Mitul forţei de muncă ieftine

Cătălin Avramescu
Ziarul BURSA #Editorial / 17 august 2016

Cătălin Avramescu

O ştire, zilele trecute, m-a pus pe gânduri. Nişte industriaşi de prin nordul ţării declarau că doresc să aducă muncitori din Republica Moldova sau Ucraina. Unul, fabricant de cârnaţi, afirma: "Cu sirienii va fi mai greu de lucrat pentru că nu cred că fac cârnaţi de porc, dar aş lucra cu oricine, şi cu chinezoaice, dacă le va sta bine în costumele populare naţionale româneşti". Din păcate - pretindeau aceeaşi stâlpi ai economiei naţionale - legislaţia din România face dificilă aducerea unor asemenea muncitori.

Să fiu sincer, nu am fost deloc surprins. Ştiam cu cine avem de-a face. Unii "patroni" de la noi ar angaja şi maimuţe antropoide dacă legislaţia le-ar permite. Nu am nici o îndoială că şi-ar plăti muncitorii cu jetoane din plastic şi i-ar hrăni cu cartofi stricaţi descărcaţi pe jos direct din basculante. Este rezultatul unui sistem oligarhic, bazat pe sifonarea resurselor Statului, instituit imediat după 1990 de "cadrele" regimului socialist.

Altceva mi-a atras atenţia. Faptul că mulţi cred încă în acest mit, al muncii ieftine.

Auzim adesea acest gen de argument. Spre exemplu, cu referire la economiile avansate. Acestea - se spune - au nevoie de forţă de muncă ieftină. De imigranţi, de tineri, de "necalificaţi". De la Stânga la Dreapta, mulţi cred că munca ieftină aduce avantaje economice şi sociale. Pentru socialişti, job-urile prost plătite par să fie un fel de scop în sine. Pentru corporatişti, ele apar ca o sursă de profit.

Este momentul să introducem puţină rigoare. Altfel spus - puţină aritmetică...

Să spunem că avem o economie în care sunt doar două feluri de slujbe. Jumătate sunt măturători, iar jumătate bancheri. Pentru simplitate, să spunem că avem 100 de muncitori în această economie. Măturătorii câştigă 1.000 de dolari pe lună, iar bancherii un milion.

Să facem un calcul rapid. Media salariului lunar în această economie este de 500.500 de dolari.

Să adăugăm acum 10 măturători. Vom avea 110 muncitori (60 de măturători şi 50 de bancheri). Media salariului lunar? 455.045.

Să deschidem ochii. Dacă adăugăm la comunitate indivizi care câştigă sub medie, vom reduce această medie. Altfel spus, aportul de muncă ieftină este o reţetă sigură a sărăciei.

Să încercăm acum mişcarea inversă. Adăugăm 10 bancheri. Media, în acest caz, va fi 545.909. Este clar, nu? Pentru a ridica media trebuie să adăugăm indivizi cu venituri peste media iniţială.

Prin urmare, pentru a creşte media veniturilor trebuie să adăugăm slujbe mai bine plătite la ansamblul unei economii. Medici, avocaţi, bancheri, biochimişti - lista este lungă. Proliferarea slujbelor prost plătite - distribuitori de pliante, văcsuitori de ghete, culegători de pepeni - lista este încă şi mai lungă - este un semn că o economie este în declin. Iar importul de forţă de muncă este o metodă sigură pentru ca noi, majoritatea, să fim buzunăriţi.

Să ne înţelegem. Forţa de muncă poate fi uneori atât de scumpă încât economia respectivă e penalizată. Dar acest lucru se petrece, de regulă, din cauze nivelului excesiv de impozitare. Iar salariile sunt "prea mari" pentru că sunt ajustate pentru a face faţă acestui nivel excesiv de impozitare. Soluţia nu este, aşadar, importul de forţă de muncă ieftină, ci scăderea nivelului de impozitare.

De asemenea, trebuie să mai fac clar un alt lucru. Într-o economie normală e nevoie de tot felul de slujbe. De la bancheri la măturători. Şi nu cred că o meserie, atât timp cât este exercitată onest, trebuie dispreţuită. Dimpotrivă. Argumentul meu nu are nimic de-a face cu natura acestor slujbe. "Bancherii" şi "măturătorii" de mai sus sunt doar exemple construite în contextul demonstraţiei. Ne putem imagina un univers economic în care măturătorii ar fi plătiţi regeşte, iar bancherii ar trebui să îşi mai ia un serviciu pentru a avea ce pune pe masă. Şi în acest univers argumentul (inversat) este valabil pentru că se bazează doar pe existenţa, inevitabilă, a inegalităţii veniturilor (deci, a unei distribuţii a veniturilor, pentru a folosi un termen din statistică).

În ultimele două decenii, după căderea comunismului în Europa, a apărut o retorică - pe cât de stranie, pe atât de ilogică - ce face apologia muncii prost plătite. A devenit "cool" să fii picoliţă, cameraman, ghid sau promoteriţă. Însă rezultatul net a fost degradarea mediei veniturilor. Evidentă mai ales în centrele oraşelor mari.

Ce ar fi de făcut? Mai întâi, să încetăm să idealizăm munca prost plătită. O economie nu se ridică din genunchi adăugând mai multe slujbe part-time sau chioşcuri cu kebab. În al doilea rând, să favorizăm slujbele bine plătite. În prezent, acestea sunt penalizate de impozite progresive şi de taxe pe consumul specific (cum ar fi taxele pe produsele "de lux").

Agitaţia celor cu slujbe prost plătite - împachetează un hamburger, cântă la tamburină, şterg un parbriz - poate da unora impresia - mai cu seamă guvernanţilor - că "ceva se mişcă în economie". Însă aritmetica ne arată că într-o direcţie greşită.

Opinia Cititorului ( 17 )

  1. oare cite animale bipede au inteles mesajul articolului ?

    1. cam greu pentru ca articolul nu se refera la problematica Romaniei, desi de acolo da un exemplu, ci la miscarile de marire a salariului minim din SUA

      corect, e o abordare din epopeia "imitatie forme fara fond romaneasti"! tu esti mai destept si ti-ai dat seama ca se rfera la SUA si n-are nicio treaba cu situatia din Romania, desi asta vrea sa sugereze mai ales ca e scris in Romana si se refera la Romania! in fine, inca un caz grav de superficialitate intelectuala sau chiar malpraxis intelectual : nu e suficient sa stii o teorie sau o ipoteza discutata in presa din afara, mai trebuie sa stii si unde cum si cat se aplica, sau cum si daca se adapteaza la Romania sau macar la publicul tau cititor....asa ies cu duiumul semidcoti din universitatile romanesti care se cred in Paris sau New York, si nu asta e problema ca li se insufla aspiratii sau idei, dar ei inteleg cu totul aiurea sau gresit, adica nu inteleg, cum a ajuns sau cum este Parisul Paris si ce trebuie facut sa ajunga Bucurestiul "la fel" ca acolo...E grele! si e un pic enervat, nici nu mai conteaza intentiile

      corect

      bravo 

    da, ar fi de dorit un minimum de pregatire economica cand iti dai cu opinia : evident ca nimeni nu e in favoarea fortei de munca ieftina, decat vreun om de afaceri la fel de incult in economie! problema e ca valoarea muncii, i.e. remuneratia salariala sau de alt fel este imputata, adica distribuita, din valoarea produsului inmultit cu productivitatea : cu alte cuvinte daca produci putin si cu valoare joasa, salariile sunt si ele mici, adica forta de munca castiga putin, dar ea nu e ieftina ci asta e valoare ei. Un om care face un tablou pe luna, cu exceptia cazului in care e Leonardo Da Vinci, nu castiga multa. Toata lumea e de-acord ca e bine sa fim o tara numai de ingineri, bancheri si profesori universitari, ca Luxemburgul, dar din pacate stam prost la toate capitolele astea : educatia tertiara la noi e putin peste 10% din populatie, si nimeni in lume nu pune mare pret pe serviciile bancare romanesti care nu prea sunt de altfel, nu e Elvetia Romania, ori pe ingineria romaneasca care nu prea exista in cazul in care va uitati in jur, nu se vad prea multe autovehicule, nave, tankuri, sateliti si computere romanesti...Ca sa fim succinci si al subiect, nu s batem campii.

    1. anonime, bati campii nenicule fara sens

      nu stii nimic despre firmele de soft si de servicii de la noi

      sunt toate filiale Microsoft, HP si altele sau testeaza jocuri pentru chinezi! adevarata lovitura la softistii romani e ca atunci cand fac o mica inovatie intr-o mica nisa sunt imediat cumparati de Microsoft sau HP si cu banii respectivi se duce cate un tip in vacanta sau se muta in SUA, ca sa lucrezi...ghici unde?...la Microsoft si HP!....

    Doamna Avramescu, daca si acasa domnul este tot atat de chitibusar, (ma refer si la alte, multe articole) cum il suportati/cum ii faceti fata.

    Sper ca nu dumneavoastra ii sugerati constatarile si analizele. 

    A adus ucrainieni, marocani care nu prea lucrau. Restul muncea si pentru ei. Le-a platit hotel, casa, masa. Locali nimic.

    Sa isi rotunjeasca veniturile au adus puscariasi. Puscariasul era platit la fel ca cel liber, cu toate ca avea paza, grati, casa, masa; toti bani ii punea deoparte. Cel liber e invitat la taxe si impozite, curent, hrana. 

    1. da ma, asa e romanul rasist si xenofob si din topor taran prost crescut, pe care il mai gandila un pic intelectualii, ti-au luat tie borsul de la gura cativa chinezi si niste puscariasi muncind la reeducare, desi 90% din taranii de sat si de orasi romani n-au vazut un chinez nici la televizor! macati-as gura de bun roman ce esti, dar prost esti si prost o sa ramai, oricum in afara lumii

      Romani fascisti

      Ai baut ceva?

      Samagonul razbunarii

      nu trebuie sa te comporti ca un [...] occidental prepuber acuma, utilizand termeni complicati

      Mesajele 4.2 si 4.4 nu apartin cititorului Cristi C.

    Si ce te faci ca la salarii mai mari risti sa nu mai fii competitiv sau profitabil, dupa caz! Iar statul nu cred ca mai poate angaja la nesfarsit oameni, doar asa, sa dea bine in statistici!

    Nu am citit tot, printre randuri, dar este comandat, pacat. Stimabile, daca ai observa dincolo de oprelisti, ai accepta importul muncii ieftine, la noi nu mai munceste nici analfabetul, daramite eruditul care are X clase.

    Hai sa ajutam tara, sa aducem eruditi cu X clase din alta parte! 

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

08 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9192
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6852
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9737
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6962
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.5155

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro