Migraţia legală - o soluţie de moment, în urma exodului muncitorilor români

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Resurse Umane /

1.000.000 de persoane - deficitul de forţă de muncă din ţara noastră  

Florin Jianu: "Trebuie să avem mai mult curaj să devenim un pol regional de atragere a talentelor antreprenoriale, a angajaţilor şi a companiilor"

Brexitul este un fenomen pe care îl putem folosi ca oportunitate pentru a reduce deficitul de forţă de muncă prin aducerea în ţară a românilor care vor să se întoarcă acasă deoarece nu îşi găsesc locul în Marea Britanie după ce aceasta va părăsi Uniunea Europeană, a declarat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România(CNIPMMR), în cadrul conferinţei Migraţia legală în 2020, eveniment organizat de Centrul Român pentru Integrare(CERI).

Conform preşedintelui CNIPMMR, în acest moment ţara noastră are un deficit al forţei de muncă de aproximativ un milion de oameni, iar acest lucru a fost cauzat de faptul că SUA, Italia, Franţa, Germania şi Spania şi-au rezolvat problemele forţei de muncă prin integrarea cetăţenilor din ţările din estul Europei.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, a precizat: "Cred că şi România trebuie să se uite cu foarte mare atenţie de unde poate atrage forţă de muncă. Eu nu m-aş uita atât de mult spre zonele asiatice, spre zone cu o cultură total diferită de cultura europeană şi de cultura română, ci m-aş uita la vecini. M-aş uita la toate zonele în care sunt etnici români - la Serbia, în Ucraina şi Republica Moldova. Dacă vă amintiţi, în urmă cu mai mulţi ani a existat o politică de stat de atragere a cetăţenilor Republicii Moldova în România. Nu ştiu de ce noi, ca ţară, acum ne uităm direct în Nepal, în zonele cât mai îndepărate din Asia. Hai să ne uităm aproape de noi, să privim la Serbia unde sunt comunităţi întregi de români, iar salariul minim este mai scăzut. Cred că nu avem în ADN să ne uităm în jurul nostru şi să atragem talentele".

Referitor la ultimul aspect, domnul Jianu a arătat că emigraţia trebuie privită şi din punctul de vedere al atragerii talentelor şi nu doar din cel al atragerii forţei de muncă necalificată.

"Migraţia nu trebuie să fie doar o soluţie de rezolvare a deficitului forţei de muncă, ci trebuie să aducă plusvaloare mare într-o ţară, iar această valoare adăugată este dată de talente. Trebuie să avem mai mult curaj de a deveni un pol regional de atragere a talentelor antreprenoriale, a angajaţilor şi a companiilor", a menţionat preşedintele CNIPMMR.

Pentru a da un imbold aducerii unor astfel de antreprenori în ţara noastră, Florin Jianu a spus că a discutat cu Virgil Popescu - ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - des­pre lansarea unui program Start-Up Tech Nation, în care să se acorde un punctaj suplimentar pentru cetăţenii care vor să se întoarcă în ţară.

Îmbunătăţirea condiţiilor de trai - mijlocul prin care românii plecaţi la muncă peste hotare pot fi convinşi să revină în ţară

Referitor la deficitul forţei de muncă, Jianu a mai spus: "Să nu ne uităm asupra emigranţilor din Asia sau din alte părţi. Hai să ne uităm împreună în curtea noastră, la românii pe care îi putem aduce înapoi. 4 milioane de cetăţeni plecaţi peste graniţele ţării reprezintă de fapt o dramă pentru România, pentru noi toţi. Fiecare avem un membru al familiei sau cunoscuţi plecaţi acolo, oameni care, de la munci necalificate până la munci extrem de calificate, pleacă şi aduc valoare adăugată pentru alte ţări. Ar trebui să ne gândim la o strategie în acest sens. Noi am susţinut din fonduri europene programul Diaspora Start-Up, care are rezultate bune, dar trebuie să facem acest lucru la nivel sistemic. Degeaba ne luptăm cu lucruri mărunte, dacă noi, ca ţară, nu ne facem o strategie. Acum avem un nou guvern, lucrurile s-au schimbat, dar trebuie să ne propunem nişte obiective clare prin care să schimbăm acest fenomen al migrării forţei de muncă. De exemplu, în următorii cinci ani să aducem înapoi 500.000 de români acasă, prin atragerea de fonduri europene, prin acordarea de subvenţii pentru angajaţi, subvenţii pentru antreprenori".

Şeful CNIPMMR a mai spus că românii nu pleacă din ţară neapărat pentru salarii şi pentru alte tipuri de beneficii materiale, ci pleacă pentru calitatea vieţii.

"De aceea ar trebui create condiţii de trai mai bune. Şi dacă ei vor vedea că investiţiile merg bine în infrastructură, că spitalele oferă servicii de calitate, că sistemul educaţional se ridică la parametri celor din vestul Europei, lucrurile se vor inversa, deoarece fenomenul migraţiei nu este ireversibil", a arătat Florin Jianu.

Alte probleme cu care se confruntă angajatorii români care aduc forţă de muncă de pe piaţa asiatică este aceea că numărul de contingente alocate este prea mic şi că ţara noastră a devenit o rampă de lansare pentru cei mai mulţi dintre migranţi.

Florin Jianu a precizat: "Legislaţia în acest domeniu trebuie să fie, pe de o parte, mai permisivă şi să lăsăm acele contingente mai largi şi la îndemâna antreprenorilor şi la nevoile în schimbare ale mediului de afaceri, iar pe de altă parte, mai strictă, în ceea ce înseamnă legătura dintre oamenii care vin şi companiile în care sunt angajaţi. Pentru că foarte mulţi migranţi folosesc România numai ca rampă de lansare. Ei vin în România pe un contract de muncă, după care pleacă. Aici intervine legislaţia, pe de o parte, intervin partenerii, pe care îi ai în alte ţări şi prin care ai adus acei oameni, pe care poţi să îi tragi legal la răspundere şi intervine responsabilitatea fiecăruia în parte".

Pentru a fi evitate aceste probleme, domnia sa a spus că antreprenorii ar trebui să aducă forţă de muncă din Balcanii de Vest - Macedonia de Nord, Serbia şi Albania. În acest sens şi în scopul facilitării integrării europene a acestor state, CNIPMMR va organiza anul viitor un eveniment major al Balcanilor de Vest la Bucureşti, acţiunea la care vor participa şefii de stat şi de guvern din toate ţările respective.

Contingente mai mari de muncitori străini în anul 2020

Migraţia legală este un izvor pentru ceea ce înseamnă dezvoltare economică a statelor a spus, în cadrul conferinţei, Ioan Puhace, vicepreşedinte al Centrului Român pentru Integrare (CERI). Domnia sa a precizat: "Există un dezechilibru destul de mare, în ţara noastră, în momentul de faţă, între ceea ce înseamnă emigraţie şi imigraţie. Dacă ne raportăm la cifre statistice, vedem că în ultimii patru ani mai mult de 4% din populaţia ţării a părăsit România. Dacă este să privim în ultimii patru ani, vedem că foarte multă forţă de muncă, aproximativ 600.000 de oameni, cu vârste cuprinse între 20 şi 49 de ani, au plecat din ţară. Ceea ce înseamnă forţă de muncă activă".

Pentru rezolvarea acestei probleme, CERI propune mai multe soluţii, care să ajute la dezvoltarea pieţei muncii în ţara noastră, în acest moment în care angajatorii sunt permanent în căutarea forţei de muncă.

Ioan Puhace a spus: "Trebuie să existe un anumit control asupra migraţiei, dar trebuie să dăm dovadă de flexibilitate, să observăm tendinţele care sunt în celelalte ţări dezvoltate şi să venim cu propriile soluţii pentru a da un imbold pieţei muncii din România. În primul rând ar trebui, la nivel naţional, dezvoltate acele politici publice care să permită dezvoltarea sectorului privat: analizarea problemelor de imigraţie şi creşterea calităţii vieţii în România, pentru ca cetăţenii noştri să rămână în ţară. De asemenea, ar trebui să avem în vedere învăţământul, care este în faţa unor examene în privinţa coerenţei între ceea ce produce el şi piaţa muncii. Noi trebuie să formăm oameni care să fie eficienţi pe piaţa muncii".

Un alt aspect ce trebuie luat în seamă, conform CERI, este imigraţia. "Dacă luăm în considerare numărul de avize, care în 2019 a fost aprobat pentru România, spunem că este puţin faţă de cerinţele angajatorilor. Dacă ne uităm la statele din jurul nos­tru, constatăm că ne aflăm pe ultimele locuri în ceea ce priveşte avizul de muncă. Oamenii care intră legal în ţara noastră sunt verificaţi şi ei reprezintă forţă de muncă activă. Angajatorii sunt interesaţi în creşterea exponenţială a numărului avizelor de forţă de muncă, dar acest lucru trebuie corelat cu problemele de integrare, deoarece aducerea unui muncitor migrant înseamnă şi învăţarea limbii române, probleme de asistenţă socială, medicală. Trebuie privit în ansamblu, dar considerăm că se mai poate creşte contingentul în anul 2020", a arătat vicepreşedintele CERI, Ioan Puhace.

Domnia sa susţine că angajatorii români doresc, în momentul de faţă, să îşi dezvolte afacerea, iar pregătirea unei persoane înseamnă o investiţie pe termen lung, pe care mulţi dintre patroni nu vor să şi-o asume. În schimb, aducerea unei forţe de muncă din afară, rezolvă problema de moment, dar această soluţie ar trebui pusă în contextul integrării acelor persoane în comunitatea românească.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Platiti angajatii romani si nu va bateti joc de ei.

    Avem patroni bogati cu angajati platiti cu minim pe economie si societati comerciale falimentare.

    RUSINE !!! 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Așa este; venituri în România există, dar doar pentru patroni. Aici este nesimțirea cea mai dureroasă pentru noi. Adaugi și educația precară care colcăie și rezultă ce vedem acum: egoism, lăcomie, indiferență față de fratele de lângă tine.

      Mai avem nevoie de circa 30 de ani până actuala generație se duce, iar ce vine depinde doar de ce se face acum prin educație și credință. Dar nu sunt sigur că vom avea oameni prea buni nici atunci; tot mai puțin pregătiți sunt tinerii; nu mai știu nimic bun și moral. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Din contextul declaratiei : " sa atragem talente" ..." unde salariul minim este mai mic ca la noi " - deci talente pe salar minim ? Nici daca puneti lacat pe tara nu mai puteti ...ca nu aveti de unde...talentele au " talentul " de a se adapta acolo unde le este mai bine...

      Avem paradigma: " Unde e bine acolo e tara mea sau unde e tara mea acolo e bine " ...angajatorii ar vrea sa ramana la fel de nesimtiti si doar partea a doua a paradigmei sa se aplice...uite ca nu se poate... 

      Din cifre: raportul de salarizare manager : angajat este de 3:1 in tarile civilizate si de 10 sau 20:1 in Romania...pai sa aduca valoare adaugata acel manager doar la cat primeste ! Mult succes ! 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay

ENGLISH SECTION

more articles

Conferinţele Teatrului Naţional
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS