Buzău pune bazele primului parteneriat între un spital judeţean şi Spitalul Universitar

Judeţul Buzău marchează un moment de referinţă în arhitectura sistemului sanitar românesc, devenind primul judeţ din ţară care pune bazele unui consorţiu public între o unitate medicală judeţeană şi un spital universitar, respectiv Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Decizia, asumată la nivel politic şi administrativ, conturează un proiect cu potenţial de pilot naţional, într-un context în care reforma sănătăţii este tot mai des invocată, dar rar implementată coerent.

Hotărârea a fost luată în urma întâlnirii desfăşurate ieri, la Consiliul Judeţean Buzău, între dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar, Marcel Ciolacu, preşedintele CJ Buzău, managerii celor patru spitale din judeţ şi primarii localităţilor respective. Mesajul comun al participanţilor a fost clar: pacientul trebuie să fie pe primul loc, iar accesul la servicii medicale de calitate nu mai poate depinde de geografie sau de fragmentarea administrativă a sistemului.

• Două direcţii strategice: management unitar şi parteneriat universitar

Strategia propusă de Marcel Ciolacu, preşedinele Consiliului Judeţean Buzău, vizează două direcţii majore. Prima este înfiinţarea unui consorţiu administrativ, după modelul Oradea, care să permită aplicarea unui management comun pentru toate unităţile medicale din judeţ, inclusiv viitorul Spital Municipal ce va funcţiona pe structura actualui Spital CFR Buzău ce urmează să fie preluat în administrare de Primăria municipiului Buzău.

A doua direcţie este protocolul de colaborare cu Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, care aduce expertiză medicală, know-how şi standarde universitare în sistemul sanitar buzoian.

Primul pas concret va fi făcut de Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, care va intra în această colaborare directă cu SUUB.

Dr. Cătălin Cîrstoiu a declarat, la Buzău: ”Spitalul Universitar, clar, va începe această colaborare cu Spitalul Judeţean Buzău, aşa cum este el acum, şi ce va urma să fie pe lângă Spitalul Judeţean Buzău. Noi, azi, am stabilit să începem demsersurile juridice, tehnice şi administrative, pe echipe de lucru de înfiinţare legală a consorţiului între cele două spitale”.

În ceea ce priveşte celelalte unităţi medicale - Spitalul Municipal Râmnicu Sărat, Spitalul Orăşenesc Nehoiu şi Spitalul de Boli Cronice Smeeni - decizia de aderare la consorţiu urmează să fie luată în perioada imediat următoare, după consultări cu personalul medical şi consiliile locale. Primarii prezenţi la discuţii şi-au exprimat sprijinul de principiu, dar au subliniat necesitatea unei largi consultări publice, semn că proiectul este gândit nu ca o impunere de sus în jos, ci ca un proces participativ.

Sorin Cîrjan, primarul municipiului Râmnicu Sărat a anunţat: ”Decizia privind aderarea la consorţiu nu a fost luată, nu este atributul primarului, ci al Consiliului Local, şi nu va fi luată fără o largă consultare cu râmnicenii şi cu personalul medical din spital. În zilele următoare voi iniţia o serie de consultări şi o dezbatere publică legată de această decizie extrem de importantă pentru toţi locuitorii Zonei Râmnicului”.

• Reforma nu înseamnă închideri, ci eficienţă

Anunţul privind consorţiul a generat, inevitabil, temeri legate de posibile închideri de spitale sau disponibilizări. Atât Marcel Ciolacu, cât şi dr. Cătălin Cîrstoiu au respins ferm aceste scenarii.

Marcel Ciolacu a declarat:„Nu se închide niciun spital!”, precizând însă că va exista o reorganizare a personalului TESA, inclusiv la nivel de management, în acord cu noile fluxuri şi viziunea unitară. Marcel Ciolacu a adăugat: ”Trebuie să înţelegem că sănătatea are nevoie de o reformă structurală. Reforma nu înseamnă să dai oameni afară. Nu se închide niciun spital, nu se dă nimeni afară. Este adevarat, facem o reorganizare în zona de TESA, mi se pare normal pentru că vom avea alte fluxuri, altă viziune. Nu vorbim de asistente, de medici. Corp medical dorim să atragem cât mai mult”.

La rândul său, managerul SUUB a punctat că miza este creşterea eficienţei şi a standardelor, nu reducerea capacităţii medicale. Dr. Cătălin Cîrstoiu a subliniat: ”Nu vrem să închidem spitale, din contră. Vrem să le creştem standardul şi ca dotare şi ca pregătire şi ca personal. Dar vrem personal eficient, care să muncească. Nu vrem să avem medici care au doi pacienţi pe lună, văzuţi în ambulatoriu, pentru că asta înseamnă ori că medicul are o problemă, ori că adresabilitatea către el e o problemă şi atunci trebuie văzut de ce. Vrem ca acolo unde facem o linie de gardă, linia de gardă să fie reală. Nu vrem să luăm pacienţii cu trenul şi să-i ducem în cohorte la Bucureşti. Noi vrem să rămână în Buzău şi să se trateze la un anumit nivel de competenţă la Buzău”.

• Susţinere politică şi perspectivă naţională

Proiectul beneficiază de o susţinere politică extinsă. Dr. Carmen Orban, senator de Buzău, a subliniat că acest consorţiu poate aduce la Buzău un act medical corect, bazat pe infrastructură, resursă umană şi materiale adecvate, în timp ce deputatul Romeo Lungu a anunţat că este dispus să propună modificări legislative în Parlament pentru a facilita astfel de parteneriate.

Nu în ultimul rând, proiectul de la Buzău este privit ca un exemplu de bună practică, care ar putea fi replicat şi în alte judeţe. Într-un sistem sanitar fragmentat, iniţiativa buzoiană propune un model integrat, în care cooperarea instituţională devine cheia accesului real la servicii medicale de calitate.

Mesajul care traversează întregul demers este unul simplu, dar esenţial: prioritatea numărul unu sunt pacienţii.

Marcel Ciolacu a precizat: ”Am făcut un pas important în construirea consorţiului judeţean de sănătate, un proiect care va deveni pilot la nivel naţional. Pacientul este pe primul loc. Acesta este principiul de la care plecăm, iar obiectivul este clar: acces real la servicii medicale de calitate, mai bine coordonate, mai aproape de oameni”.

În concluzie, obiectivul final nu este doar reorganizarea administrativă în sine, ci apropierea medicinei de oameni, prin servicii mai bine coordonate, mai eficiente şi mai aproape de comunitate.