Davos 2026 îndeamnă la dialog, pe fondul creşterii riscurilor globale

Reuniunea din 2026 a Forumului Economic Mondial (WEF), deschisă luni în oraşul elveţian Davos, reunind aproape 3.000 de reprezentanţi din peste 130 de ţări, face apel la comunitatea internaţională să depăşească diferenţele prin dialog, să privească spre viitor şi să colaboreze pentru abordarea provocărilor globale majore, potrivit Xinhua.

Participanţii la eveniment iau în discuţie problemele majore actuale, pe fondul creşterii riscurilor globale şi al încetinirii expansiunii economice.

• Riscuri globale în creştere

Raportul WEF pe 2026 privind riscurile globale, lansat înainte de reuniunea de la Davos, subliniază că riscurile geopolitice şi economice cresc într-o nouă eră a concurenţei.

Raportul identifică drept principal risc pentru 2026 confruntarea geo-economică, urmată de conflictele interstatale, fenomenele meteorologice extreme, polarizarea societală şi dezinformarea. Riscurile economice cresc în cel mai rapid ritm dintre toate categoriile de risc pe termen scurt, conform sursei citate.

Directorul general al WEF, Saadia Zahidi, a declarat că era concurenţei amplifică riscurile globale, de la confruntarea geo-economică, tehnologia necontrolată până la creşterea datoriei, şi schimbă capacitatea colectivă a lumii de a le aborda.

Conform celui mai recent raport al WEF, 53% dintre economiştii-şefi intervievaţi se aşteaptă ca, în anul următor, condiţiile economice globale să slăbească, existând îngrijorări cu privire la potenţialele scăderi ale evaluării activelor, creşterea datoriei şi realiniere geo-economică, printre alţi factori.

Raportul mai avertizează că tarifele mai mari, combinate cu incertitudinea macroeconomică crescândă, vor avea un impact mai pronunţat anul viitor, creşterea comerţului global fiind aşteptată să ajungă la 2,2% în 2026, de la 3,8% în 2025.

WEF avertizează că, deşi avansul rapid al AI determină creşterea productivităţii, acesta aduce şi noi riscuri, inclusiv fracturi sociale alimentate de extinderea şomajului şi slăbirea încrederii consumatorilor.

• Emmanuel Macron: ”Revin ambiţiile imperiale pe scena internaţională”

Prezent la Davos, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a atras atenţia în privinţa conflictelor tot mai extinse, devenite acum hibride, subliniind: ”Ne îndreptăm spre o lume fără legi, în care dreptul internaţional este călcat în picioare şi în care singura lege care pare să conteze este aceea a celui mai puternic”. Macron a menţionat că ”revin ambiţiile imperiale pe scena internaţională”, notează Reuters.

Emmanuel Macron a adus în atenţie concurenţa din partea Statelor Unite, care pare să urmărească ”slăbirea” şi ”subordonarea Europei”.

Liderul de la Paris a făcut apel ca Franţa şi UE să îşi consolideze suveranitatea şi autonomia, mai ales că ”ne apropiem de o perioadă de instabilitate şi dezechilibru, din punct de vedere al securităţii, dar şi din perspectivă economică”. Macron a continuat: ”Uitaţi-vă la situaţia în care ne aflăm. Alunecăm spre autocraţie. Conflictul a devenit ceva normal. Europa trebuie să îşi folosească instrumentele puternice atunci când nu este respectată”.

• Von der Leyen consideră acordul UE-Mercosur ”un progres istoric”

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a salutat, la Forumul Economic Mondial, recentul acord comercial UE-Mercosur, considerându-l ”un progres istoric”, după 25 de ani de negocieri. În opinia sa, UE şi America Latină au creat cea mai mare zonă de liber schimb din lume, constituind ”o piaţă care reprezintă peste 20% din PIB-ul global, cuprinzând 31 de ţări şi peste 700 de milioane de consumatori, fiind aliniată la Acordul de la Paris”.

Von der Leyen a mai spus că Bruxelles-ul se află în faţa unui acord şi mai amplu cu India, pe care unii îl numesc ”mama tuturor acordurilor comerciale”. Liderul UE a subliniat: ”Nu ne vom opri în America Latină (...) UE lucrează la un nou acord de liber schimb cu Australia, pe lângă progresele în negocierile cu Filipine, Thailanda, Malaezia, Emiratele Arabe Unite şi alte ţări”.

În privinţa acordului cu India, von der Leyen a spus că acesta ”ar crea o piaţă de două miliarde de oameni şi ar reprezenta aproape un sfert din PIB-ul global. În mod crucial, acordul i-ar oferi Europei un avantaj de prim-venit, cu una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere şi cele mai dinamice din lume”.

• Întâlnire pe tema Groenlandei, anunţată de Trump

Preşedintele american Donald Trump a anunţat ieri ”o reuniune a diferitelor părţi” privind Groenlanda, pe marginea Forumului Economic Mondial de la Davos, relatează AFP, conform Agerpres. ”Am fost de acord cu o întâlnire a diferitelor părţi la Davos, în Elveţia”, a scris preşedintele SUA pe reţeaua sa Truth Social, fără să precizeze când va avea loc întâlnirea. Trump este aşteptat să îşi ţină discursul de la Davos astăzi.

”După cum le-am spus foarte clar tuturor, Groenlanda este (o chestiune) imperativă pentru securitatea naţională şi globală. Nu se poate da înapoi asupra acestui punct, toată lumea este de acord!”, a adăugat liderul american.

Trump a afirmat totodată pe reţeaua sa socială că a avut o ”conversaţie telefonică foarte bună” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre Groenlanda. El a postat şi un mesaj privat atribuit lui Rutte, în care secretarul general al NATO îl laudă pentru acţiunile sale în Siria, precum şi în Gaza şi Ucraina, şi se declară ”hotărât să meargă mai departe în privinţa Groenlandei”.

”Statele Unite ale Americii sunt de departe cea mai puternică ţară din lume... Suntem singura putere capabilă să asigure pace în lume, iar acest lucru se face, pur şi simplu, prin forţă!”, a scris Trump.

Donald Trump a afirmat luni că liderii europeni ”nu vor opune prea multă rezistenţă” planului său de a ocupa Groenlanda.

În acest context, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat că răspunsul UE la presiunea de anexare exercitată de preşedintele american Donald Trump asupra Groenlandei va fi ”ferm, unit şi proporţional”. Oficialul UE a spus, conform EFE: ”Considerăm poporul american nu doar aliaţi, ci şi prieteni. Iar a ne târî într-o spirală descendentă periculoasă nu ar face decât să-i ajute pe adversarii pe care ambii suntem atât de hotărâţi să-i ţinem departe de panorama noastră strategică. Răspunsul nostru va fi ferm, unit şi proporţional”. În acest sens şi ca răspuns la anunţul preşedintelui american Donald Trump de a impune taxe suplimentare de 10% pentru ţările europene care desfăşoară exerciţii militare în Groenlanda, creştin-democrata germană a afirmat că astfel de măsuri sunt ”o greşeală, în special între aliaţii de lungă durată”.

”UE şi Statele Unite au convenit asupra unui pact comercial în iulie anul trecut. Şi atât în politică, precum şi în afaceri, un acord este un acord. Când prietenii îşi dau mâna, trebuie să însemne ceva”, a spus Von der Leyen, referindu-se la acordul dintre Washington şi Bruxelles care ar supune bunurile produse în UE unui tarif general de 15% în SUA.

Preşedinta Comisiei Europene a adăugat că tensiunile actuale pot fi depăşite prin apropiere, dar a afirmat că UE menţine o serie de ”principii” în această privinţă, începând cu demonstrarea ”solidarităţii depline cu Groenlanda şi Regatul Danemarcei”.

”Suveranitatea şi integritatea teritorială a Groenlandei nu sunt negociabile”, a concluzionat von der Leyen, subliniind necesitatea unei abordări ”strategice” a acestei probleme.