365 DE ZILE DE RĂZBOISprijinirea Ucrainei - o prioritate a UE, Marii Britanii şi SUA în timpul primului an de conflict

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Internaţional / 24 februarie

Sprijinirea Ucrainei - o prioritate a UE, Marii Britanii şi SUA în timpul primului an de conflict

Agresiunea ilegală a Ucrainei de către Federaţia Rusă în 24 februarie 2022 a mobilizat întreaga comunitate internaţională care a sărit în sprijinul autorităţilor de la Kiev şi a populaţiei civile care a suferit pierderi grele în primele luni de război.

Valul de refugiaţi ucraineni le-a reamintit europenilor de criza refugiaţilor sirieni, mai ales prin prisma numărului mare de persoane care au fugit din calea războiului. Potrivit datelor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), în ultimul an 8.087.952 de refugiaţi din Ucraina au fost înregistraţi în Europa, din care 4.863.513 persoane s-au înscris pentru protecţie temporară sau scheme naţionale similare de protecţie în statele europene. Pe lângă acestea, 7,7 milioane cetăţeni ucraineni s-au mutat de pe linia frontului în localităţi aflate în interiorul Ucrainei sau în regiunea vestică a acestei ţări, conform unei declaraţii a purtătorului de cuvânt al UNHCR, Shabia Mantoo.

De aceea, pentru susţinerea acestor persoane şi pentru sprijinirea apărării Ucrainei, statele membre UE şi NATO şi-au unit eforturile şi au alocat fonduri uriaşe.

"Uniunea Europeană şi statele sale membre au fost în prima linie a efortului de solidaritate cu poporul ucrainean. Am mobilizat asistenţă în valoare de peste 19 miliarde euro pentru Ucraina. Un alt pachet de 18 miliarde euro a fost deja propus pentru anul 2023. Asistenţa militară din partea statelor membre UE este estimată la aproximativ 8 miliarde de euro", a declarat, la finalul anului trecut, Josep Borell, şeful diplomaţiei europene.

Din totalul fondurilor europene alocate anul trecut pentru Ucraina, 668 milioane euro reprezintă asistenţă umanitară pentru civilii afectaţi de război, 4 miliarde euro pentru securitatea ţării respective, 1,2 miliarde euro pentru asistenţă macrofinanciară (pentru ca statul ucrainean să treacă peste impactul economic al conflictului), 400 milioane euro pentru sprijinirea reformelor politice, economice şi sociale, 34,4 milioane euro pentru gestionarea frontierelor Ucrainei, 120 milioane euro pentru sprijinirea reformei în sectorul energetic. Restul fondurilor alocate sunt pentru refacerea infrastructurii energetice, de transport, telecomunicaţii, sanitare şi educaţionale afectate de războiul din ţara vecină.

Din sumele acordată de Comisia Europeană pentru asistenţa umanitară a Ucrainei, o parte a fost folosită pentru operaţionalizarea hub-ului regional de la Suceava, unde sunt adunate toate ajutoarele umanitare trimise Ucrainei, după care sunt transportate în ţara vecină. Hub-ul regional de sprijin pentru Ucraina este coordonat de Ministerul de Interne şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. În acest hub e asigurată depozitarea şi distribuirea eficientă către Ucraina a alimentelor, medicamentelor, echipamentelor medicale şi altor lucruri necesare sprijinirii populaţiei din zonele afectate de conflict. Hub-ul oferă şi sprijin pentru refugiaţi, facilitând sosirea şi distribuirea ajutoarelor către aceştia. Personalul din cadrul hub-ului oferă asistenţă logistică şi tehnică pentru operaţiunile de transport şi distribuţie a ajutoarelor şi lucrează împreună cu autorităţile ucrainene pentru identificarea nevoilor prioritare şi asigurarea distribuirii ajutoarelor către civilii afectaţi de conflict.

Deşi a părăsit Uniunea Europeană în urma Brexit, Marea Britanie a fost unul dintre statele care au oferit sprijin umanitar şi militar necondiţionat autorităţilor de la Kiev. Pentru asistenţa umanitară pentru Ucraina, guvernul de la Londra a alocat anul trecut 220 milioane lire sterline, 79% din această sumă fiind cheltuită până la finalul lunii decembrie 2022.

Pe lângă acest sprijin, Marea Britanie a mai alocat sume şi pentru sprijinirea populaţiei aflată în interiorul Ucrainei: 4 milioane lire sterline pentru generatoare, 12 milioane lire sterline pentru alimente, 15 milioane lire sterline pentru repararea infrastructurii de apă, canalizare şi salubritate în zonele afectate de conflict, 8 milioane lire sterline pentru asistenţă medicală. Mai mult guvernul Regatului Unit a trimis în Ucraina 96 de ambulanţe, din care 76 noi.

Cel mai puternic susţinător al Ucrainei este SUA, care au oferit anul trecut un ajutor umanitar de 3,9 miliarde dolari pentru asistenţă alimentară, asistenţă medicală, refugiaţi şi un ajutor financiar de 26,4 miliarde dolari prin Fondul de sprijin economic, sumă destinată refacerii infrastructurii de transport, comunicaţii, medicale şi educaţionale afectate de conflict, conform datelor de pe site-ul Council on Foreign Relations (cfr.org).

Fonduri mari pentru sprijinirea apărării Ucrainei

SUA, Marea Britanie, Uniunea Europeană şi statele membre NATO au trimis în Ucraina sprijin militar ce se apropie de 50 miliarde euro, conform unui raport publicat în 21 februarie 2023 pe site-ul Parlamentului britanic.

SUA este cel mai mare furnizor de asistenţă militară Ucrainei, cu o alocare de 29,3 miliarde dolari în 2022. Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii a anunţat în 20 februarie 2023 alocarea unui alt pachet de asistenţă militară pentru Ucraina în valoare de 460 de milioane de dolari. Potrivit informaţiilor, pachetul va include muniţie suplimentară pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS), rachete de artilerie de 155 mm şi mortiere de 120 mm, patru radare de supraveghere aeriană, sisteme antiblindate Javelin şi aproape 2.000 de rachete împotriva vehiculelor blindate.De asemenea, SUA vor furniza Ucrainei patru vehicule de luptă Bradley, două vehicule tactice pentru recuperarea echipamentelor, muniţii antipersonal Claymore, muniţii de demolare, dispozitive de vedere pe timp de noapte, sisteme tactice de comunicaţii securizate, provizii medicale, piese de schimb şi alte echipamente de teren. Pe lângă toate acestea, SUA va trimite 31 de tancuri Abrams în Ucraina, care vor fi completate de cele 14 tancuri Leopard 2 pe care Germania s-a angajat să le trimită autorităţilor de la Kiev.

Tot în 20 februarie 2023, Departamentul de Apărare al SUA a precizat ce echipamente militare a primit Ucraina de la americani, de la începutul războiului şi până acum. Printre aceste echipamente se numără sistemele antiaeriene Stinger, Javelin şi alte sisteme antiblindare, drone tactice fără pilot, radare de supraveghere aeriană, elicoptere, obuziere autopropulsate, nave de apărare de coastă, sisteme de rachete HIMARS, sisteme de rachete naţionale avansate sol-aer NASAMS, rachete pentru sistemele de apărare aeriană HAWK,109 sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă de acţiune Avenger, rachete anti-radiaţii de mare viteză, blindate, vehicule, sisteme tactice de comunicaţii securizate, un sistem de apărare antiaeriană Patriot.

Regatul Unit se situează pe al doilea loc în topul susţinătorilor Ucrainei cu echipamente şi tehnică militară în valoare de 2,3 miliarde lire sterline în 2022, sprijin ce va fi egal şi în 2023. Guvernul de la Londra a furnizat forţelor ucrainene arme letale, inclusiv rachete antitanc, sisteme de artilerie, sisteme de apărare aeriană, vehicule blindate de luptă, şi trei sisteme de rachete cu lansare multiplă M270 cu rază lungă de acţiune. În ianuarie 2023, Regatul Unit a anunţat o creştere semnificativă a sprijinului pentru luptă, inclusiv furnizarea a 14 tancuri de luptă principale Challenger II. Guvernul britanic a mai oferit peste 200.000 de articole de ajutor neletatal, inclusiv armuri pentru corp, căşti, echipamente de vedere pe timp de noapte, echipamente medicale şi îmbrăcăminte de iarnă. În noiembrie 2022, MOD a confirmat că unul dintre cele trei elicoptere de căutare şi salvare Sea King, care au fost retrase, a fost livrat Ucrainei. Pe lângă această alocare, Marea Britanie va instrui prin intermediul operaţiunii internaţionale Interflex, timp de patru luni, o parte din cei 10.000 de militari ucraineni prinşi în acest program. În Marea Britanie, vor fi antrenaţi piloţi ucraineni pentru avioane de luptă.

Statele membre NATO au trimis Ucrainei echipamente militare letale şi neletale, fiecare stat decizând cu privire la tipul de echipament trimis. De exemplu, conform raportului publicat de Parlamentul de la Londra, Belgia a trimis 2000 mitraliere cu muniţia aferentă, Bulgaria şi Canada au furnizat arme şi muniţie, Cehia - 30.000 pistoale, 7.000 puşti de asalt, 3.000 mitraliere, câteva zeci de puşti cu lunetă şi muniţia aferentă şi 4000 de piese de artilerie, Franţa - mai multe tipuri de echipamente de luptă, printre care şi 18 obuziere Caesar, Germania - 1.000 de mine antitanc, 500 de sisteme de apărare antiaeriană Stinger, lansatoare de grenade, obuziere, şi va mai trimite un sistem Patriot, 40 de vehicule de luptă Marder şi 14 tancuri Leopard 2.

Conform raportului citat, fiecare ţară NATO a sprijinit Ucraina cu echipamente militare (reprezentanţii Poloniei au declarat chiar, în 27 ianuarie 2023, că vor trimite în Ucraina încă 60 de tancuri), cu excepţia Ungariei care a spus că nu are ce armament să trimită autorităţilor de la Kiev.

Potrivit aceluiaşi document, autorităţile de la Bucureşti au anunţat că au trimis Ucrainei muniţie, veste antiglonţ, căşti, echipament militar, alimente şi apă. Raportul mai arată că România acţionează ca ţară de tranzit pentru echipamente militare şi proviziile trimise de aliaţii NATO către Ucraina şi că în octombrie 2022, autorităţile de la Bucureşti au alocat 400.000 dolari Fondului NATO pentru Ucraina.

Uniunea Europeană furnizează şi ea Ucrainei arme neletale şi letale prin Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF). Sprijinul a fost aprobat după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie anul trecut şi este pentru prima dată în istoria UE, când a fost aprobată furnizarea de arme letale unei ţări terţe. Primul pachet de sprijin a inclus trimiterea de arme în valoare totală de 450 milioane euro, la care s-a adăugat livrarea de provizii neletale, cum ar fi combustibilul şi echipamentele de protecţie, pentru care UE a alocat 50 milioane euro.

Până în prezent, UE a angajat 3,6 miliarde euro în acest scop, iar în octombrie 2022 a aprobat o nouă misiune de instruire pentru forţele armate ucrainene.

EPF avea stabilit iniţial un plafon financiar de 5 miliarde euro pentru perioada 2021-2027, din care ajutorul acordat Ucrainei, de 3,6 miliarde euro, reprezintă 72%. Pentru a asigura sustenabilitatea financiară a acestui fond, în decembrie 2022, Consiliul de Miniştri ai Apărării din UE a convenit majorarea plafonului financiar cu 2 miliarde euro, cu posibilitatea unei noi creşteri într-o etapă ulterioară.

Mai mult, la sfârşitul lunii august 2022, miniştrii apărării din UE au stabilit să sprijine instruirea militarilor ucraineni, programul de instruire fiind aprobat în octombrie 2022 şi se va derula timp de doi ani pentru 15.000 de persoane. Formarea se va desfăşura în diferite locaţii din UE. Comisia Europeană a alocat pentru derularea acestui program 16 milioane euro din Facilitatea europeană pentru pace (EPF).

România - Strategia dezvoltării
mk-airport.ro
Electromagnetica
BTPay
danescu.ro
ccib.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

07 Iun. 2023
Euro (EUR)Euro4.9578
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6350
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1130
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7669
Gram de aur (XAU)Gram de aur292.6639

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro