CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ DE DIALOG PUBLIC-PRIVATHomo sapiens sapiens s-a transformat în homo smartphonicus schizophrenicus

Laurent Chrzanovski
Ziarul BURSA #Companii #IT /

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE


Ziarul "BURSA" pregăteşte, pentru data de 4 iunie, Conferinţa internaţională "Cybersecurity Romania - Bucharest Talks", în parteneriat cu Swiss WebAcademy.

Autorul articolului şi alţi invitaţi de înaltă ţinută vor dezbate subiecte importante din domeniu.

Pentru participarea la lucrările conferinţei accesaţi site-ul https://cybersecurity-dialogues. org/bucharest-talks/

Mai ţineţi minte că până în 2013 principalele probleme şi cercetări aveau ca scop limitarea fenomenului BYOD (Bring Your Own Device), a folosirii laptop-urilor pentru accesarea unor informaţii care nu aveau legătură cu munca, precum şi a utilizării soneriilor telefonului fără a-ţi deranja colegii?

1. O scurtă istorie: 2013-2019

De când cu invazia 4G, totul s-a schimbat, nu mai avem un simplu telefon, ci un instrument BYOD multimedia, micuţ dar ultra-puternic - cumva acesta putând fi utilizat şi ca telefon, şi care conţine cele mai importante secrete personale şi profesionale şi pe care le poate partaja cu diverse companii aflate în spatele aplicaţiilor, a programelor software şi a hardware-ului. Totul chiar s-a schimbat. Experimentăm începutul unei faze narcisiste şi egoiste de tipul "eu, acum, imediat", şi nu mai are importanţă dacă suntem la birou, la masă sau chiar ...în pat.

Se poate considera că acest editorial contravine scopului publicaţiei, res­pectiv securitatea cibernetică, dar în acelaşi timp poate reprezenta subiectul de la care se poate porni pentru a cons­trui o siguranţă şi securitate completă, fără a fi nevoie neapărat de reguli şi penalizări extrem de drastice la nivelul utilizării instrumentelor IT personale la locul de muncă.

În 2016, Jason Fried, fondator & CEO al Basecamp, în timpul prezentării sale din cadrul conferinţei Lean Start­up, i-a întrebat pe cei din audienţă: "Câţi dintre voi vă amintiţi să fi lucrat 4 ore continuu la birou în ultimii 5 ani?" Răspunsul: "Aproximativ 20-30 de persoane au ridicat mâna. Din 600+."

"Este o tragedie. Înseamnă că este ceva în neregulă peste tot. Iar lucrurile se înrăutăţesc, nu se îmbunătăţesc. The state of that art is fucked" (Fried, 2016).

În ziua de azi, în contextul tranziţiei de la 4G la 5G, din ce în ce mai mulţi doctori, psihologi, specialişti în comportamente precum şi experţi în productivitate şi eficientizarea lucrului în echipă consideră că utilizarea obişnuită dar şi abuzivă a telefoanelor de tip "smart" stă la baza uneia dintre cele mai importante schimbări psihologice din istoria umană, aflându-ne de abia la începutul evoluţiei "homo sapiens".

În ultima sa lucrare, Homo Stupidus Stupidus. L'agonia di una civilta (Milano 2018), renumitul psihopatolog Vittorino Andreoli menţionează clar: "Principiile nu mai au valoare pentru noi şi de aceea ne îndreptăm treptat spre barbarism. Civilizaţia nu se întâmplă de la sine, ci se realizează prin intermediul transmiterii valorilor şi a comportamentelor. Astfel, omul riscă în ziua de astăzi să ajungă de la sapiens sapiens la stupidus stupidus, victimă a unui nou tip de izolare, dar şi a unei boli aflate în plină evoluţie: autismul digital."

2. Un concept genial de rău

Care este motivul pentru care din ce în ce mai mulţi indivizi sunt deja sau sunt pe cale să devină dependenţi de smartphone? Ei bine, cei de la GAFAM, precum şi alţi producători de software, aplicaţii şi instrumente se bazează pe două studii de caz simple şi bine cunoscute.

Primul: toţi cei care au creat un joc, o aplicaţie sau instrument pentru a spori atractivitatea acestora s-au inspirat în principal din succesul şi dependenţa dată de jocurile de noroc din Las Vegas, un fenomen studiat în profunzime de sute de specialişti. Combinaţia inteligentă de distracţie, spectacole gratuite, senzaţia că eşti într-un oraş deosebit departe de mediul tău obişnuit şi de probleme este creată, în mod specific, pentru a determina vizitatorul să intre într-un cazino unde apoi alte elemente (lumini, design, mici câştiguri, atmosfera) îl fac să şi rămână până îşi cheltuie şi ultimul ban.

Al doilea studiu de caz care se află la baza succesului telefoanelor "smart" se referă la o cercetare, în mod straniu, din 1950, realizată pe şoareci şi prin care s-a realizat stimularea neuronală a dopaminei prin intermediul electrostimulării. (Olds şi Miltner 1952). Rezultatul la nivelul şoarecilor de sex masculin? Chiar dacă se aflau în prezenţa femelelor, a mâncării şi a apei, ei apăsau de până la 100 de ori pe minut (de 6000 de ori pe oră) pe o pedală care genera sistemul de electrosimulare a plăcerii la nivelul creierului ... cei mai mulţi dintre ei murind din cauza extenuării...

Cunoscut ca stimulator "droguri, sex şi rock and roll", dopamina se eliberează la nivelul celulelor creierului atunci când acesta este stimulat în mod eficient, iar acest lucru se întâmplă prin intermediul multiplelor produse atractive disponibile pe care le avem deja sau pe care le putem descărca pe telefon (a se vedea Tank 2018 şi, în special, Parkin 2018, care anticipează că Inteligenţa Artificială va duce la creşterea dependenţei de smartphone prin intermediul introducerii la nivelul sistemelor de operare şi al aplicaţiilor a posibilităţii de anticipare personalizată a dorinţelor fiecărui individ în parte.)

3. Eliminarea chiar şi a intimităţii din propriul dormitor

Înainte de a discuta despre impactul dependenţei asupra afacerilor şi asupra democraţiei, dar şi pentru a ilustra cu câteva exemple relevante acest nou tip de dependenţă, dorim să menţionăm un studiu recent (Salmela, Colley, Häkkilä 2019) prin care s-a demonstrat invazia patului conjugal de către nişte "smartdrugs". Motivele pentru care aceste instrumente IT sunt utilizate "în aşternuturi" sunt absurde, mai ales luând în considerare viaţa noastră de dinainte de inventarea lor: pentru a adormi mai uşor, pentru a sprijini discuţiile dintre doi parteneri în detrimentul.... tandreţei şi a vieţii sexuale.

4. Devenim atât de dependenţi încât ne pierdem memoria şi inteligenţa doar prin simplul fapt că ne uităm la ele

Una dintre cele mai pertinente cercetări pentru subiectele de discuţie abordate în continuare a fost realizată de către o echipă de la Universitatea din Chicago. Au fost aduşi câteva sute de studenţi şi de cetăţeni obişnuiţi în trei săli de curs foarte mari şi au fost toţi rugaţi să completeze acelaşi set de teste cu întrebări din matematica de bază, de memorie şi altele care solicitau un nivel de bază de inteligenţă.

Participanţii din primul grup au fost rugaţi să îşi lase telefoanele la o distanţă de 1 metru şi li s-a interzis să le ia, cei din al doilea grup aveau telefoanele în buzunar sau în geantă, cu interdicţia de a le folosi, iar cei din al treilea grup au fost rugaţi să îşi lase telefoanele în afara sălii de curs, în grija unui responsabil. Graficul de mai jos ne lasă fără replică şi nu are nevoie de comentarii: simplul fapt că participanţii din primul grup îşi puteau vedea telefoa­nele dar nu aveau voie să le folosească a determinat scăderea cu aproape jumătate a capacităţii memoriei lor şi cu o treime a "inteligenţei fluide", prin comparaţie cu participanţii aflaţi în sală fără telefoane.

5. Un dezastru la nivelul performanţei afacerilor

Existenţa fenomenului de toleranţă la locul de muncă în schimbul disponibilităţii angajaţilor în afara orelor de lucru s-a dovedit o mare greşeală. Recent, câteva dintre cele mai cunoscute reviste de afaceri generaliste au dedicat serii de întregi de articole subiectului pierderilor companiilor generate de timpul petrecut de angajaţi pe telefonul mobil - de până la 4 ore pe zi din totalul celor 8 ore lucrătoare. (a se vedea Akhtar 2019)

Unii oameni de ştiinţă au propus acum ceva timp ca angajaţii să fie învăţaţi să îşi aloce intervale de timp speciale ("Zeitgebers") pentru organizarea eficientă a vieţilor lor personale şi profesionale (Montag, Kannen, Lachmann, Sariyska, Duke, Reuter, Markowetz 2015). Însă această metodă, în timpurile acestea caracterizate prin individualism şi lipsă a unui bioritm şi a disciplinei, nu poate avea rezultate cantitative care să ajute la combaterea dependenţei angajaţilor de instrumentele inteligente.

Şi mai mult, studii recente făcute pe angajaţii şi liderii viitorului arată un fenomen de degradare continuă prin intermediul creşterii dependenţei de telefoanele inteligente (Arefin, Islam, Mustafi, Islam 2017; Mosalanejad, Nikbakht, Abdollahifrad, Kalani 2019), cu efecte periculoase la nivelul individului: schimbări de personalitate, stres şi izolare/singuratate crescute, fenomene mult mai evidente la nivelul adulţilor care activează deja în câmpul municii (Ellie, Mazmanian 2013), unde fluxul de informaţii pus la dispoziţie de smartphone şi de cunoştinţele de pe reţelele de socializare, ales de fiecare individ în parte, poate determina apariţia unor conflicte cu colegii de muncă din cauza unor posibile poziţii radicale.

Este de menţionat faptul că, până acum câţiva ani, cele câteva lucrări scrise pe tema acestei dependenţe conţineau argumente slabe şi care se băteau cap în cap, motivul fiind faptul că majoritatea cercetărilor se realiza pe baza rapoartelor de autoevaluare ale angajaţilor (a se vedea Duke, Montag 2017) sau pe eşantioane statistice, şi nici nu se avea în vedere o perioadă mai mare de timp (cu excepţia studiului excepţional al lui Tossell, Kortum, Shepard, Rahmati şi Zhong 2015). În acest moment s-au stabilit noi standarde de cercetare (Li, Lin 2019), iar o universitate coreeană cu acces la bazele de date guvernamentale şi folosind data mining a realizat statistici cu privire la acest fenomen al dependenţei, spre exemplu s-au putut identifica tipul aplicaţiilor utilizate, precum şi timpul de utilizare al fiecărei aplicaţii în parte (Lee, Han, Pak 2018).

6. Homo smartphonus schizophrenicus

Am ales un titlu provocator pentru acest articol - "homo smartphonus schizophrenicus" - deoarece percepţia şi atitudinea digitală copleşitoare a indivizilor din aceste vremuri se află complet în antiteză cu comportamentul lor natural fizic şi social... Dar atitudinea digitală, determinată de faptul că există mai multe telefoane inteligente decât oameni şi mai mult de 80% dintre informaţii sunt accesate prin intermediul acestor instrumente nesecurizate şi invazive, schimbă rapid comportamentele fizice zilnice ale majorităţii oamenilor, precum şi relaţiile lor sociale. Această lipsă de educaţie şi cultură din ultimul deceniu duce la o cunoaştere minimă a junglei digitale de către cetăţeni şi cauzează ceea ce în termeni medicali se numeşte schizofrenie - "o tulburare mentală severă cauzată de deteriorarea procesului gândirii, a contactului cu realitatea şi a sensibilităţii emoţionale (Oxford Concise Medical Dictionary, 9th ed., 2015).

O cercetare actuală pe tema evoluţiei tehnologiilor şi a inteligenţei artificiale (Rubio, Lastra 2019) pune în evidenţă un fenomen extins de schizofrenie.

Pe de o parte, europenilor le este tea­mă de noile tehnologii, considerând că provocările care vin o dată cu ele sunt prea mari şi că este nevoie să poată fi controlate - "67 % dintre europeni consideră că, pe lângă schimbările de climă, guvernanţa noilor tehnologii este cea mai mare provocare pe care Uniunea Europeană o are în acest moment, iar 70% dintre europenii de toate vârstele consideră că, dacă nu sunt controlate cum trebuie, noile tehnologii pot face mai mult rău decât bine societăţii în următorii 10 ani ".

În completare, "40 % dintre europeni cred că organizaţiile pentru care lucrează vor dispărea în următorii 10 ani dacă nu vor implementa rapid modificări profunde", iar "majoritatea europenilor consideră că guvernul ar trebui să intervină pentru a limita automatizarea şi a diminua efectele ei negative de la nivelul societăţii".

Pe de altă parte, ca un exemplu de schizofrenie completă, "aproximativ 25% dintre europeni sunt oarecum sau în totalitate de acord cu permiterea unei inteligenţe artificiale să ia decizii importante cu privire la conducerea ţării lor".  Spus şi altfel, inteligenţa artificială ar putea fi acum principalul partid politic din Olanda - unde 43% din populaţie este pentru/nu se opune opţiunii AI - sau chiar şi din Germania, Italia şi Spania (dacă ne uităm la procentele pe care partidele politice principale din aceste ţări le au în Parlamente).

Şi mai rău, pe un continent în care vezi un telefon inteligent în fiecare mână, "68% dintre europeni sunt îngrijoraţi sau foarte îngrijoraţi că oamenii vor socializa mai mult digital decât în persoană", deşi ei sunt primii care au un astfel de comportament.

Dar cea mai mare dezmoştenire istorică, politică, democratică şi socială a trecutului nostru, de la Atena la fraţii Lumieres, o reprezintă faptul că "mai mult de 50% dintre europeni consideră că ar trebui interzis de pe reţelele sociale conţinutul politic şi ideologic pentru a proteja democraţia".

Într-o epocă în care agora, locul public, cafenelele literare, dezbaterile filozofice şi ideologice s-au mutat în spaţiul "virtual" din lumea digitală, oare unde ar trebui adăugat conţinutul "politic"? Unde ar trebui sa fie aprobat/dezaprobat, criticat, comentat sau cenzurat în cazul în care este un dis­curs care instigă la ură? Apropo, prin politic şi ideologic în aceste vremuri se înţeleg doar nişte discursuri fanatice, căci toate partidele convenţionale s-au îndepărtat deja de zeci de ani de motivul lor de a fi (socialism, liberalism, conservatorism), promiţând lucruri false şi promovând programe politice utopice în perioada alegerilor.

Concluzie:

Caracteristicile societăţii actuale: iubirea şi teama de tehnologiile încă neînţelese, lipsa totală de cultură generală, ştiri false sau prescurtate luate drept adevăr, un individualism creat în jurul "prietenilor virtuali care au aceleaşi idei şi opinii" şi o dependenţă completă de un instrument de spionaj care permite şi apeluri telefonice ...Să asiguri securitatea tuturor acestora nu este o provocare, ci mai degrabă doar o dorinţă departe de realitate, dacă nu reuşim să explicăm ce se întâmplă, să stabilim nişte reguli şi să le impunem împreună prin dialog. Sau am putea mai degrabă aprinde o lumânare pentru Sfânta Rita, patroana cauzelor pierdute.

Cu un doctorat în Arheologie Romană - obţinut la Universitatea din Lausanne, o diplomă de cercetare postdoctorală în istorie şi sociologie la Academia Română, Filiala Cluj-Napoca şi o abilitare UE în a coordona doctorate în istorie şi ştiinţe conexe, Laurent Chrzanovski este director de doctorate la şcoala doctorală a Universităţtii "Lucian Blaga" (Sibiu), Lyon II Lumiere şi Varşovia. Susţine regulat cursuri post-doctorale în cadrul mai multor universităţi importante din UE. Laurent Chrzanovski este autor/editor a 24 cărţi şi a peste o sută de articole ştiinţifice. În domeniul securităţii, este membru al "Roster of Experts" din ITU, membru în cadrul a mai multor think-tank-uri Public-Private din Elveţia şi UE. Vorbitor de 9 limbi străine şi cu o experienţă de muncă în 12 ţări din Europa şi Sudul Mediteranean, Laurent a extins cercetările sale în domeniul securităţii cibernetice, în particular pe zona de vulnerabilitate umană şi a raportului om-tehnologie. Este fondator şi manager al revistei "Cybersecurity Trends", disponibilă în 4 limbi, şi al congreselor anuale macro-regionale "Cybersecurity Romania" (7a ed.), "Cybersecurity Switzerland" (3a ed.) şi "Cybersecurity Mediterranean" (2a ed.), un concept premiat, promovat şi susţinut de ONU prin ITU ca "Best practice example for the European Continent".

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. noua tehnologie 5g permite acest lucru sau ramane obiectul jucatorilor de sah cu un ELO peste data milenara?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Patria Bank
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Real Estate & Construction Forumwww.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
Cabinet de avocatTMPS