VALENTIN LAZEA (BNR):"Creşterea PIB, "dopată" cu măsuri fiscale şi monetare, care se vor dovedi nesustenabile"

ANDREI MURGULEŢ
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 5 februarie 2016

Valentin Lazea

Valentin Lazea

Comisia Europeană: Creşterea economică a României va atinge un vârf de 4,2% în 2016

Creşterea PIB-ului potenţial, în acest moment, este de 3%, nu 5%, pentru că PIB-urile pe anul trecut şi pe anul acesta sunt "dopate" de măsuri fiscale care nu vor fi sustenabile, a declarat, ieri, Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României, în cadrul conferinţei "Creşterea economică potenţială".

Domnia sa a precizat: "Creşterea de aproximativ 3,5% - 4% a fost realizată datorită avansului de consum, de 9%, ca urmare a reducerii TVA, a majorărilor salariale şi a reducerii dobânzilor bancare".

Acesta subliniază că într-un viitor apropiat acest efect se va topi, iar stimularea economiei prin măsuri fiscale se va opri. Atunci, efectul dopajului se va topi, iar vântul va sufla în pânze invers şi fiscalitatea va creşte, a explicat domnul Lazea.

Reformele structurale sunt singurele care conduc la creşterea sănătoasă a PIB, nu măsurile fiscale de "dopare", a mai spus economistul şef al BNR.

Domnia sa a menţionat: "Ţara noastră cheltuie 1,6% din PIB pe datoria publică, iar dacă datoria va fi dublă, vom ajunge la costuri duble, iar banii vor fi luaţi de la sănătate, educaţie, infrastructură şi, în plus, costurile se pot dubla şi dacă se majorează dobânzile".

Andrei Rădulescu: "2015 a fost cel mai bun an de după criză"

Economia României are premise bune, pe termen scurt şi mediu, însă trebuie să continuăm reformele structurale, apreciază şi Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania.

Potrivit domniei sale, 2016 este al treilea an dintr-un nou ciclu al economiei româneşti, care vine după 2015 care a fost cel mai bun an de după criză.

"Doar în ultima lună a anului trecut, economiile populaţiei şi firmelor au crescut cu 15 miliarde de lei, iar raportul credite/depozite a ajuns la minimul istoric de 86%, ceea ce arată faptul că în economie există exces de finanţare", a menţionat economistul şef al BT.

Andrei Rădulescu a precizat: "Asistăm la un comportament preventiv atât din partea firmelor cât şi din privinţa populaţiei, rata de economisire ajungând la maxime istorice, iar comportamentul la nivel de consum şi de investiţii fiind mai echilibrat. De aceea, în absenţa unor şocuri externe, mă aştept ca economia României să meargă bine".

Analistul economic Aurelian Dochia apreciază că ţara noastră poate să crească într-un ritm superior Uniunii Europene, în următorii 5-10 ani, dar important este ce se întâmplă după acest orizont.

Domnia sa a explicat: "După această creştere a ritmului, vom intra într-o perioadă a «veniturilor mijlocii», fiind o capcană peste care se poate trece greu, singura modalitate fiind adoptarea unui model de dezvoltare bazat pe inovaţie, progres şi creativitate".

Pentru 2016 şi 2017, CE susţine că principalul motor al creşterii economice va rămâne cererea internă

Creşterea economică a României ar urma să atingă un vârf de 4,2% în 2016, graţie creşterilor salariale puternice şi relaxării fiscale, în timp ce în 2017 se va modera uşor la 3,7%, arată previziunile economice de iarnă publicate ieri de Comisia Europeană.

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit astfel estimările privind creşterea economică a României atât pentru 2015, cât şi pentru 2016 şi 2017, în condiţiile în care în toamnă prognoza un avans de 3,5% în 2015, urmat de o creştere de 4,1% în 2016 şi una de 3,6% în 2017.

Conform noilor cifre, Executivul comunitar estimează că în 2015 creşterea reală a PIB-ului României a fost una de 3,6%, cel mai ridicat ritm de creştere de după 2008. Pentru 2016 şi 2017, CE susţine că principalul motor al creşterii economice va rămâne cererea internă, în timp ce contribuţia netă a exporturilor va rămâne negativă. Reducerea TVA de la 24% la 20% în ianuarie şi majorarea salariului minim în luna mai vor stimula consumul şi vor împinge creşterea economică la 4,2% în 2016. Pe măsură ce inflaţia va accelera începând de la mijlocul lui 2016, creşterea consumului va încetini însă chiar şi aşa creşterea PIB-ului va rămâne peste potenţial la 3,7% în 2017.

În pofida creşterii economice robuste, Comisia Europeană avertizează că deficitul de bază ar urma să crească semnificativ în perioada prognozată ca urmare a reducerii taxelor şi creşterii cheltuielilor. Dacă în 2015 deficitul guvernamental în termeni ESA a scăzut până la 1,1% de la 1,4% din PIB în 2014, Executivul comunitar estimează că în 2016 acesta ar urma să crească până la 3% din PIB, limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Deficitul de bază este preconizat să se deterioreze până la 3,8% din PIB în 2017 ca urmare a unei noi reduceri a TVA, a eliminării unor accize suplimentare pe combustibili şi a taxei pe stâlp, care vor avea un impact negativ asupra veniturilor, susţine executivul comunitar, potrivit Agerpres.

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

12 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8909
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7450
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0380
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7696
Gram de aur (XAU)Gram de aur272.6466

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro