LÁSZLÓ BORBÉLY, SECRETAR DE STAT PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ:"România are capacitatea să fie lider regional în domeniul economiei circulare"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 1 aprilie 2022

László Borbély a spus că anul acesta departamentul pe care îl conduce va finaliza o nouă strategie pentru dezvoltare durabilă, iar anul viitor va fi finalizat planul de acţiune. Strategia are la bază 98 de indicatori care trebuie să ducă la îndeplinirea planului de acţiune până în 2030.

László Borbély a spus că anul acesta departamentul pe care îl conduce va finaliza o nouă strategie pentru dezvoltare durabilă, iar anul viitor va fi finalizat planul de acţiune. Strategia are la bază 98 de indicatori care trebuie să ducă la îndeplinirea planului de acţiune până în 2030.

Borbély: "Vom finaliza codul sustenabilităţii până la finalul anului"

Guvernul României, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, va finaliza până la finalul anului Codul sustenabilităţii, a anunţat, ieri, László Borbély, secretar de stat şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG), în cadrul unei conferinţe pe tema sustenabilităţii, organizată de TheDiplomat. Totodată, oficialul guvernamental a spus că România poate să fie lider regional în domeniul economiei circulare.

Borbély a declarat: "Vom finaliza codul sustenabilităţii până la finalul anului. Există raportarea nefinanciară care este acum - dar nimeni nu urmăreşte (aceste rapoarte). Am scos câteva raportări nefinanciare de la Registrul Comerţului şi unele companii au rapoarte nefinanciare de sute de pagini. Dar noi vom merge pe modelul german. Avem un consultant în momentul de faţă, am tradus deja, în Germania din 2011 funcţionează (acest sistem). Vom avea un chestionar foarte clar pe care companiile trebuie să îl completeze. Transparent, va apărea pe site-ul nostru şi fiecare cetăţean va putea să ştie ce face o companie pentru o dezvoltare sustenabilă, care ţine şi de economie circulară, dar şi de alte componente - şi la nivelul UE se discută acum să se ia mai în serios această raportare nefinanciară".

Potrivit acestuia, circa 30 de companii din România iau în serios raportarea nefinanciară, adică elaborează rapoarte de sustenabilitate de câteva sute de pagini. Borbely a mai spus că anul acesta departamentul pe care îl conduce va finaliza o nouă strategie pentru dezvoltare durabilă, iar anul viitor va fi finalizat planul de acţiune. Strategia are la bază 98 de indicatori care trebuie să ducă la îndeplinirea planului de acţiune până în 2030.

"Noi am conceput în capitolul al treilea al strategiei acea relaţie interinstituţională care eu sper că va face posibil să avem un plan de acţiuni şi să fim un fel de lider regional în acest domeniu - avem această capacitate în opinia mea. (...) Am finalizat şi indicatorii până în 2030 şi am făcut un inventar în 2020 să vedem în ce stadiu ne aflăm - sunt mai multe ODD-uri care ţin de economia circulară - energia, locuri de muncă, schimbări climatice, oraşe sustenabile, producţie şi consum durabile, biodiversitate, etc. (...) Cum facem, depinde de noi toţi: Parlament, Guvern şi instituţiile care sunt implicate, dar o provocare importantă este să atragem societatea, să avem o masă critică în societate care să ne fie alături", a mai spus secretarul de stat.

Finalizarea strategiei pentru dezvoltare durabilă este prevăzută în PNRR, ca jalon, cu termen trimestrul trei din 2022.

De notat că UE vrea să fie lider în ceea ce priveşte economia circulară - există din partea Parlamentului European o cerere pentru reguli mai stricte de reciclare şi obiective obligatorii pentru 2030 pentru statele membre, cu ţinte intermediare în diverşi ani pentru utilizarea şi consumul de materiale. Rezoluţia PE a fost adoptată în 2021.

Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economia Circulară: "Economia circulară trebuie să fie bancabilă"

Constantin Damov, preşedintele Coaliţiei pentru Economia Circulară, a afirmat că s-au făcut în ultimii ani mai mulţi paşi în direcţia dezvoltării acestui concept, însă trebuie să urmăm "modelele naturale". Potrivit lui Damov, important este ca economia circulară să fie bancabilă, pentru că altfel ea nu va prinde rădăcini.

"Natura ne-a dat modele: am construit avionul după modelul unei păsări şi toate invenţiile noastre sunt copii ale modelelor naturale. Şi modelul economic, care ajunge astăzi la limitele resursei, va trebui să fie un model natural. S-au făcut paşi: am trecut măcar conceptual de la gunoi la deşeuri. Pasul următor, credem noi, este că va trebui să schimbăm şi definiţii. Va trebui să trecem de la managementul deşeurilor la managementul resurselor pentru că, abordarea, din punct de vedere al mediului, este foarte emoţională: deşeul este ceva rău. Pentru industrie, deşeul este ceva bun. Deşeul nu reprezintă decât o formă de prezervare a materiei asupra căreia, dacă intervenim cu energie, preferabil energie verde, creăm acel perpetuum care ne va scoate din criza de materii prime. (...) Din tot ce consumi trebuie să reuşeşti recuperezi materialele pentru un alt ciclu (...). Este vorba despre o acceptabilitate în mediul economic, social - dacă consumatorii nu acceptă economia circulară, ca model, ea nu va avea loc. Şi bineînţeles că ea trebuie să fie acceptată şi financiar. (...) Am întrebat la o discuţie cu bancheri dacă economia circulară este bancabilă. S-au fâstâcit bancherii şi nu au putut să-mi zică dacă este bancabilă. Eu aş spune că este bancabilă, dar pe segmente. Anumite segmente sunt bancabile, dar sunt segmente unde, prin politici ale statului sau ale regiunii sau ale continentului... prin anumite intervenţii care penalizează ceea ce nu este bine şi crează un avantaj pentru ce este bine şi sustenabil - aşa transformăm iniţiativa circulară în bancabilă. Altcumva, economia circulară nu va apărea. Este nevoie de finanţare - vor veni bănci care astăzi finanţează o termocentrală enormă care returnează investiţia în 3 ani şi are profit extraordinar să finanţeze în loc un parc fotovoltaic care s-ar putea amortiza în 7-10 ani?", a spus Damov.

Raul Filip, director achiziţii Altex: "Trebuie să trecem de la teorie la practică"

Raul Filip, directorul de achiziţii al Altex România, cel mai mare jucător pe piaţa de electro IT, a spus că firma sa este este cel mai important colector de deşeuri electronice din ţara noastră. Potrivit lui Filip, România are o problemă cu educaţia şi cultura reciclării, iar cele mai mari industrii producătoare de deşeuri şi cele de construcţii şi de minerit-extracţie.

"Anul trecut cred că ne-am apropiat de 20.000 de tone de deşeuri şi aproape 500.000 de bucăţi. Colaborăm cu producătorii şi avem un OTR cu care lucrăm, care ne-a ajutat foarte mult cu sincronizarea proceselor pentru că este un proces logistic extrem de dificil de gestionat şi costisitor în acelaşi timp. Realitatea din piaţă ne arată că nu jucăm toţi în baza aceloraşi reguli şi nu respectăm aceleaşi obiective. Cred că în primul rând trebuie revizuite reglementările şi legislaţia care să impună aceleaşi condiţii pentru toţi cei care pun produse pe piaţă - şi nu mă refer aici doar la electronice, ci la toate produsele pe care le consumăm zi de zi. Statisticile europene arată că cei mai mari producători de deşeuri sunt industriile de minerit-extracţie şi construcţiile, ca volum. Putem să vedem şi în România - dacă circulăm cu maşina sau cu trenul - că avem munţi de materiale din construcţii care nu mai pot fi folosite la nimic. Aici autorităţile locale ar trebui să aibă cea mai mare implicare (...) Ne vedem de asemenea unii pe alţii aruncând hârtii pe lângă coş, companiile de salubritate nu reciclează şi nu separă (deşeurile) chiar dacă poate locatarii unui bloc se străduiesc să separe deşeul menajer. Chestiunea asta ţine de educaţie şi de cultură", a spus Filip.

Potrivit reprezentantului Altex, "trebuie să trecem de la teorie la practică" în ceea ce priveşte economia circulară: "Noi am trecut la practică şi facem asta de foarte mulţi ani. Ne-am asumat în primul rând obiectivul de a asigura o viaţă mai bună clienţilor şi asta implică şi viitorul şi oferim clienţilor inclusiv o zonă de educare în care le promovăm reciclarea şi le oferim un ajutor - dăm vouchere şi reduceri la produsele lor pentru a colecta produsele vechi şi asigurăm şi transportul produsului vechi la reciclator pentru ca clientului să-i fie foarte uşor. Asta se poate face la orice nivel".

Raul Pop, expert în gestionarea deşeurilor: "Noi nu avem lidership pe economie circulară în România"

Raul Pop, expert în gestionarea deşeurilor, a afirmat că în ţara noastră nu există lidership în ceea ce priveşte economia circulară. Acesta a criticat dur guvernul şi Ministerele pentru inactivitate şi a cerut ca statul, dacă nu ajută, măcar să nu îi încurce pe cei care vor să facă treabă în acest sector: "Economia circulară se întâmplă pe nişte coordonate ce ţin de politici de mediu, politici economice, financiare şi chiar politici de protecţie socială. Este un subiect ce nu există deocamdată, nici măcar suficient la Ministerul care teoretic trebuie să se ocupe de lidership-ul în acest domeniu. (...) Dar noi nu avem un lidership pe economie circulară în România. Cu alte cuvinte, mesajul meu ar fi următorul: oameni buni, suntem pe cont propriu. Vă dau un exemplu foarte actual: în 2018 a apărut pachetul de economie circulară. Noi l-am implementat cu depăşirile de rigoare abia în septembrie 2021. Imperfect pentru că încă mai aşteaptă nişte norme, ca de altfel toate reglementările noastre care aşteaptă nişte norme: legea compostului care aşteaptă norme, certificatele de origine pentru biodeşeuri care au fost scoase în discuţie în 2013 şi după aceea au dispărut şi nu s-a întâmplat nimic. (...) Eu sper că PNRR-ul va fi acea forţă de presiune care să ne ajute să accelerăm nişte procese pentru că suntem foarte în urmă şi asta se vede nu din percepţie, ci din cifrele europene. După implementarea cu întârziere a primei ediţii a economiei circulare, a ieşit miercuri noul pachet de economie circulară. Noi pe cel vechi l-am implementat, s-ar putea zice, abia marţi. O să ne ia şi la acesta 2-3 ani să ne dumirim ce avem de făcut. (...) Se vorbeşte despre calitatea circulară a produselor pentru construcţii, în timp ce noi încă avem o problemă cu deşeurile din materiale de construcţii la care am depăşit termenul de transpunere pentru legislaţie, depăşind orice fel de posibilitate de a atinge nişte obiective cantitative: noi ar trebui să reciclăm 70% din deşeurile de materiale de construcţii. Dar înainte de asta ar trebui să ştim câte sunt. Dacă nu ai cifre nu poţi lua decizii. Dacă nu poţi lua decizii nu poţi face o investiţie. Dacă nu faci investiţii nu se întâmplă. (...) Deci suntem pe cont propriu şi am ajuns în situaţia în care nu ne mai dorim să ne ajute statul, ne dorim măcar să nu ne încurce. Dorim să aibă o abordare cel puţin aliniată cu trendurile europene, pentru că deocamdată este în contratrend. Tot ce am spus merge exact în contratrendul politicii europene. (...) Aşa cum am avut până acum direcţii pe ambalaje, baterii şi anvelope, aşa vom avea de acum cel puţin 5-6 direcţii noi care trebuie să se nască. Le va face desigur mediul privat şi asta pe bani privaţi. Dacă se nasc în ritmul pe care îl impune guvernul, nu se întâmpla nimic 10 ani, iar apoi se întâmplă peste noapte din prima zi a lunii următoare. Evident asta nu se poate face cu eficienţă. (...) Cred foarte tare că trebuie să ieşim din discuţiile teoretice şi să intrăm în lucrurile practice. Asta se poate face fără guvern, pentru că ştim foarte bine că guvernului îi merge faxul în funcţie de unde se află pe calendarul electoral. Nu în ultimul rând, avem nevoie de date oficiale, un subiect dureros, şi de dialog între entităţi", a spus Raul Pop.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro