CAMERA DEPUTAŢILOR A DAT LIBER LA CORUPŢIEAvertizorii de integritate, fără protecţie în faţa mai-marilor zilei

George Marinescu
Ziarul BURSA #Anticorupţie / 4 iulie

Avertizorii de integritate, fără protecţie în faţa mai-marilor zilei

Măcelărirea Directivei Europene 2019/1937 privind avertizorii de integritate de către Camera Deputaţilor în procesul de implementare internă a respectivului act normativ reprezintă o dovadă că majoritatea actualei clase politice a pus cruce luptei anticorupţie.

Reducerea prin legea adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a protecţiei oferită avertizorilor de integritate prin Directiva Europeană nu poate fi explicată decât prin existenţa unui interes comun ai deputaţilor PSD-PNL-UDMR şi chiar AUR în slăbirea activităţii pe care avertizorii respectivi trebuie să o desfăşoare pentru protejarea intereselor financiare ale statului şi ale Uniunii Europene.

Iniţiatorii amendamentelor care au schimbat pe plan intern sensul directivei europene în materie şi partizanii acestor au afirmat că legea respectivă nici nu era necesară atât timp cât Codul Penal incriminează la capitolul IV - Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, articolul 267 - infracţiunea de omisiune a sesizării.

Conform Codului Penal, această infracţiune constă în fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală. Infracţiunea respectivă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Când fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.

Ce nu se stipulează în Codul Penal şi nici în cel de procedură penală este protecţia de care funcţionarul respectiv ar urma să beneficieze în urma sesizării organelor de urmărire penală.

Directiva europeană reglează tocmai acest aspect şi oferă protecţie chiar şi avertizorilor de integritate anonimi. Conform actului normativ european, orice persoană care deţine informaţii privind conduita necorespunzătoare la locul de muncă poate face avertizări.

Acest lucru nu este valabil doar pentru angajaţi, ci şi pentru foştii angajaţi, pentru candidaţii la un loc de muncă în cadrul companiei, colaboratori, furnizori, jurnalişti sau pentru susţinătorii avertizorilor. Avertizorii de integritate raportează cazurile de încălcare a legislaţiei UE în diverse situaţii legate de aspecte de la locul de muncă. Aici sunt incluse, fără limitare, următoarele: spălarea de bani, frauda fiscală, siguranţa produselor şi a transportului, protecţia datelor, sănătatea publică, bunăstarea animalelor şi protecţia mediului.

Directiva protejează avertizorii împotriva tuturor represaliilor. Avertizorii trebuie să-şi expună îngrijorările prin intermediul canalului de raportare intern şi să aibă motive să creadă că informaţiile sunt adevărate la momentul raportării lor. În cazul în care nu pot raporta intern, avertizorii respectivi pot face şi o raportare externă, prin intermediul canalelor pe care le consideră cele mai optime pentru reglarea situaţiei constatate.

Practic, asigurarea protecţiei totale şi a anonimităţii avertizorilor de integritate este o măsură care loveşte direct în marea corupţie, iar un vot împotriva acestei măsuri echivalează practic cu un vot pentru corupţie.

Din păcate, actul normativ care a trecut săptămâna trecută de forul decizional - Camera Deputaţilor - diminuează consistent mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate şi descurajează astfel orice demers al unui avertizor de a semnala activităţi ilegale, afectând grav nivelul de detectare a fraudei. Prin legea adoptată se interzice avertizorului de integritate să facă dezvăluiri publice despre încălcări ale legii în privinţa achiziţiilor în domenii considerate de stat esenţiale pentru securitatea naţională, fără a se specifica în mod concret, explicit, clar şi previzibil, care dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor. Actul aprobat de Camera Deputaţilor mai prevede că avertizorul nu are voie să vorbească direct cu presa sau o poate face doar după trei luni şi doar dacă, în prealabil, raportează intern.

Raportarea anonimă este exclusă din lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecţie.

În aceste condiţii să ne mai mirăm că tot în cursul săptămânii trecute o instanţă din Iaşi l-a obligat pe un jurnalist să dezvăluie sursele care i-au furnizat informaţiile ce au stat la baza unui articol? Ceea ce se întâmplă în această perioadă este o tentivă timidă de resturare a regimului care fost în timpul guvernării Adrian Năstase, când Parchetul Naţional Anticorupţie era înfiinţat, dar lupta anticorupţie lipsea cu desăvârşire, şi când jurnaliştii erau vânaţi în instanţe pentru insultă şi calomnie de politicienii zilei, pentru orice articol "defăimător" la adresa acestora din urmă.

Curios este că toată această stare de fapt are loc în momentul în care SUA au decis să suplimenteze cu încă 5000 de oameni efectivele militare trimise în ţara noastră şi în care Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene a promis autorităţilor de la Bucureşti că, dacă legile justiţiei vor trece de Parlament până la mijlocul lunii octombrie, este posibil să avem MCV-ul ridicat în acest an şi să accedem în spaţiul Schengen.

Cine are interesul din PSD, PNL, UDMR, de la Curtea Constituţională sau din magistratură ca România să facă încă un pas în spate, în loc să fie primită în spaţiul Schengen?

Legea a fost votată în Camera Deputaţilor pe repede înainte cu 216 voturi pentru (PSD, PNL, UDMR, AUR şi minorităţi) din cele 280 valabil aprobate. 55 de deputaţi au fost împotrivă (USR şi 13 neafiliaţi) şi 8 s-au abţinut.

Legea adoptată de Camera Deputaţilor nu a fost contestată la Curtea Constituţională deoarece USR nu mai are numărul de parlamentari necesari pentru un asemenea demers odată cu plecarea unor aleşi la noua formaţiune politică înfiinţată de Dacian Cioloş, REPER. Cu toate acestea, cei din USR susţin că nu au reuşit să sesizeze CCR din cauza faptului că parlamentarii REPER nu au semnat contestaţia întocmită de membrii formaţiunii politice condusă de preşedintele interimar Cătălin Drulă.

În replică, liderii REPER arată:

"USR nu a putut depune sesizarea la CCR pentru legea avertizorilor nu din cauză că parlamentarii REPER nu au semnat, ci pentru că liderii USR au ignorat situaţia cu bună ştiinţă. Au preferat să ceară unor angajaţi ai grupului parlamentar să dea câteva mesaje cu puţin timp înainte de expirarea termenului de depunere a sesizării, cerând semnături pe un tabel gol. Liderii USR nu au discutat cu noi. Am fi susţinut demersul şi am fi contribuit la text, ca să aibă o minimă şansă la CCR, pentru că în formularea sesizării sunt mai multe aspecte care o fac vulnerabilă".

În aceste condiţii, zeci de organizaţii neguvernamentale au trimis o solicitare preşedintelui Klaus Iohannis prin care îi cer să nu promulge legea în forma în care aceasta a ieşit din Camera Deputaţilor şi să o retrimită Parlamentului.

Cu privire la legea respectivă s-a exprimat oficial şi Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Parchetului European, care a afirmat că pe baza analizei preliminare a legii evaluează dacă unele dintre dispoziţii ar fi contrare Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate şi ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecţie, stabilit de legislaţia naţională încă din 2004.

"Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziţii ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potenţialii avertizori din România şi afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcţionare a serviciilor de anchetă şi de urmărire penală în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupţiei sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuţia bugetului Uniunii sau de protecţia intereselor financiare ale Uniunii", se arată în declaraţia oficială a şefului Parchetului European.

Ţinând cont că Parchetul European nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegaţi din România şi că a existat o întârziere considerabilă în ceea ce priveşte acordarea biroului local a unui număr adecvat de ofiţeri de poliţie judiciară în sprijinul operaţiunilor sale, Laura Codruţa Kovesi analizează dacă această situaţie persistentă, combinată cu cele mai recente evoluţii, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii. O astfel de sesizare ar reprezenta o problemă serioasă ce ar putea duce la blocarea sumelor alocate ţării noastre prin PNRR şi prin cadrul financiar european multianual 2021-2027.

---------------------------------------------------

Partidul înfiinţat de Dacian Cioloş a anunţat că toţi deputaţii REPER au semnat sesizarea formulată către Curtea Constituţională pe tema legii avertizorului de integritate, fără să precizeze însă în comunicatul de presă că este vorba despre sesizarea USR.

"Toţi deputaţii REPER au semnat sesizarea formulată către Curtea Constituţională privind Legea avertizorului de integritate. Mai mult decât atât, juriştii noştri au lucrat pentru o formă îmbunătăţită a textului şi depăşirea blocajelor administrative pentru ca textul să poată fi depus luni. Trebuie folosite toate instrumentele pe care le avem la îndemână pentru a acţiona în interes public şi a opri efectele toxice ale acestei legi, care, în forma ei actuală, este o armă îndreptată împotriva avertizorilor de integritate, nu un instrument care să îi protejeze. REPER atrage atenţia asupra acţiunilor care pot fi declanşate împotriva României dacă textul rămâne în forma adoptată de Parlament şi îi cere preşedintelui Iohannis să o întoarcă în Parlament, acolo unde a fost deturnată complet de la rolul şi semnificaţia ei pentru democraţie şi pentru vocile libere, care sunt un garant al integrităţii. Vom insista pentru implicarea organizaţiilor din societatea civilă şi a instituţiilor media în dezbaterea din Parlament având în vedere că sunt primele afectate de acestă lege", se arată în comuinicatul de presă trimis de REPER.

Iniţial, deputaţii REPER au refuzat să semneze, pe motiv că n-ar fi fost contactaţi, şi au apelat la Avocatul Poporului să sesizeze CCR. Deputatul USR Mihai Badea le-a transmis, vineri seara, foştilor colegi, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că REPER nu trebuie "să se roage de Avocatul Poporului" ca să sesizeze CCR, ci este suficient să semneze solicitatea parlamentarilor USR care mai au nevoie de 4 semnături pentru a îndeplini minimul de 50 necesare pentru sesizarea Curţii.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. De 32 ani coruptii principali au fost si sunt politicienii.Si-au luat masuri de protectie.

    1. Unii sunt corupti si ailalti turnatori.bine am ajuns!

      Nici macar in comunism turnatoria nu a fost legiferata.eu zic ca e mai bine ca cetateanul sa-si vada de ale lui,iar statul sa prinda hotii cum a facut-o si pana acum,fara cetateni-sobolani. 

      Legiferarea turnatoriei !!!

    Nu se întâmplă : aproape fiecare are pistol letal . Justiția procesează și implementează brici ....

    Un userism infiorator. Securismul inca rezista in Romania, singura sansa e sa dispara usereu, reperu si codruta.

    Ne întoarcem în comunism,Ceaușescu a construit o tara,astia acum o demolează

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

11 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9090
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7494
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0470
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8036
Gram de aur (XAU)Gram de aur273.2231

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro