterioară.

• Asia - Bursa din China, în creştere puternică

Bursa din China a înregistrat o creştere puternică în 2025, susţinută de optimismul privind inteligenţa artificială, semiconductori şi măsurile Beijingului de limitare a războaielor de preţ. Indicele CSI 300 a urcat cu circa 18% de la începutul anului, ajungând aproape de maximele ultimilor trei ani, în timp ce segmentul IT a atins cel mai ridicat nivel din 2015. Analiştii avertizează, însă, că ritmul pieţei nu este susţinut pe deplin de aspecte fundamentale, ceea ce ridică semne de întrebare privind formarea unei posibile bule. Investitorii de retail, care reprezintă aproximativ 90% din tranzacţiile zilnice, joacă un rol cheie în această dinamică. În acelaşi timp, Hang Seng al pieţei din Hong Kong a avansat cu 7%, Nikkei 225 al celei nipone a urcat cu 5%, iar Kospi din Coreea de Sud a crescut cu 7,5% în luna septembrie.

Exporturile Chinei către SUA au scăzut cu 33% în august, iar creşterea totală a exporturilor s-a redus la 4,4%, cel mai slab ritm din ultimele şase luni. Importurile din SUA au coborât cu 16%, iar importurile totale au avansat cu 1,3%. Pe fondul cererii interne slabe şi al presiunilor deflaţioniste, analiştii estimează că Banca Populară a Chinei va reduce dobânda de politică monetară pentru a susţine economia. În China, indicele preţurilor de consum a scăzut cu 0,4% în august, faţă de anul anterior, peste estimarea de -0,2%, în timp ce inflaţia de bază a urcat la 0,9%, cel mai ridicat nivel din februarie 2024. Economia Chinei a înregistrat o încetinire în august 2025, mai mulţi indicatori esenţiali ratând aşteptările analiştilor. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 3,4%, sub estimările de 3,9%, iar producţia industrială a avansat cu 5,2%, cel mai slab ritm din august 2024. Investiţiile în active fixe au urcat doar cu 0,5%, pe fondul scăderii accentuate a sectorului imobiliar, în timp ce rata şomajului urban a rămas la 5,3%.

În septembrie 2025, activitatea din industria prelucrătoare a Chinei a arătat semne de revenire, deşi indicatorul PMI a rămas sub pragul de creştere, la 49,8, cel mai ridicat nivel din martie. Prin comparaţie, specialiştii estimau un nivel de 49,6. Indicatorul se află sub pragul de 50 din aprilie, pe fondul unei cereri interne slabe şi al tarifelor ridicate impuse de SUA, care au afectat exporturile către cea mai mare piaţă de consum din lume.

Banca Japoniei a menţinut rata dobânzii la 0,5% în luna septembrie, decizia venind pe fondul unei scăderi a inflaţiei de bază la 2,7% în august, cel mai redus nivel din noiembrie 2024. Deşi inflaţia rămâne peste ţinta de 2% a băncii centrale, autorităţile au preferat stabilitatea în contextul incertitudinii globale şi al temperării presiunilor inflaţioniste, în pofida apelurilor pentru o majorare suplimentară a ratelor.

Economia Indiei a înregistrat o creştere peste aşteptări în al doilea trimestru din 2025, PIB-ul avansând cu 7,8%, faţă de 7,4% în trimestrul precedent, susţinut de producţia industrială (+7,7%), servicii şi cheltuieli guvernamentale (+7,4%), în timp ce consumul privat, care reprezintă 57% din PIB, a urcat cu 7%. GVA a crescut cu 7,6%, confirmând ritmul puternic al activităţii economice. Totuşi, dublarea tarifelor SUA la importurile indiene până la 50%, ca reacţie la importurile de petrol rusesc, riscă să afecteze exporturi în valoare de peste 55% din cele 87 de miliarde de dolari către SUA şi ar putea reduce creşterea economică cu 0,6 - 0,8 puncte procentuale într-un an.

• Bitcoin - evoluţie mixtă

În septembrie, Bitcoin a avut o evoluţie mixtă, începută cu un avans către 117.000 dolari, susţinut de optimismul privind relaxarea politicii monetare în SUA şi de intrări instituţionale solide, dar marcată ulterior de o corecţie puternică pe fondul retragerilor masive din ETF-uri şi al lichidărilor pe poziţii cu levier. În prima parte a lunii, entuziasmul a fost alimentat şi de noi discuţii legislative în SUA, iar Bitcoin a testat din nou zona de rezistenţă de 117.500 de dolari, fără să reuşească însă să o depăşească stabil. În a doua parte a lunii, presiunea a venit din retragerile masive din ETF-uri, în special pe produsele Ethereum, unde ieşirile au depăşit 800 de milioane de dolari într-o săptămână. Lichidările pe poziţii cu levier au adăugat încă aproximativ 3,4 miliarde de dolari la ieşirile totale, ceea ce a dus la scăderi rapide sub 110.000 de dolari pentru Bitcoin. Totodată, incertitudinile legate de decizia Rezervei Federale privind dobânzile şi redistribuirea capitalului către altcoins au amplificat presiunea asupra pieţei.

Totuşi, finalul lunii a adus o revenire parţială, cu intrări de peste 1 miliard de dolari în ETF-urile cripto într-o singură zi, iar Bitcoin a reuşit să se stabilizeze în jurul a 114.000 de dolari. Creşterea înregistrată în septembrie a fost de aproximativ 5,5%, notează TradeVille.

Un rol important l-au avut şi evoluţiile legislative şi instituţionale, relansarea serviciului de custodie Bitcoin pentru clienţii instituţionali de către US Bancorp după o pauză de câţiva ani fiind văzută că un semn de reactivare a infrastructurii tradiţionale pentru active digitale. În acelaşi timp, aprobările mai clare pentru ETF-uri şi discuţiile legislative din SUA au menţinut aşteptările investitorilor pentru un cadru mai favorabil sectorului cripto.

Deutsche Bank Research consideră că băncile centrale, inclusiv Rezerva Federală, ar putea începe în următorii ani să includă bitcoin în rezervele lor, alături de aur şi titluri de stat. Catalizatorul principal este decizia administraţiei Trump din martie de a crea o Rezervă Strategică de Bitcoin în SUA, văzută ca un pas care oferă legitimitate criptomonedei. Potrivit analistului Marion Laboure, până în 2030 este posibil ca băncile centrale să includă atât aurul, cât şi bitcoin în bilanţuri, deoarece ambele pot fi folosite ca rezerve de valoare şi pentru diversificare. Aurul a atins recent un nou record, peste 3.700 de dolari, iar Bitcoin, după ce a depăşit 120.000 de dolari în august şi s-a stabilizat în jur de 112.000 - 115.000 de dolari, are potenţial de a reveni la maxime până la final de an. Creşterea cererii instituţionale, volatilitatea redusă şi corelaţia scăzută cu activele tradiţionale sunt văzute ca factori care ar putea stimula adoptarea bitcoin în portofoliile oficiale.

Istoric, luna octombrie a fost una dintre cele mai bune pentru Bitcoin şi Ethereum. O analiză a ultimelor 15 luni de octombrie pentru Bitcoin arată că în 11 din 15 ani, adică în 73% dintre cazuri, preţul a încheiat luna în creştere. Ultimele şase luni consecutive de octombrie s-au încheiat toate pozitiv pentru Bitcoin, cu un randament mediu de +27% şi un randament median de +28,3%. Unele luni de octombrie au arătat o forţă şi mai mare, cu raliuri de peste 30% şi un an care a depăşit 40%.

• Aur - recorduri aproape zilnice

Luna septembrie a adus pentru investitori recorduri aproape zilnice pentru aur. După ce în ultimele cinci luni cotaţia aurului s-a consolidat pe un trend lateral, acesta a reuşit să spargă, la începutul lunii septembrie, rezistenţa de la 3.450 de dolari/uncie şi să urce până pe 30 septembrie la peste 3.870 de dolari/uncie. Astfel, în cursul lunii trecute, aurul a urcat cu 10,6%. De la începutul anului şi până acum, aurul a urcat pe grafic cu 46,1%, în timp ce în ultimele 12 luni creşterea a fost de 45,7%.

În prima parte a lunii septembrie, preţul aurului a fost impulsionat în principal de aşteptările privind reduceri de dobânzi ale Rezervei Federale pe fondul datelor slabe din piaţa muncii din SUA şi al incertitudinilor politice legate de independenţa băncii centrale. Preţul a fost susţinut suplimentar de achiziţii continue ale băncilor centrale, de creşterea cererii investiţionale prin ETF-uri şi de slăbirea dolarului american şi a randamentelor obligaţiunilor. Totodată, tensiunile geopolitice şi riscurile macroeconomice globale au consolidat atractivitatea aurului ca activ de refugiu, în timp ce analiştii şi băncile mari (Goldman Sachs, ANZ, JP Morgan) au revizuit prognozele în sus.

În a doua parte a lunii septembrie 2025, aurul a continuat să atingă maxime istorice, depăşind 3.800 de dolari/uncie, susţinut de aşteptările privind noi reduceri de dobânzi ale Rezervei Federale, date economice slabe în SUA şi temerile privind o posibilă închidere a guvernului american. Creşterea a fost alimentată şi de cererea puternică din partea băncilor centrale, inflow-urile în ETF-uri şi de contextul geopolitic tensionat, în special războiul Rusia-Ucraina şi incertitudinile politice interne din SUA. Totuşi, au existat corecţii temporare determinate de întărirea dolarului şi de comentariile prudente ale Fed privind ritmul viitoarelor reduceri de dobânzi, însă tendinţa generală a rămas una puternic ascendentă.

Per ansamblu, luna septembrie 2025 a consolidat trendul ascendent al aurului, care a urcat la noi recorduri istorice, confirmându-şi statutul de activ de refugiu într-un mediu caracterizat de dobânzi în scădere, presiuni economice şi tensiuni geopolitice. Analiştii consideră că perspectivele rămân favorabile, cu ţinte de preţ în intervalul 3.900-4.000 de dolari/uncie până la final de an şi chiar mai ridicate în 2026, susţinute de politica monetară mai relaxată, de cererea băncilor centrale şi de incertitudinile macroeconomice globale.

• Petrol - volatilitate mai redusă

Luna septembrie a fost una cu o volatilitate mai mică faţă de lunile anterioare pentru piaţa petrolieră, cotaţia oscilând între un maxim de 70,1 dolari/baril şi un minim de 65,5 dolari/baril. Cotaţia a evoluat pe un canal lateral, ilustrând o stare de expectativă şi incertitudine a pieţei, în timp ce variaţia procentuală lunară pentru cotaţia de referinţă internaţională Brent în luna septembrie a fost de -1,6%. De la începutul anului şi până acum, cotaţia Brent a scăzut cu 10,2%, în timp ce în ultimele 12 luni această a înregistrat un declin de 6,6%.

În prima jumătate a lunii septembrie, evoluţia preţului petrolului a fost determinată de o combinaţie de factori geopolitici, macroeconomici şi de ofertă. Cotaţiile au fost sprijinite de atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice din Rusia şi de noile sancţiuni impuse de SUA exporturilor iraniene, în timp ce tensiunile din Orientul Mijlociu, inclusiv atacul Israelului asupra Qatarului, au adăugat un plus de risc.

În sens opus, preţurile au fost presate de temerile privind un surplus de ofertă, generate de discuţiile din cadrul OPEC+ privind majorarea producţiei, de creşterea stocurilor de ţiţei din SUA şi de reluarea exporturilor siriene.

În a doua jumătate a lunii, evoluţia preţului petrolului a fost marcată de un balans între temeri legate de cerere şi presiuni din partea ofertei. Preţurile au fost iniţial afectate de creşterea stocurilor de distilate în SUA, date economice slabe şi îngrijorările privind cererea internă americană, în pofida reducerii dobânzii cheie de către Fed. Pe partea de ofertă, revenirea exporturilor de ţiţei din Kurdistan prin Turcia şi discuţiile din cadrul OPEC+ privind noi majorări de producţie în noiembrie au amplificat aşteptările de surplus, punând presiune pe cotaţii.

Cu toate acestea, scăderile surprinzătoare ale stocurilor de ţiţei din SUA şi intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruse, cu efecte asupra exporturilor şi capacităţii de rafinare, au oferit suport pieţei. În general, în septembrie 2025, preţul petrolului a oscilat între riscurile geopolitice şi presiunile legate de ofertă şi cerere. Atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice din Rusia, sancţiunile SUA împotriva Iranului şi tensiunile din Orientul Mijlociu au susţinut cotaţiile, în timp ce discuţiile şi deciziile OPEC+ privind creşterea producţiei, reluarea exporturilor din Siria şi Kurdistan, precum şi acumularea de stocuri în SUA au generat temeri de surplus.

La nivel macroeconomic, reducerea dobânzilor de către Fed şi încetinirea economiei americane au adăugat volatilitate, în timp ce creşterea activităţii manufacturiere din China a oferit un sprijin temporar cererii.

• BVB - maxime istorice

Indicele BET al BVB a ţinut în suspans investitorii în cursul lunii septembrie, menţinându-se lângă maximele istorice atinse la mijlocul lunii august şi reuşind chiar să le depăşească la sfârşitul lunii. Astfel, pe 30 septembrie, indicele a atins un nivel de maxim istoric la 21.397 de puncte, fiind foarte aproape de pragul psihologic de 2.400 de puncte. De la începutul anului şi până acum, indicele BET a crescut cu 28%, în timp ce în ultimele 12 luni acesta a înregistrat un plus de 21,8%. Pe de altă parte, indicele care reprezintă piaţa AeRO, BETAeRO, a urcat în septembrie cu 0,5%, marcând o creştere cu 8,9% în 2025, dar rămânând pe pierdere în ultimele 12 luni, când a înregistrat o dinamică de -1,6%.

Printre evenimentele importante din piaţa de capital din România, în luna septembrie, s-a numărat şi conferinţa Quarterly Report, organizată pe 9 septembrie (în parteneriat cu TradeVille), care a adus în prim-plan companii de top de la Bursa de Valori Bucureşti. Evenimentul a reunit investitori, antreprenori şi reprezentanţi ai unor nume precum OMV Petrom, Electrica, Agroland, DN Agrar, 2Performant, Grup EM, Aquila, TTS Group şi ROCA FP, oferind acces direct la perspectivele şi planurile lor de dezvoltare.

Printre altele, la mijlocul lunii septembrie, în cadrul unei conferinţe organizate în Republica Moldova, Bursa de Valori de la Bucureşti a anunţat semnarea unui Memorandum de lansare a unei burse în Republica Moldova. Din acţionariatul noii burse fac parte Agenţia Proprietăţii Publice din Republica Moldova, societăţi bancare, de asigurări şi alte companii locale, în vreme ce BVB va fi partener prin oferirea de know-how, soluţii tehnologice şi, posibil, în calitate de investitor, cu o deţinere de 20% din societate.

Ministerul de Finanţe din România a reuşit să atragă în luna septembrie aproape 2,2 miliarde de lei de la investitorii de la BVB. Astfel, au fost emise următoarele obligaţiuni: R2709B (2 ani, dobândă 8,2%), R2709A (2 ani, dobândă 7,2%), R2909A (4 ani, dobândă 7,6%), R3109A (6 ani, dobândă 7,9%), R2709BE (2 ani, dobândă 4,1%, în euro pentru donatori), R2709AE (2 ani, dobândă 3,1%, în euro), R3009AE (5 ani, dobândă 5,25%, în euro) şi R3509AE (10 ani, dobândă 6,5%, în euro).

De asemenea, luna septembrie a continuat sezonul de raportări trimestriale ale companiilor de la BVB. Printre companiile care şi-au anunţat rezultatele trimestriale în această lună se numără Agroland Agribusiness, Bonas Import Export, Agroserv Măriuţa şi Lion Capital.

Printre companiile care fac parte din indicele BETPlus şi care au înregistrat cele mai mari creşteri în cursul lunii trecute sunt Bittnet Systems (+21,2%), Transgaz (+17,2%) şi One United Properties - (+1,8%). La polul opus s-au aflat Farmaceutica Remedia (-12,4%), Purcari Wineries (-10,3%) şi Alro (-9,7%). În cursul lunii septembrie, 50% dintre companiile din componenţa BETPlus au înregistrat creşteri ale cotaţiei.

Pe segmentul AeRO, cele mai mari variaţii ale cotaţiilor s-au observat la Ascendia (+26,1%), Agroserv Măriuţa (+16,7%) şi Visual Fan (+14,8%). La polul opus au fost Firebyte Games (-24,6%), Meta Estate Trust (-12,3%) şi Holde Agri Invest (-11,8%). În cursul lunii septembrie, 41% dintre companiile din componenţa BETAeRO au înregistrat o variaţie a preţului pozitivă.

• Perspective

La 1 octombrie, Guvernul Statelor Unite a început oficial procedura de închidere după ce termenul limită de la miezul nopţii pentru adoptarea unui nou buget a expirat. Acest lucru s-a întâmplat după ce încercările de ultim moment de a evita blocajul au eşuat marţi, 30 septembrie, Senatul respingând măsurile concurente de finanţare temporară. O zonă majoră de dispută rămân subvenţiile pentru Affordable Care Act, care sunt programate să expire pe 1 ianuarie. Deşi republicanii şi preşedintele Trump au sugerat că acestea ar putea fi discutate, ei au fost fermi că asemenea negocieri nu ar trebui să facă parte dintr-un proiect de finanţare temporară. Ultima închidere federală din 2019 s-a produs tot dintr-un impas între democraţii din Congres şi preşedintele Trump, şi a durat 35 de zile.

În luna octombrie începe un nou sezon de raportări financiare în SUA, primele companii care urmează să raporteze fiind cele din sectorul bancar. La finalul lunii (29 octombrie), Rezerva Federală va avea o nouă şedinţă de politică monetară. Şansele de reducere cu câte 25 de puncte de bază a dobânzii de referinţă în şedinţele din octombrie şi decembrie, se ridică la 94,6%, respectiv 76%, potrivit CME FedWatch.

În luna octombrie, economia Europei este aşteptată să rămână pe un ritm modest de creştere, în jur de 1% pentru zona euro, potrivit estimărilor BCE şi OECD. Perspectivele sunt limitate de cererea internă fragilă, productivitatea scăzută şi de impactul tarifelor comerciale globale, însă există şi susţinere din partea unei inflaţii aflate pe o traiectorie de temperare. Aşteptările pieţei sunt că BCE va menţine actualele rate ale dobânzii, preferând stabilitatea în contextul incertitudinilor economice şi geopolitice.

În acelaşi timp, aşteptările sunt ca economiile din Asia să evolueze într-un ritm moderat, dar cu diferenţe semnificative între ţări. China rămâne sub presiune, cu sectorul manufacturier în contracţie pentru mai multe luni consecutive şi cu cererea internă slabă, în timp ce tensiunile comerciale cu SUA continuă să afecteze exporturile. În schimb, India afişează o creştere solidă, susţinută de producţie, servicii şi consum, dar riscă să fie afectată de tarifele comerciale mai ridicate. În Japonia, îmbunătăţirea încrederii mediului de afaceri şi inflaţia peste ţintă sporesc probabilitatea unei noi majorări a dobânzii de referinţă.

Istoric, luna octombrie a fost una dintre cele mai bune pentru Bitcoin şi Ethereum. O analiză a ultimelor 15 luni de octombrie pentru Bitcoin arată că în 11 din 15 ani, adică în 73% dintre cazuri, preţul a încheiat luna în creştere.

Un sondaj Reuters realizat în septembrie 2025 pe un eşantion de 32 de economişti şi analişti estimează că preţul mediu al petrolului Brent va fi de 67,61 dolari/baril în 2025 (aproape neschimbat faţă de luna precedentă), iar West Texas Intermediate (WTI) de 64,39 dolari/baril. Analiştii consideră că majorarea producţiei OPEC+ (inclusiv cea de 137.000 barili/zi din octombrie, care ridică totalul la peste 2,5 milioane de barili/zi în acest an) şi producţia în creştere din afara grupului vor genera un surplus de ofertă, în timp ce cererea va avansa cu doar 0,7 milioane de barili/zi. Totuşi, riscurile geopolitice, în special legate de Rusia şi Orientul Mijlociu, ar putea limita scăderile şi susţine temporar cotaţiile, fără a declanşa însă un raliu de durată.

Perspectivele pentru aur rămân optimiste, cu ţinte în jur de 3.700-4.000 de dolari/uncie până la finalul lui 2025, iar pentru 2026 unele bănci mari (Goldman Sachs, JPMorgan, Morgan Stanley) văd depăşirea pragului de 4.000 de dolari/uncie, cu scenarii chiar mai ridicate. Deşi unele estimări mai prudente indică valori mai joase, consensul general arată că trendul rămâne ascendent, susţinut de dobânzi în scădere, cererea băncilor centrale şi incertitudinile geopolitice.