Modelul finlandez

Cătălin Avramescu
Ziarul BURSA #Editorial / 13 mai 2008

Cătălin Avramescu

Imitaţia nu are un renume prea bun, nu-i aşa? Cu toate acestea, imitaţia e un demers indispensabil. Dacă ar trebui să reluăm de la zero totul, să nu umblăm deloc pe cărările bătute, am ajunge rapid înapoi la epoca de piatră. Alături de inovaţie, imitaţia este o forţă elementară a dinamicii sociale, aşa cum a descoperit încă Gabriel Tarde, în Legile imitaţiei (1890). Problema este ce, nu dacă, imităm. Altfel spus, modelul pe care îl alegem.

În materie de artă politică, lucrurile stau la fel. Cei care au făcut România modernă au avut şi ei modelele lor. Franţa, în primul rând. Şi sunt multe de admirat în cultura franceză şi chiar între instituţiile societăţii franceze. Dar nu trebuie să trecem cu vederea că există şi diferenţe importante. Franţa e una dintre cele mai mari ţări europene, majoritar catolică, cu o istorie modelată de relaţiile cu Anglia şi cu Germania. E centrul unui fost imperiu colonial şi vorbeşte o limbă majoră a culturii moderne. Iată de ce ar fi mai realist să ne raportăm şi la modele mai apropiate nouă, cel puţin în unele privinţe.

Sunt puţin mirat, aşadar, că Finlanda nu a fost niciodată valorizată de comentatorii noştri din acest punct de vedere. O ţară mică, aflată la marginea imperiului rus, cu o populaţie predominant rurală şi cu o economie elementară acum câteva decenii, Finlanda are surprinzător de multe trăsături care ar merita atenţie. Luaţi, spre exemplu, situaţia din al Doilea Război Mondial, când Finlanda şi România au fost, ambele, ţinta agresiunii sovietice şi aliate de circumstanţă ale Germaniei naziste pe Frontul de Est. Acum, Finlanda este, de câţiva ani, în topul celor mai puţin corupte state, are unul dintre cele mai bune sisteme de educaţie şi o economie performantă.

Finlanda ar putea fi, acum, un model interesant în ceea ce priveşte schimbarea instituţională şi pentru că ea are cea mai recentă Constituţie a unei ţări din Uniunea Europeană. Adoptată de două Parlamente succesive (în 1998 şi în 1999), actuala Constituţie finlandeză a intrat în vigoare la 1 Martie 2000, ceea ce o face mai nouă decât Constituţia poloneză (1997) şi decât cele ale Belgiei (tehnic din 1831, dar re-scrisă - "consolidată" - în 1994) şi Letoniei (tehnic din 1922, dar revizuită, şi aceasta, fundamental, în 1993).

În istoria României, dacă ignorăm acum perioada comunistă, influenţa decisivă a fost a Constituţiei belgiene. Textul care a rezultat în urma acestei influenţe, Constituţia din 1866, a fost, dincolo de limitele sale, cea mai longevivă lege fundamentală a României: 57 de ani, până la adoptarea practic a unei noi Constituţii, în 1923. Pe vremea aceea, Constituţia regatului belgienilor era una dintre cele mai luminate din Europa. Noi ce puncte de reper ne luăm, acum?

Constituţia finlandeză are câteva prevederi care ar fi de luat în seamă, în contextul dis­putelor politice din ultima vreme. Spre exemplu, Finlanda are un Parlament cu o singură Cameră şi nu are o Curte Constituţională. Controlul constituţionalităţii se face de către un comitet de experţi numit de Parlament. Tribunalele finlandeze sunt obligate să dea întâietate prevederilor constituţionale, fără să mai aştepte o decizie a unei Curţi Constituţionale, dar opinia lor nu poartă decât asupra cazului res­pectiv. Sistemul pare mai simplu şi mai flexibil decât recursul la o Curte Con­stituţională, o procedură care a ajuns să garanteze amânarea oricărui proces.

Altă prevedere utilă ar fi şi aceea legată de funcţia de Cancelar al Justiţiei. Acesta este un oficial numit de Preşedinte, "ataşat" Executivului, dar nu parte a acestuia, care are rolul (printre altele) de a verifica legalitatea actelor Guvernului şi de a emite opinii legale la solicitarea Preşedintelui sau a ministerelor.

Maniera în care s-a avansat rescrierea Constituţiei este, şi aceasta, de luat în seamă. Conştient de necesitatea unei noi legi fundamentale, Guvernul a creat un grup de lucru care a propus o inovaţie în context finlandez, anume ca toate textele distincte care alcătuiau până atunci Constituţia finlandeză să fie unite într-unul singur. Grupul de Lucru a avansat şi o propunere de structurare a noii Constituţii (130 de secţiuni, în loc de 235). După raport, Guvernul a numit, în Aprilie 1996, o comisie (Constituţia 2000) care să scrie proiectul noii Constituţii. Aceasta nu era exclusiv formată din parlamentari şi nu era a Parlamentului. Pe baza proiectului acestei comisii s-a alcătuit, tot de către Guvern, propunerea înain­tată Legislativului.

Desigur, nu toate aspectele sistemului constituţional finlandez par să fie foarte atractive. Spre exemplu, noua Constituţie a fost adoptată fără referendum, ceea ce la noi ar fi inacceptabil. Sau departajarea atribuţiilor de politică externă lasă, încă, loc de interpretări. Ori acceptarea, chiar şi limitată, a legilor de exceptare de la Constituţie. Dar morala întregii istorii este simplă. Avem modele şi standarde europene contemporane. Totul e să decidem.

Notă: Cătălin Avramescu este consilier al preşedintelui Traian Băsescu

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. dar din pacate cu putine sanse de aplicare intr-o tara cu populatie maj. ortodoxa, care priveste coruptia ca ceva normal, si cu multa mizerie(Pet-urile de pe Dunare sunt in maj. din Ro). Acest model se aplica in Ungaria si tarile baltice, practic.Poporul finlandez a fost primul care a eradicat analfabetismul in Europa, sunt f. putin comunicativi si au procent ridicat de alcoolism si sinucideri. Dar va admir, domnule Avramescu, fiindca cautati solutii; v-ati gindit la cel spaniol, unde romanii se pare ca se simt bine?

    Nu am reflectat anume asupra modelului spanioln. O tema pentru un articol viitor, cred. Spania are un sistem de vot interesant pentru Senat.

    Am verificat ratele sinuciderii; Finlanda e pe locul 16, cu o rata a sinuciderii sub aceea a Belgiei, Ucrainei, Sloveniei, Ungariei si imediat deasupra celei a Croatiei. Nu e genial, dar nu sint nici cei mai prost plasati.

    Ma deprima ce spuneti despre pet-uri, din cite stiu, ele nu se degradeaza natural. O contributie inestimabila a unor concetateni la diversitatea bio-sistemelor...  

    1. Aveti perfecta dreptate cu rata sinuciderilor, aveam statistici vechi, "decreased dramatically in last 15 years"! amicus Plato...

    Ha ha ha...eram gata sa te las in pace de data asta...Noroc ca am avut rabdare si te'am citit pana la capat> Iote de unde vin elucubratziile politicii de vapor...Ce citesc eu aici ca "idei de luat in seama?" Parlament unicameral si nema curte constitutionala si la final, pour la bonne bouche, un "cancelar al justitziei numit de prezident "atasat" executivului...asa, de'o parere...un cuiutz mic al lui pepelea baselea in coasta guvernului, NEMAIPOMENIT, ha ha ha ...mor de ras...aaa, si nu cumva sa nu fie intrebat poporu... Aoleu, chiar asa de prosti ne crezi matale? Sa'tzi spun ceva draga domnule, pana acum te'am considerat doar aservit, dar imi dau seama ca esti CHIAR SLAB, daca dumneata esti profesor universitar in Romania, apoi chiar NICIODATA n'o sa'i ajungem pe finlandeji in domeniul educatiei... Sfat prietenesc dupa ce pleci de la cotroceni. Muta'te la un liceu si daca se poate, alege un oras mai mic...altminteri risti sa te prinda vreun student cu nadragii pe vine...

    1. De acord cu dvs. privind "cancelarul justitziei", dar chiar daca nu sunteti de acord cu dl. Avramescu, n-ar fi cazul sa fiti mai temperat in exprimare? Eu am mai scris aici la tema cu "judetele" despre faptul ca aceste unitati teritoriale sunt prea mici si regiunile de dezvoltare sunt mai de viitor, cu posibilitatea ca in timp sa aiba parlamente si guverne locale, de genul cortesurilor din Spania! trebuia sa precizez ca la aceste regiuni sa nu se ia in considerare criteriul etnic.

      Nu, nu e cazul. Tonul si exprimarea mi le aleg singur. Imi garanteaza acest drept constitutia noastra, asa buna, proasta, cum e ea. Cand o sa fixeze dl Avramescu constitutzia dupa placul sefului sau, atunci n'are decat sa'mi impuna sa fiu dragalas...eu am sa fiu in alta tzara, democrata.

    ca se cauta solutii. Depinde si cine le cauta. IMITATIA este ceva ce tine de capacitatea fiinte rationale. Problema este... cu PREFERINTA. Din cate se stie, Constituria belgiana a stat la baza primei noastre Constitutii. Traiul nostru precar ne alimenteaza suspiciunile. Dece tocmai modelul finlandez? (In capitala acestei tari, imi zice un amic, functioneaza, se pare, o scoala de partid - cursuri intensive-, finantata de catre Sorors, scoala absolvita chiar de catre dl Mihaiu catavencianul) Am avea modele mult mai aproape de spiritul natiei noastre : cel francez, cel italian, cel spaniol. Dar ce cel american ce ziceti, domnule Avramescu?

    Cred ca e o intrebare interesanta, care e "spiritul natiei noastre"? Eu nu am un raspuns simplu. Ma rezum sa constat asemeneri si diferente. Italienii, spre exemplu, ne sint asemanatori in multe privinte, dar in altele se deosebesc, dupa cum oricine care a vizitat Nordul Italiei poate sa constate. Alta diferenta: rolul Bisericii Catolice in general si al Papei in special, un lucru practic imposibil de replicat sau urmarit la noi. O corespondenta prefecta nu exista, desigur, dar ma tem ca diferentele sint de cele mai multe ori mai semnificative decit asemanarile.

    Cit priveste "modelul american", daca va referiti la Constitutia lor, mie mi se pare mai credibila decit altele. Am sa revin pe tema asta. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Super protecție cyber pentru echipamente de business
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

24 Feb. 2021
Euro (EUR)Euro4.8743
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0100
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4221
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6714
Gram de aur (XAU)Gram de aur233.0869

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Learning and Development Conference 2021
www.hipo.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro