De la "coabitarea de catifea" la criza de regim

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial / 8 iunie 2015

Cristian Pîrvulescu

După o jumătate de an, în România, de la debutul mandatului prezidenţial al lui Klaus Iohannis, aproape dintr-odată, s-a trecut de la coabitarea consensuală, "de catifea", la criza de regim. Căci, din clipa în care DNA a anunţat, vineri, 5 iunie, iniţierea procedurii de sesizare a Camerei Deputaţilor pentru a primi încuviinţarea în vederea începerii urmării penale a lui Victor Ponta, criza de regim, latentă până atunci, s-a transformat într-o criză manifestă. Şi nu preşedintele Klaus Iohannis, ci DNA a pus capăt acestui experiment al "coabitării de catifea" care părea că se instalase după decembrie 2014. Manifestarea crizei de regim era, având în vedere logica politicii româneşti postdecembriste, inevitabilă. Evoluţia relaţiilor politico-instituţionale dintre preşedinte şi prim-ministru, mai ales în ultimul deceniu, nu lasă o marjă de manevră prea mare actorilor politici. Dar conflictul instituţional dintre preşedinte şi primul ministru este unul fondator, având rădăcina în definirea constituţională ambiguă a relaţiei dintre cele două instituţii. Criza - căci, dincolo de declaraţiile politicienilor, asistăm la o veritabilă criză - este, dincolo de spectaculosul său juridic, una a regimului politic.

Chiar dacă intervenţia promptă a preşedintelui Klaus Iohannis, prin care cerea demisia de onoare a primului ministru, încerca să reducă criza la o simplă alternanţă de guvern, în joc este însă orientarea instituţională a ceea ce a mai rămas din cincinalul prezidenţial. Păstrând proporţiile, această criză se desfăşoară cam în aceeaşi perioadă (a şasea lună a mandatului prezidenţial) ca şi criza guvernului Tăriceanu din iunie 2005. Atunci, chiar pe 7 iunie 2005, Călin Popescu Tăriceanu fusese persuadat de Traian Băsescu să-şi anunţe demisia pentru a provoca alegeri anticipate după ce Curtea Constituţională respinsese pachetul de legi privind reforma justiţiei. Revenirea asupra anunţului, de către Călin Popescu Tăriceanu, după inundaţiile de la mijlocul lunii iunie, a dus la acutizarea conflictului preşedinte - prim ministru. În mijlocul acelei crize, dar şi a celei de astăzi - în fond, aceeaşi unică şi nerezolvată criză de regim - se află problema centrului de greutate al puterii: preşedintele sau primul ministru are prioritate în determinarea politicilor.

Atâta vreme cât funcţionează coabitarea, mecanismele instituţionale de care dispune preşedintele, sunt minime. Doar existenţa unei majorităţi prezidenţiale, şi dacă se poate, a uneia rezultată din alegeri, şi nu din negocieri, i-ar putea da preşedintelui precăderea în chestiunile guvernării. Ori, în acest caz, la prima vedere, politico-instituţional, dar demn de o analiză din perspectiva teoriei jocurilor, a intervenit iniţierea procedurii de punere sub urmărire a primului ministru de către DNA. Iar DNA ar putea fi acuzat de multe, dar nu de naivitate politică! Era de domeniul evidenţei că acuzarea primului ministru va produce cel puţin o criză guvernamentală, poate chiar căderea guvernului şi schimbarea majorităţii. Deci, să fie opţiunea instituţională implicită a DNA una prezidenţialistă? Aparenţele, dacă ar fi să ne oprim asupra dezvăluirilor de săptămâna trecută făcute la un post tv de fostul judecător şi membru CSM Adrian Neacşu, privind posibila redactare a eratei la decizia Curţii Constituţionale referitoare la stabilirea prezenţei la vot din 6 spre 7 august 2012 (din 2012), de către o echipă de la CSM, ar indica o astfel de preferinţă. Dar, mai ales în politică, aparenţele înşală! DNA îşi urmăreşte propria agendă, nu pe cea a PNL sau a preşedintelui Iohannis. Iar acoperirea scandalului Rarinca, odată cu acumularea cererilor de demisie pentru abuz atât în privinţa Liviei Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi, cât şi a Laurei Codruţa Koveşi, şefa DNA - devenea o prioritate.

În ce-l priveşte pe Victor Ponta, acesta este pus din nou în defensivă. Acuzat de fals în înscrisuri, evaziune fiscală şi spălare de bani între 2007-2008, într-un contract de prestări de servicii juridice cu firma de avocatură "Şova şi asociaţii", şi, apoi, după ce a fost desemnat prim-ministru, în mai 2012, de conflict de interese pentru că l-a numit pe Dan Şova ministru, Victor Ponta este obligat să se replieze şi să încerce să-şi salveze poziţia de prim ministru. Oricare va fi deznodământul pe termen scurt al acestui nou episod acut al crizei de regim, căderea sau menţinerea primului ministru şi a majorităţii PSD, starea generală a politicii româneşti şi a raportului dintre instituţii nu se va schimba. Iar dacă guvernul Ponta va rezista moţiunii de cenzură şi Camera nu va vota încuviinţarea începerii urmăririi penale a primului ministru, coabitarea va redeveni conflictuală, aşa cum a fost în primul mandat al lui Traian Băsescu şi, în al doilea din 2012 (încă din timpul guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, deşi existau antecedente şi sub guvernul ultimul guvern al lui Emil Boc), dar şi în timpul mandatului lui Emil Constantinescu, în timpul guvernelor Ciorbea şi mai ales Radu Vasile.

Atâta vreme cât funcţionează coabitarea, mecanismele instituţionale de care dispune preşedintele, sunt minime. Doar existenţa unei majorităţi prezidenţiale, şi dacă se poate, a uneia rezultată din alegeri, şi nu din negocieri, i-ar putea da preşedintelui precăderea în chestiunile guvernării.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. In perioada 2009-2012 am avut un presedinte care avea si majoritate parlamentara si la ce-a folosit. Democratia parlamentara este democratie normala. Puterea personalizata este o democratie handicapata.

    1. A FOLOSIT, TREBUIE DOAR SA ACCEPTAM CA PRESEDINTELE BASESCU A MISCAT(IN BINE) MULTE LUCRURI/STARI DE FAPT. 

    ......Era de domeniul evidenţei că acuzarea primului ministru va produce cel puţin o criză guvernamentală, poate chiar căderea guvernului şi schimbarea majorităţii. 

    Tot de domeniul evidentei este si faptul ca ramanera primului ministru (ce lucru sinistru!!) ar putea duce la taierea capului DNA. 

    este intr-o criza perpetua: Iliescu-Roman, Constantinescu-Vasile, Iliescu-Nastase, Basescu-Tariceanu, Basescu-Ponta, Iohanis-Ponta. Intrebarea care, foarte ciudat ca nu se pune!, este de ce nu se face absolut nimic pentru ca acesta molima sa fie eradicata. Intelectualitatea noastra, cu toate primejdiile care o pasc, pare a fi devenit insensibila si se simte in aceasta situatie intolerabila la fel de bine ca porcii in namol.

    1. Corect: Iohannis

    Când spuneți "Şi nu preşedintele Klaus Iohannis, ci DNA a pus capăt acestui experiment al "coabitării de catifea" care părea că se instalase după decembrie 2014", sunteți rezervat. Așteptați probe.

     

    Altcineva spunea că dacă Johannis nu reacționează de obicei atât de repede la evenimentele zilei. Faptul că a avut o reacție publică și apoi un interviu la TVR este deja prea mult pentru calendarul Marelui Lent Johannis. Au mai existat păreri de acest tip printre analiștii politici. Johannis părea să se fi pregătit pentru acest joc. 

     

    Apoi DNA-ul tocmai a primit un foc de avertisment de la ambasada US, pe care, în mod evident, presa l-a trecut sub tăcere (nu are nimeni curajul să critice DNA-ul ce face lovituri de stat): 

     

    "instituţiile judiciare şi cele ale statului de drept trebuie să îşi poată desfăşura activitatea complet independent şi trebuie să se respecte întru totul atât legislaţia românească, cât şi principiul unui proces echitabil" 

    DNA trebuie SĂ RESPECTE LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ și principiul unui proces ECHITABIL 

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0120
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7274
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.4903

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro