"Oamenii sunt cei care elimină locurile de muncă, nu Inteligenţa Artificială”

Reporter: Din experienţa dumneavoastră, care sunt cele mai comune provocări etice sau strategice cu care se confruntă companiile în timpul transformării digitale cu orice preţ?

Liliana Acosta: Pentru mine, în ceea ce priveşte transformarea digitală, prima provocare este înţelegerea. Constatăm că există o diferenţă esenţială, totală între drumurile pe care le urmăm când vorbim despre o schimbare strategică în vederea achiziţionării de calculatoare sau tehnologie. În prezent, cererea se axează pe tehnologia necesară funcţionării noilor sisteme, care pot să schimbe total mentalitatea noastră şi cultura organizaţională, mai ales că totul este legat de digital şi tot ce ţine de inteligenţa artificială este complet diferit faţă de ce ştiam până acum. Iar această schimbare reprezintă, de fapt, o diferenţă radicală. A doua provocare din acest moment este legată de faptul că oamenii nu gândesc pe termen lung. De exemplu, a devenit un obicei gândirea de către companii a unor strategii pe termen scurt, deoarece mediul de business pune accent pe producţie şi pe crearea de plusvaloare care se traduce şi în realizarea unui profit. Însă, odată cu dezvoltarea inteligenţei artificiale, strategia trebuie să fie gândită pe termen lung, deoarece consecinţele deciziilor noastre legate de AI pot apărea rapid în activitatea companiei şi pot crea situaţii dificile pentru firma respectivă. Antreprenorii pot cheltui foarte mulţi bani pentru o soluţie IT pentru companiile lor şi să constate ulterior că soluţia respectivă nu este suficientă sau potrivită pentru respectivul model de business.

Reporter: Cum pot startup-urile şi companiile mici şi mijlocii să finanţeze producţia pentru a inova rapid, cu păstrarea factorului decizional uman în actuala revoluţie tehnologică?

Liliana Acosta: Atunci când eşti o companie mică sau mijlocie, cred că este necesar să te concentrezi pe oameni, dar să nu neglijezi tehnologia. Suntem tentaţi mereu să spunem că, din cauza dezvoltării AI, a noilor tehnologii, se pierd locuri de muncă, dar în realitatea nu este deloc aşa. Oamenii sunt cei care elimină locurile de muncă din companii. Când începi o strategie bazată pe inteligenţa artificială, trebuie să te gândeşti: ok, acest sistem poate elimina anumite locuri de muncă, dar ce facem cu acea persoană? Cum o putem muta într-un alt rol? Este lucrul la care trebuie să ne gândim permanent. Nu este inteligenţa artificială cea care elimină locurile de muncă, ci oamenii care, prin intermediul AI, elimină locurile de muncă pentru alţi oameni.

Reporter: Care este rolul educaţiei digitale pentru angajaţi în faţa ameninţărilor cibernetice şi ce sfat aveţi pentru companii în implementarea educaţiei digitale?

Liliana Acosta: Sunt mulţi oameni care au prea multă încredere în tehnologie. Trebuie să avem mai mult discernământ când vine vorba de tehnologie, pentru că tehnologia nu este neutră. Tot ceea ce faci cu noua tehnologie are o consecinţă. Şi, în mod normal, oamenii nu se gândesc la consecinţele finale. În cazul inteligenţei artificiale, consecinţele pot fi foarte mari pentru comunităţi, pentru oameni, pentru grupuri vulnerabile. Aşa că trebuie să ne gândim bine înainte să cumpărăm un sistem, înainte să ne dăm datele, înainte să începem o strategie. Trebuie să ştim ce nu vrem şi ce vrem să facem cu acea tehnologie. Oamenii au prea multă încredere în tehnologie pentru că nu ştiu ce este în spatele ei. Nu ştiu ce este ChatGPT sau ce este cu adevărat în spatele acestei tehnologii. Aşa că trebuie să educăm oamenii. În primul rând, trebuie să începem cu etica încă din faza de proiectare a unui business sau a scalării acestuia. Din păcate, am constatat că, în momentul achiziţiei de noi tehnologii, al configurării de noi sisteme sau reţele, etica este, la fel ca şi securitatea cibernetică, lăsată mereu la finalul proiectului. Nu este corect aşa; consider că trebuie să începem cu etica. Fiecare etapă a unui proiect trebuie să aibă în centru etica. Asta cred că este cel mai important: să avem consens cu privire la ce este moral sau etic în fiecare pas al strategiei companiei.

• ”Educarea sau formarea angajaţilor trebuie să înceapă chiar de la primul proiect de digitalizare a companiei”

Reporter: Cum poate inteligenţa artificială să îmbunătăţească, şi nu să înlocuiască, judecata umană în contextul convingerilor digitale?

Liliana Acosta: Inteligenţa Artificială este mult mai productivă decât oamenii, iar acest lucru este un subiect sensibil în societatea de astăzi. Putem deveni mai productivi cu ajutorul AI, de exemplu în ceea ce priveşte creativitatea. Pentru că un instrument pe care îl foloseşti acum îţi permite să faci în trei minute ceva ce înainte făceai în trei sau patru ore. Dar trebuie să ţinem cont că este vorba doar despre un instrument, despre o nouă tehnologie. Pentru că, dacă nu ţinem cont de acest aspect, creativitatea AI ne poate minţi, poate fi părtinitoare, poate „halucina”. Trebuie să avem timp să analizăm ceea ce a creat şi să ne punem amprenta umană în fiecare produs. Nu se pune problema ca oamenii să fie înlocuiţi de tehnologie, ci trebuie să ne gândim cum pot oamenii să lucreze cu noile tehnologii, cum să îi facem mai puternici, mai productivi, prin intermediul noilor tehnologii. Din punctul meu de vedere, acest lucru ţine de filosofie şi educaţie, pentru că altfel totul este dus în derizoriu.

Reporter: Când ar trebui să înceapă educaţia?

Liliana Acosta: Chiar de la primul proiect de digitalizare a companiei. Pentru că nu este acelaşi lucru să le spui oamenilor: „ok, aceasta este strategia noastră pentru următorii doi sau trei ani, şi tu trebuie să faci asta şi asta”. Asta nu este educaţie, asta este impunere. Educaţia înseamnă să înţelegi riscurile tehnologiei, să înţelegi problemele, să înţelegi cum poţi greşi. Asta este educaţia reală şi ea trebuie să existe de la începutul proiectului de digitalizare.

Reporter: Din păcate statele membre ale Uniunii Europene cheltuie miliarde de euro pe transformarea digitală Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, fără să finanţeze programe de educaţie digitală şi de securitate cibernetică. De exemplu, în România, foarte puţini bani alocaţi prin PNRR pentru digitalizare merg către educaţia digitală. Ce credeţi că ar trebui făcut? E necesară consultarea în viitor de către Comisia Europeană a unor specialişti atunci când vor gândi viitoarele programe sau fonduri pentru transformarea digitală?

Liliana Acosta: Cred că acum trăim o perioadă în care tot ceea ce ai nevoie este pe internet. De exemplu, pentru a participa la acest eveniment (n.red. - Kaspersky Horizons, conferinţă ce a avut loc la Madrid), am citit mai multe cursuri despre securitate cibernetică ca să înţeleg ce putem discuta. Deci este necesar să avem o curiozitate faţă de viitor. Iar curiozitatea despre viitor înseamnă să cauţi pe internet cursuri, informaţii. Acum, de exemplu, IBM are multe forumuri, Google are multe traininguri despre date. Avem întreaga lume digitală la dispoziţie. Şi cred că acum companiile au un rol major în educarea angajaţilor. Este dificil, dar este singura cale. Din ceea ce ştiu, Comisia Europeană a consultat în dese rânduri asociaţiile patronale, organizaţiile profesionale şi experţii din domeniul IT pentru luarea unor decizii şi consider că acest lucru trebuie să continuie, dar cred că este necesar ca oficialii de la Bruxelles să se mai asigure că fiecare stat membru al UE transpune în legislaţia internă în mod exact toate principiile etice conţinute de directivele europene în materie DORA şi NIS 2.

Reporter: În final, care este sfatul dumneavoastră pentru IMM-uri, pentru Uniune, pentru viitor?

Liliana Acosta: Cred că trebuie să gândim înainte să acţionăm, pentru că tot ceea ce facem astăzi ne poate costa foarte mult mâine.

Reporter: Vă mulţumim.