Buget pe muchie - cum a fost evitat derapajul fiscal în 2025

Ultimul trimestru al anului 2025 a fost dominat de efortul Guvernului condus de prim-ministrul Ilie Bolojan de a ţine România pe traiectoria deficitului negociat cu Bruxelles-ul şi de a evita derapaje care ar fi putut împinge finanţele publice într-o zonă de risc sistemic. Iar acest lucru s-a concretizat într-o execuţie bugetară bună la finalul anului trecut, care a consemnat un deficit de 7,65% din Produsul Intern Brut, cu aproape 1% mai mic decât cel negociat în cursul anului cu Comisia Europeană.

Dacă trimestrul al III-lea a însemnat lansarea pachetelor fiscale şi a reformelor structurale, trimestrul al IV-lea a fost cel în care aceste măsuri au intrat în testul real al execuţiei: două rectificări bugetare succesive - în octombrie şi noiembrie -, împrumuturi masive interne şi externe, menţinerea dobânzii-cheie la 6,5% într-un context de inflaţie accelerată, care a ajuns la 9,7% în ultima lună a anului trecut, precum şi o tensiune instituţională constantă în jurul pensiilor speciale, guvernanţei corporative la companiile de stat şi a cadrului legislativ din energie. Datele din execuţia bugetară au arătat o corecţie lentă, mai degrabă de ritm decât de nivel: deficitul s-a redus ca pondere în PIB faţă de 2024, veniturile au crescut robust, iar cheltuielile au continuat să apese structural, în special prin dobânzi şi asistenţă socială. În paralel, populaţia a rămas un creditor esenţial al statului prin programele FIDELIS şi TEZAUR, iar BNR a păstrat o linie de prudenţă monetară, avertizând că reintrarea inflaţiei în ţintă se amână până în 2027.

Citeşte Trimestrul IV în cifre

• Octombrie - rectificare bugetară şi tensiuni instituţionale pe reforma pensiilor speciale

Prima lună a trimestrului al IV-lea a debutat sub semnul rectificării bugetare şi al unei atmosfere de presiune economică şi politică vizibilă, în care stabilitatea financiară a depins de echilibrul fin dintre deciziile Guvernului, evoluţiile macro şi reacţia pieţelor. În şedinţa din 1 octombrie, Executivul a adoptat rectificarea bugetară aşezând întregul buget pe o fundaţie macro revizuită: creştere economică de 0,6%, PIB revizuit la 1.902 miliarde lei, inflaţie medie anuală de 7,1%, deficit ţintit la 8,4% şi un câştig salarial mediu brut de 8.700 lei/lună, într-o încercare de a acoperi un gol fiscal alimentat de costuri obligatorii şi angajamente deja în derulare. Rectificarea a ţinut cont şi de execuţia la finalul lunii septembrie, care indica un deficit de 102,47 miliarde lei, respectiv 5,39% din PIB, în uşoară îmbunătăţire faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când deficitul era de 5,47% din PIB, semn că stabilizarea fiscală încearcă să se contureze într-un context economic complicat. Pe fondul acestei realităţi, rectificarea a stabilit că veniturile bugetului general consolidat cresc per sold cu 3,23 miliarde lei, în timp ce cheltuielile urcă cu 27,81 miliarde lei, împingând deficitul în sus cu 24,58 miliarde lei; la nivelul bugetului de stat, veniturile scad cu 1,81 miliarde lei, iar cheltuielile urcă cu 23,35 miliarde lei, semn că presiunea vine în principal din nota de plată a statului. În compoziţia cheltuielilor s-au văzut clar zonele care au cerut bani imediat: suplimentarea Ministerului Finanţelor cu 20,06 miliarde lei, dintre care 12,09 miliarde lei pentru dobânzi, plus 500 milioane lei pentru Fondul de rezervă şi alocări pentru PNRR, creşteri pentru Muncă de 5,52 miliarde lei şi pentru Dezvoltare de 2,47 miliarde lei, alături de sume pentru Agricultură, Energie, Mediu, Economie, Educaţie, Justiţie şi alte instituţii, în timp ce diminuările la Investiţii şi Proiecte Europene, Sănătate, Transporturi şi pe segmente din Finanţe au arătat o prioritizare dură a fluxurilor bugetare către obligaţii certe: dobânzi, salarii, prestaţii sociale şi plăţi care nu suportă amânare. Rectificarea a confirmat şi presiunea transferată către bugetele locale: creşterea sumelor defalcate din TVA cu 502,1 milioane lei pentru judeţe, municipii, oraşe şi comune, în timp ce la sănătate suplimentarea veniturilor FNUASS cu 4,04 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 3,40 miliarde lei a fixat ca prioritate plata materialelor şi serviciilor medicale, a salariilor din unităţi sanitare publice şi a concediilor medicale.

În acest context, finanţarea a rămas cheia de boltă a lunii. În 2 octombrie, Ministerul Finanţelor a atras aproximativ 4 miliarde euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni derulată în trei tranşe, cu maturităţi pe 7 ani (2033), 12 ani (2037) şi 20 de ani (2045), tranzacţie care a înregistrat cel mai mare volum al ordinelor din partea investitorilor, de 17,5 miliarde euro înainte de fixarea marjelor. În paralel, administrarea activă a datoriei a continuat printr-o operaţiune de răscumpărare anticipată a obligaţiunilor scadente în 2026, în valoare totală de aproximativ 1 miliard euro dintr-o ofertă cumulată de 4,25 miliarde euro, reducând riscul de refinanţare şi extinzând maturitatea medie a datoriei, iar politica de prelungire a scadenţelor a fost dublată de operaţiuni interne de preschimbare care au dus la un randament de 6,93% pentru titluri cu maturitate lungă, cel mai scăzut nivel pe acest segment în 2025. Piaţa internă a confirmat, la rândul ei, rolul populaţiei în susţinerea bugetului. Programul FIDELIS a atras, în octombrie, subscrieri totale de aproximativ 2,2 miliarde lei, cu cerere ridicată pentru tranşa în euro cu scadenţă la zece ani şi dobândă de 6,50% şi pentru titlurile în lei cu maturitate la 2 ani şi randament de 7,20%. Tranşa dedicată donatorilor de sânge a cumulat peste 143 milioane lei şi a beneficiat de dobânda cea mai mare, de 8,20%, semn că investiţia financiară poate coexista cu solidaritatea socială.

Pe planul politicii monetare, şedinţa BNR din 8 octombrie a confirmat continuitatea prudenţei: deşi inflaţia urcase la 9,85% în august, ca urmare a eliminării plafonării preţurilor energiei electrice şi a majorării TVA şi accizelor, Consiliul de Administraţie a decis menţinerea dobânzii-cheie la 6,50%, cu rata facilităţii de creditare la 7,50% şi a celei de depozit la 5,50%, păstrând şi nivelul rezervelor minime obligatorii, într-o încercare de a tempera presiunile fără a bloca relansarea economică.

Citeşte Creştere de două cifre a indicilor BVB

Octombrie a adus şi o escaladare a tensiunilor instituţionale pe reforma pensiilor speciale. În 20 octombrie, Curtea Constituţională a decis, cu majoritate simplă (5 voturi la 4), că legea prin care Guvernul încercase reformarea pensiilor speciale ale magistraţilor prin asumarea răspunderii este neconstituţională, reţinând absenţa unui aviz valid al CSM şi nerespectarea ordinii obligatorii a etapelor de avizare.

În plan social şi simbolic, luna a fost marcată şi de sfinţirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului, în 26 octombrie, în prezenţa Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I şi a Patriarhului Daniel, cu peste 2.500 de invitaţi oficiali şi mii de credincioşi, construcţia fiind evaluată la peste 200 milioane euro şi finanţată din donaţii, resurse ale Patriarhiei şi fonduri publice.

• Noiembrie - a doua rectificare bugetară, în condiţiile revigorării scandalului Euroins

Luna noiembrie a adus o uşoară revigorare în dinamica economico-financiară, chiar dacă presiunea a rămas la cote ridicate. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, deficitul bugetar a încetinit marginal, investiţiile publice au accelerat, iar Guvernul a continuat consolidarea fiscală într-un climat dominat de inflaţie, turbulenţe financiare şi presiuni de securitate. Execuţia bugetară la zece luni a confirmat o corecţie timidă: deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, când deficitul era de 109,42 miliarde lei, adică 6,22% din PIB, o diferenţă de doar 0,55 miliarde lei, dar suficientă pentru a sugera că măsurile fiscale încep să producă efecte.

Prin prisma acestor date, Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară din 2025, în şedinţa din 28 noiembrie, cu obiectivul explicit de a menţine ţinta de deficit convenită cu Bruxelles-ul, în coordonatele unei economii care creşte cu doar 0,6%, PIB de 1.902 miliarde lei, inflaţie medie de 7,1% şi câştig salarial mediu brut de 8.700 lei. Noua configuraţie a redus cheltuielile de personal cu 255 milioane lei şi a diminuat cu un miliard de lei dobânzile, dar a majorat cheltuielile cu bunuri şi servicii, subvenţiile şi transferurile, în timp ce fondurile pentru proiecte finanţate din PNRR şi alte programe europene au fost reduse consistent, reflectând o corelare dură cu execuţia şi cu absorbţia sub potenţial. Rectificarea a adus suplimentări importante pentru Sănătate, cu peste 1,5 miliarde lei, Transporturi cu 750 milioane lei şi Agricultură cu aproape 81 milioane lei, în timp ce tăierile mari au vizat Finanţele, Investiţiile şi Proiectele Europene, Economia, Ministerul Public şi alte instituţii, în principal pe proiecte cu finanţare externă nerambursabilă.

Înainte de adoptarea rectificării, Consiliul Fiscal a avertizat tranşant că datoria publică, ajunsă la aproape 59% din PIB, împinge ţara spre o zonă de risc sistemic dacă reformele sunt amânate, subliniind că noile coordonate rămân compatibile cu un deficit de 8,4% din PIB în 2025, dar că, fără ajustări, deficitul ar fi depăşit deja 9%. Raportul a pus reflectorul pe vulnerabilităţi structurale: colectare fiscală de doar 28,7% din PIB, cea mai scăzută din regiune, absorbţie de 11,7% pe cadrul financiar 2021-2027 la final de octombrie 2025 şi absorbţie de 31,6% pe PNRR, pe componenta de granturi, la final de septembrie, semn că fără o mobilizare administrativă şi digitalizarea completă a ANAF, ţinta de consolidare rămâne dificilă.

BNR a rămas, la rândul ei, în logica prudenţei. În şedinţa din 12 noiembrie, Consiliul de administraţie a decis în unanimitate menţinerea dobânzii-cheie la 6,50%, într-un context în care inflaţia urcase la 9,8% în septembrie, iar inflaţia CORE2 ajustat ajunsese la 8,1%, pe fondul scumpirilor accelerate la energie şi al transferului aproape integral al TVA şi accizelor în preţuri. BNR a arătat că perspectivele inflaţiei s-au deteriorat semnificativ pe termen scurt, estimând 9,6% pentru decembrie 2025 şi 3,7% pentru decembrie 2026, cu reintrarea în intervalul ţintei abia în trimestrul întâi 2027. Datele publicate de BNR în 13 noiembrie au indicat un deficit de cont curent de 22,275 miliarde euro în perioada ianuarie-septembrie 2025, investiţii directe ale nerezidenţilor de 5,647 miliarde euro şi o datorie externă totală de 221,283 miliarde euro.

Pe fondul tensiunilor, populaţia a continuat să finanţeze statul. La finalul lunii noiembrie, Ministerul Finanţelor arăta că programul FIDELIS depăşise 60,62 miliarde lei atraşi de la lansare, prin 492.864 subscrieri. Ediţia derulată în perioada 7-14 noiembrie a atras peste 1,3 miliarde lei, cu 13.864 ordine: tranşa pentru donatori de sânge a cumulat 88,87 milioane lei prin 2.015 ordine, la o dobândă anuală de 7,95% şi prag minim de 500 lei, în timp ce titlurile în lei pe 2 ani au atras 231,66 milioane lei la 6,95%, cele pe 6 ani 121,96 milioane lei la 7,70%, iar tranşa în euro pe 10 ani a atras 71,10 milioane euro la 6%.

Luna noiembrie a fost zguduită şi de scandaluri politico-instituţionale. La finalul lunii, ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a demisionat pe fondul acuzaţiilor legate de fals în CV şi neconcordanţe privind studiile, portofoliul fiind preluat interimar de ministrul Economiei, Radu Miruţă. Tot atunci, scandalul Euroins România a reizbucnit după percheziţii în 14 locaţii, într-un dosar de delapidare, gestiune frauduloasă, spălare de bani şi raportări false, anchetatorii indicând, între altele, peste 5.800 de dosare respinse nejustificat, obligaţii neplătite de peste 60 milioane lei şi penalităţi ce au urcat la peste 300 milioane lei, precum şi transferuri de peste 1,5 miliarde lei către Bulgaria, în timp ce Euroins controlase 31% din piaţa RCA şi generase 100.000 de procese în patru ani. În acelaşi registru de securitate, CSAT, reunit în 24 noiembrie, a aprobat Strategia Naţională de Apărare 2025-2030 şi proiectele care vor fi finanţate cu 16,68 miliarde euro din programul SAFE, document adoptat ulterior în Parlament, în 26 noiembrie, cu 314 voturi pentru.

• Decembrie - „ordonanţa-trenuleţ” stabileşte disciplina financiară pentru anul 2026

Ultima lună a anului trecut a consemnat succesul Guvernului în încercarea de a închide 2025 pe ţinta de deficit convenită cu Comisia Europeană, iar rezultatul a fost unul mai mult decât satisfăcător. În loc de 8,4%, deficitul bugetar la finalul anului trecut a fost de 7,65%, ceea ce demonstrează că măsurile adoptate de Executiv în a doua jumătate a anului trecut încep să dea roadele scontate. Execuţia bugetară la 12 luni consemnează acest lucru: un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, în scădere cu 1 punct procentual faţă de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Veniturile bugetului general au însumat 662,70 miliarde lei în anul 2025, în creştere cu 15,3% faţă de anul 2024. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 2,05 puncte procentuale, evoluţie susţinută atât de veniturile curente, cât şi de un nivel istoric al fondurilor europene. Cheltuielile, în sumă de 808,73 miliarde lei, au fost gestionate cu o disciplină riguroasă, în special în semestrul al doilea. Analizând evoluţia ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, se observă o gestionare prudentă a costurilor rigide, concomitent cu o accelerare a cheltuielilor pentru dezvoltare.

În acest fundal, ultima ediţie FIDELIS din 2025 a atras subscrieri de aproape 1,5 miliarde lei, un record absolut, iar în total, în cele 11 ediţii ale anului, românii au investit peste 21,1 miliarde lei, confirmând că instrumentul rămâne un canal crucial de finanţare internă.

Pe plan macro, BNR a indicat o poziţie externă relativ solidă: rezerve valutare de 64,8 miliarde euro la final de decembrie 2025, rezerve internaţionale totale de 77,017 miliarde euro, iar rezerva de aur menţinută la 103,6 tone, cu o valoare în creştere. În acelaşi timp, contul curent a arătat un deficit mai mare în perioada ianuarie-octombrie 2025, de 24,636 miliarde euro, investiţiile directe ale nerezidenţilor au depăşit 7,2 miliarde euro, iar datoria externă totală a urcat la 225,6 miliarde euro la finalul lunii octombrie, într-o structură dominată de datoria pe termen lung şi cu indicatori de acoperire consideraţi confortabili.

Inflaţia, însă, a rămas un factor de presiune major: INS a anunţat că, în decembrie 2025, inflaţia a ajuns la 9,7%, cu scumpiri de 7,75% la mărfurile alimentare, de 10,48% la nealimentare şi de 11% la servicii, electricitatea având un salt de 60,91%, iar categoria „energie electrică, gaze şi încălzire centrală” o creştere de 37,54%, în timp ce transportul feroviar s-a scumpit cu 24,40%.

În plan politic şi instituţional, dosarul pensiilor speciale a rămas pivotul lunii. Pe 2 decembrie, Guvernul a analizat 42 de amendamente depuse la proiectul de lege privind pensiile de serviciu, le-a respins şi a păstrat forma cu reperele centrale: plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, creşterea vechimii minime de la 25 la 35 de ani şi urcarea vârstei de pensionare spre 65 de ani într-o tranziţie de aproximativ 15 ani. În aceeaşi zi, Executivul şi-a asumat proiectul în Parlament, opoziţia a încercat să răstoarne Guvernul prin moţiune de cenzură respinsă la 15 decembrie cu 139 de voturi „pentru” din 233 necesare, iar disputa s-a mutat la Curtea Constituţională. După o primă amânare pentru 28 decembrie, şedinţa a rămas fără cvorum după ce judecătorii numiţi la propunerea PSD au părăsit sala, cauza a fost amânată pentru 16 ianuarie, iar CCR a decis că se va pronunţa abia în 11 februarie, pe fondul unei expertize depuse la dosar de ÎCCJ.

Decembrie a fost şi luna în care Guvernul a apăsat puternic pe reforma companiilor de stat şi pe jaloanele PNRR, într-un amestec de termene-limită, sancţiuni şi liste concrete. Un element cheie a fost ordonanţa privind guvernanţa corporativă, care a încercat să prevină blocajele şi riscurile PNRR generate de mandatele provizorii: circa 48 de întreprinderi publice centrale depăşiseră termenul maxim legal de 12 luni prin numiri succesive, iar autorităţile tutelare au primit termen până la 31 martie 2026 pentru finalizarea selecţiilor şi numirea administratorilor, AMEPIP fiind mandatată să verifice procedurile şi să aplice sancţiuni, inclusiv dublarea amenzii maxime pentru conducătorii autorităţilor tutelare dacă nu finalizează selecţiile. În 5 decembrie a fost aprobat un memorandum care a validat lista primelor 17 întreprinderi supuse analizei, cu accent pe energie şi transporturi, iar în 24 decembrie lista a fost extinsă cu încă patru: Minvest, Romaero, Remin şi Avioane Craiova.

Pe 17 decembrie, Guvernul a intervenit şi în zona fiscalităţii locale, stabilind că până la 31 decembrie 2025 consiliile locale trebuie să aprobe hotărârile privind impozitele şi taxele pentru 2026, introducând posibilitatea ca Ministerul Finanţelor să sisteze temporar alimentarea cu cote defalcate şi sume de echilibrare dacă hotărârea nu este adoptată, cu excepţia cheltuielilor salariale şi sociale obligatorii. În 23 decembrie, Executivul a livrat „ordonanţa-trenuleţ”, conturând direcţia tranziţiei fiscale prin tăieri şi frâne la cheltuieli, stimulente şi simplificări, protecţii ţintite şi întărirea controlului în zonele unde statul pierde tradiţional. Pachetul a inclus reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026 pentru toţi contribuabilii şi eliminarea lui în 2027, aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, eliminarea „taxei pe stâlp” din 2027, consolidarea digitalizării prin extinderea şi clarificarea RO e-Factura şi simplificarea RO e-TVA, prelungirea sprijinului pentru salariul minim prin menţinerea unei porţiuni neimpozitate de 300 lei până la 30 iunie 2026 şi 200 lei din iulie până la finalul lui 2026, anunţul majorării salariului minim de la 1 iulie 2026, prelungirea sprijinului pentru consumatorii vulnerabili de energie până la 31 decembrie 2026, acces la împrumuturi din Trezorerie de până la 500 milioane lei pentru proiecte PNRR până la 30 iunie 2026 şi până la 200 milioane lei pentru termoficare până la 31 martie 2026. Combaterea evaziunii a fost împinsă în zona produselor accizabile prin autorizări centralizate la ANAF, evaluarea credibilităţii financiare a administratorilor şi sursei fondurilor, garanţii financiare extinse, înăsprirea autorizării şi controlului pentru trasabilitate şi limitarea intermediarilor fără capacităţi de depozitare autorizate.

Luna decembrie a avut şi un puternic impact public prin scandalul „Justiţie Capturată”, investigaţia Recorder care a inflamat scena instituţională, aducând acuzaţii de blocare sistemică a marilor dosare şi reacţii în lanţ, inclusiv întâlniri la Cotroceni, divergenţe între secţiile CSM şi anunţuri privind iniţiative de reformă. În acelaşi timp, alegerile locale parţiale din 7 decembrie au redesenat rapid harta puterii: la Bucureşti, primar general a devenit liberalul Ciprian Ciucu, cu 36,16% din voturile valabil exprimate, pe fondul unei prezenţe de 32,64% din cei 1.807.214 alegători înscrişi pe liste, în timp ce în Buzău Marcel Ciolacu a câştigat şefia Consiliului Judeţean cu 51,97% din voturi, confirmând forţa PSD în judeţele unde liderii locali au capital politic consolidat.

Practic, trimestrul al IV-lea din 2025 a arătat cum se vede consolidarea fiscală atunci când este forţată de realitate: două rectificări bugetare pentru a ţine ţinta de deficit, finanţare masivă prin euroobligaţiuni şi prin populaţie, dobândă-cheie menţinută la 6,5% în faţa unui şoc inflaţionist alimentat de energie şi taxe indirecte, plus un câmp de tensiuni instituţionale pe reformele care condiţionează finanţarea europeană. Între deficit, inflaţie, datorie şi presiune socială, direcţia de urmat rămâne aceeaşi: disciplină fiscală, accelerarea absorbţiei fondurilor europene, un stat mai suplu şi o guvernanţă reală în companiile publice, astfel încât România să rămână bancabilă, predictibilă şi atractivă într-o economie globală în care marja de eroare a devenit aproape inexistentă.