ADEVĂRUL DESPRE BĂNCITestele de stres, cu adevărat relevante?

A.V.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Testele de stres, cu adevărat relevante?

Testele de stres ale căror rezultate au fost anunţate ieri sunt primele derulate de Banca Centrală Europeană (BCE), cele două runde precedente de verificări, din 2010 şi 2011, fiind realizate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Publicate într-o zi de dumincă pentru ca să nu influenţeze pieţele acţiunilor, rezultatele testelor vor genera un impact - pozitiv sau negativ - începând de astăzi. Rămâne însă de văzut dacă testele actuale vor aduce cu adevărat schimbările necesare în sectorul bancar sau vor crea doar "o emoţie" ce se va resimţi câteva zile pe pieţe.

Amintim că testele din 2010 au fost criticate pentru că nu au fost suficient de dure. Nici în 2011 nu au lipsit părerile negative la adresa acestora.

Spre exemplu, testele de stres din anii 2010 au fost trecute de instituţiile irlandeze "Allied Irish Banks" (AIB) şi "Bank of Ireland", iar ulterior guvernul de la Dublin a trebuit să le naţionalizeze, pentru salvarea sectorului bancar local fiind alocate 35 de miliarde de euro.

Un alt exemplu de irelevanţă a rezultatului testelor de stres este fostul gigant franco-belgian "Dexia". Acesta nu doar că a trecut testele, dar apărea ca o instituţie solidă din punct de vedere financiar. În 2011, Belgia, Franţa şi Luxemburg au fost nevoite să salveze "Dexia" de la faliment prin dezmembrarea grupului şi oferirea de garanţii de stat de 90 de miliarde euro pentru acoperirea necesităţilor sale de finanţare. În 2012, Franţa şi Belgia au recapitalizat cu 5,5 miliarde euro grupul bancar, după ce acesta a înregistrat noi pierderi şi deprecieri de active.

Mai mult, "Bank of Cyprus" şi "Cyprus Popular Bank" ("Laiki Bank") au trecut testele EBA, iar în 2013, "Laiki Bank" a fost lichidată, activele sale bune au trecut la "Bank of Cyprus", care a fost salvată prin procedura de bail-in.

Ce analizează BCE într-un test de stres

Testele BCE au avut ca scop să arate cât de rezistente sunt băncile, dacă dispun de suficient capital ca să facă faţă unor şocuri economice severe, respectiv unei posibile noi crize. Testele s-au bazat pe două scenarii: unul de bază, cu prognoze economice obişnuite pentru anii următori, în funcţie de care a fost stabilit un nivel minim de capital necesar pentru bănci. Un alt scenariu, sever, a fost stabilit pentru condiţii de criză economică, cu o scădere de până la 7% a PIB-ului în 2016, pe creşterea şomajului, majorarea dobânzilor, scăderea preţurilor locuinţelor, deprecierea monedelor naţionale. Astfel de crize, precum cele din scenariul dur, duc la imposibilitatea rambursării creditelor de către clienţi, iar în aceste condiţii, o bancă trebuie să dispună de rezerve (resurse proprii) ca să poată funcţiona.

Scenariile severe sunt stabilite de EBA, iar pe baza lor băncile îşi fac calculele privind necesarul de capital suplimentar.

Scenariul de bază a luat în calcul prognozele Comisiei Europene privind evoluţia PIB-ului european: 1,5% în 2014, 2% în 2015 şi 1,8% în 2016. În acest scenariu, rata de capital minimă a băncilor trebuie să fie de 8% în medie, de-a lungul celor trei ani. Scenariul sever presupune o scădere a PIB-ului european de 2,2% în 2014, de 5,6% în 2015 şi 7% în 2016. În aceste condiţii, băncile ar trebui să aibă o rată a capitalului de minim 5,5%, în medie. Dacă o bancă are o rată a capitalului mai mică de 5,5%, atunci aceasta va trebui să recurgă urgent la recapitalizare.

Cel mai important indicator al testelor de stres este rata capitalului, care arată de câte resurse proprii dispune o bancă raportat la activele sale (credite). Capitalul unei bănci (Common Equity Tier 1 - CET 1), respectiv capitalul de rang 1 reprezintă capitalul disponibil imediat în momentul testului de stres. Expunerea totală sau activele ponderate la risc reprezintă în principal creditele acordate de bancă sau alte titluri financiare deţinute, clasificate în funcţie de riscul pe care-l poartă. De exemplu, titlurile de stat au un risc redus, însă deţinerile în acţiuni sunt mult mai riscante.

Testele de stres arată şi impactul asupra ratei capitalului pe care-l vor avea anumiţi indicatori ai băncilor, cum sunt: profitul operaţional (înainte de constituirea provizioanelor pentru credite neperformante), reducerea valorii activelor financiare, efectele expunerilor pe titluri suverane, pierderi din deţinerile de active nefinanciare.

Testele BCE au luat în calcul bilanţurile băncilor la finele lui 2013. Unele bănci din regiune au recurs la majorări de capital înainte de verdictul BCE, care urmează să preia în curând supravegherea bancară a uniunii monetare.

Spre exemplu, ameninţată de faliment, "Monte dei Paschi di Siena", cea mai veche bancă din Italia, a strâns 5 miliarde de euro în iunie pentru consolidarea finanţelor sale.

91 de bănci analizate în 2010, 90 - în 2011

Testele de stres din 2010 au intenţionat să arate modul în care ar suporta sistemul bancar european o posibilă evoluţie economică severă, respectiv a analizat capacitatea băncilor de a absorbi posibile şocuri de pe pieţe (pierderi generate de recesiune şi de criza datoriilor suverane), pe un orizont de doi ani. În 2010, autorităţile de reglementare din UE au analizat 91 de bănci din regiune, reprezentând 65% din piaţa de profil (după valoarea activelor).

La acel moment, Comisia Europeană pentru Supraveghere Bancară a anunţat că numai şapte bănci din UE - "Hypo Real Estate Holding" AG din Germania şi "Agricultural Bank of Greece" SA ("ATEbank") din Grecia şi cinci case de economii din Spania - nu au trecut testele de stres, acestea având nevoie, împreună, de un capital de 3,5 miliarde euro. Piaţa aştepta o sumă mult mai mare, iar de aceea analiştii au considerat testele neserioase. Spre exemplu, "Goldman Sachs Group" Inc. estima un necesar de capital de 38 miliarde euro, iar "Barclays Capital" - de 85 miliarde euro.

În cazul testelor de stres din 2011, care au privit 90 de bănci, scenariul stabilit de EBA a simulat o contracţie a PIB-ului zonei euro de 0,5%, urmată de o scădere de 0,2% în 2012, un declin de 15% al pieţelor imobiliare, precum şi o creştere cu 75 de puncte de bază a randamentelor obligaţiunilor pe termen lung emise de guvernele din zona euro. Atunci au picat testele băncile spaniole "Caja de Ahorros del Mediterraneo", "CatalunyaCaixa", "Unnim", "Banco Grupo Caja3" şi "Banco Pastor", băncile greceşti "ATEBank" şi "EFG Eurobank", respectiv "Volksbanken" AG din Austria. Necesarul de finanţare a instituţiilor în cauză a fost de 2,5 miliarde de euro, potrivit testelor, sumă mult mai mică decât cea anticipată de analişti şi investitori, respectiv 29 de miliarde euro.

Încercarea EBA de a readuce încrederea în industria bancară, prin testele menţionate, a fost criticată. Rămâne de văzut cum vor fi primite testele BCE.

EBA şi autorităţile de supraveghere naţionale au verificat calitatea activelor băncilor înainte de testele de stres.

Rata capitalului (solvabilitatea) reprezintă raportul dintre capitalul propriu al unei bănci şi activele sale ponderate la riscurile aferente creditelor acordate populaţiei şi firmelor.

Testele de stres la nivel european au fost iniţiate şi coordonate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), în cooperare cu autorităţile naţionale competente, Banca Centrală Europeană (BCE), Comitetul European de Risc Sistemic şi de Comisia Europeană.

Băncile realizează primele calcule, iar apoi autorităţile de supraveghere (inclusiv BCE la nivelul zonei euro) sunt responsabile de verificarea calităţii datelor şi de luarea deciziilor privind supravegherea.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Este correct? sunteti de accord, domnule Bestea?. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS