Legile "anti cămătărie", la a treia formă

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Legile "anti cămătărie", la a treia formă

Senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea au pregătit un nou pachet de patru legi în domeniul bancar, ce urmează să fie dezbătute în Parlament. Amintim că aceste proiecte legislative au mai fost depuse de două ori în Parlament, sub alte forme, ultima dată în mai anul curent, unite într-un singur proiect de lege, după ce acestea fuseseră declarate neconstituţionale.

Daniel Zamfir ne-a spus că, după depunerea iniţiativei din mai, Consiliul Legislativ a menţionat că doar în 14 sau 16 ţări există plafonarea dobânzilor. În acest context, senatorul a decis să spargă textul de lege în patru proiecte diferite, pentru ca, în cazul unei respingeri pe speţa dobânzilor, să nu fie afectate toate cele patru legi.

Despre noul conţinut al celor patru iniţiative legislative, ne-a vorbit avocatul Gheorghe Piperea, explicând: "Varianta din mai a fost contra-atacată violent de Consiliul Legislativ, inclusiv pe motivul că reglementează mai multe aspecte într-o singură lege, ca şi când nu am avea zeci de astfel de texte legislative... Este unul dintre motivele pentru care proiectul iniţial a fost retras şi împărţit în patru, pentru a fi redepus în Parlament, sub forma a patru proiecte legislative, îmbunătăţite.

Primul dintre acestea vizează plafonarea dobânzilor la credite. Am eliminat formula «dobânzi cămătăreşti» pentru că se pare că cei din Consiliul Legislativ au spus că termentul de «cămătresc» este peiorativ şi atunci i-am spus dobândă excesivă.

Proiectul prevede, în principiu, că pentru creditele imobiliare nu poţi lua un credit care să aibă o dobândă mai mare cu mai mult de 3% decât dobânda de refinanţare a BNR. La creditele de consum, adică cele luate pe maxim 5 ani şi care au o valoare de cel mult 20.000 de euro, am pus o limită de 18% a dobânzii, care este maximul de dobândă pe care îl practică fiscul cu contribuabilii. Pentru microcredite, adică împrumuturile luate pe cel mult 90 de zile şi cu o valoare de maxim 3.000 de lei, am pus limitarea la dublul sumei împrumutate.

Au mai fost introduse unele dispoziţii care presupun că, dacă dai în judecată banca pentru diverse clauze abuzive, cum ar fi dobânda excesivă, atunci poţi face o cerere de îngheţare a efectelor contractului, care se judecă în trei zile, iar această îngheţare a efectelor contractului poate să fie indicată şi de instanţă, din oficiu".

Cea de-a doua iniţiativă legislativă priveşte executarea silită. În acest caz, Gheorghe Piperea ne-a menţionat: "Am eliminat toate dispoziţiile legale ce permiteau creditorilor executarea silită a consumatorului direct în baza contractului de credit, facturii la utilităţi, biletului la ordin etc. Am eliminat aplicabilitatea în cazul consumatorului şi, cel mai important lucru, am introdus dispoziţii clare de protecţie a locuinţei familiale. Nu execuţi locuinţa familială decât dacă este ultima soluţie şi oricum nu evacuezi debitorii din casă timp de un an de zile, până când aceştia nu obţin o altă casă.

În plus, o executare silită se face în instanţă, unde te întreabă dacă ai apărări faţă de creditor, lucru care nu se întâmplă în momentul de faţă, când nici măcar debitorul nu este citat şi se încuviinţează executarea fără citarea părţilor".

A treia iniţiativă pregătită de cei doi în domeniul bancar este cea care face referire la retractul litigios şi se numeşte Legea privind protecţia consumatorilor împotriva cesiunilor de creanţă cu caracter speculativ. "În primul rând că această reglementare nu funcţionează decât pe colectorii de creanţe neautorizaţi şi pe colectorii de creanţe care fac cesiuni de creanţă cu titlu speculativ", ne-a specificat domnul Piperea. Conform avocatului, restul cesiunilor de creanţe sunt permise în continuare, cu condiţia ca entităţile colectoare să fie autorizaţe şi cesiunea să nu fie o speculaţie: "Cel mai bun exemplu de speculaţie este cel din cazul Bancpost, unde banca vindea unui IPV din Olanda portofoliul de credite, dar continua să gestioneze împrumuturile şi să execute silit debitorii ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Aceasta este o cesiune cu titlu speculativ şi dacă faci acest lucru ANPC poate veni să închidă unitatea bancară, pentru că am introdus această competenţă specială în textul legislativ".

Cel mai important aspect al acestei legi este că debitorul se poate elibera de datorie plătind colectorului exact cât a dat acesta din urmă pe creanţă, ne-a mai explicat avocatul Piperea.

Ultimul text de lege priveşte protecţia împotriva riscului valutar şi vorbeşte, printre altele, despre revizuirea contractului şi îngheţarea efectelor câtă vreme se cere creditorului revizuirea contractului. Orice depăşire cu maxim 20% a cursului istoric determină obligaţia de avertizare la conversie la cursul istoric. Dacă banca nu face acest lucru, atunci se merge în instanţă pentru a obţine conversia la cursul istoric, potrivit lui Gheorghe Piperea, care ne-a mai spus: "Am introdus prevederea potrivit căreia, la o conversie la curs istoric, să se aplice acel cost care este cel mai convenabil pentru consumator şi, de principiu, ar trebui să fie costul de astăzi, iar dacă este cel din 2007, atunci va fi aplicat acela".

Amintim că în 13 martie, cele trei legi promovate iniţiat de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir împotriva cămătăriei au fost declarate neconstituţionale. La acea dată, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis cu unanimitate de voturi sesizările de neconstituţionalitate formulate de opoziţie asupra legilor care privesc plafonarea dobânzii, retractul litigios şi darea în plată în contractele de leasing.

Acest pachet de legi fusese votat de plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional, la finalul anului trecut. Înainte ca textele de lege să meargă spre promulgare la preşedintele ţării, acestea au fost trimise către CCR.

CCR a amânat discuţiile pe marginea noii forme a Legii dării în plată  

Legea dării în plată modificată recent de Parlament a fost, ieri, pe ordinea de zi a Curţii Constituţionale, după ce Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, a aprobat amendamentele depuse de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir.

Curtea Constituţională a amânat, însă, discuţiile pe această temă până în data de 9 octombrie.

Parlamentarul a scris, recent, pe pagina sa de Facebook, că modificările votate de deputaţi stabilesc trei situaţii certe de impreviziune:

"1. Devalorizarea cu mai mult de 20% a monedei naţionale în raport cu moneda în care a fost contractat creditul;

2. Creşterea cu mai mult de 20% a gradului de îndatorare în raport cu cel luat în considerare la acordarea creditului;

3. Situaţia în care bunul ipotecat a fost executat".

Judecătorul poate identifica şi alte cazuri de impreviziune, subliniază domnul Zamfir. Acesta adaugă faptul că legea dării în plată, în noua sa formă, interzice introducerea în biroul de credite a persoanelor care au beneficiat de prevederile ei, iar reaua credinţă a debitorului trebuie probată de bancă, nu invocată.

Printre altele, proiectul de modificare a legii prevede că soluţia revizuirii judiciare a contractului în vederea echilibrării şi continuării sale este prioritară faţă de soluţia încetării contractului, care va fi dispusă doar în cazul unei imposibilităţi vădite a continuării sale.

Acesta subliniază, potrivit Agerpres: "Pe perioada notificării, precum şi pe perioada soluţionării cererilor este interzisă înscrierea în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanţi sau rău-platnici, a debitorului care a efectuat notificarea, indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din iniţiativa creditorului sau a unei autorităţi centrale sau locale. Pe perioada cât notificarea de dare în plată a fost efectivă, atât ratele, cât şi dobânzile şi penalităţile vor putea fi pretinse de la debitor doar dacă creditorul probează că acesta a fost de rea credinţă. Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului".

Amendamentele senatorului Zamfir la legea dării în plată au fost adoptate de senatori la începutul lunii decembrie 2018.

În opinia pieţei bancare, amendamentele aduse acestei legi încalcă puterea general obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale în materia impreviziunii şi a dării în plată, încalcă principiul neretroactivităţii şi previzibilităţii legii civile, nu fac distincţie între debitorii care nu pot şi cei care nu vor să plătească.

Conform bancherilor, o asemenea măsură ar încuraja consumatorii să se supra-îndatoreze, în loc să acorde o atenţie sporită propriilor posibilităţi de a-şi planifica în mod realist capacitatea de a se îndatora şi respectiv de a rambursa creditele contractate.

Menţionăm că Legea dării în plată, în varianta iniţială - care prevede ştergerea datoriilor odată cu cedarea către bancă a imobilului pus garanţie - a trecut pe la Curtea Constituţională, care a decis ca debitorii care apelează la această reglementare să meargă în instanţă, unde judecătorii vor stabili dacă a avut loc impreviziunea.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS