OPINIIPiaţa uleiului: diferenţa o face managementul

Mihai Iordache
Ziarul BURSA #Editorial / 30 ianuarie 2004

Dacă în urmă cu cîteva săptămîni am prezentat situaţia unei societăţi reprezentative pentru o ramură de activitate, aşa cum este "Argus" Constanţa (deţine 21% din producţia de ulei alimentar), nu se poate să nu mă preocupe şi situaţia celui mai mare concurent, "Unirea" Iaşi, mai ales că ambele se tranzacţionează pe piaţa Rasdaq. Cel puţin în ultimii patru ani, 1999 - 2002, pentru care avem datele de bilanţ, diferenţele sînt vizibile şi din păcate înclinate într-o singură direcţie. Cu toate că "Unirea" Iaşi a avut permanent cifre de afaceri mai mari cu 11% - 18% rezultatele economice, acelea care dau măsura calităţii performanţei sînt favorabile pentru "Argus". Atît rezultatele din exploatare, cît mai ales rezultatul financiar total este mereu favorabil fratelui mai mic - "Argus".

Nu am date despre rezultatul financiar total al lui "Argus" pe anii 1999 şi 2000, dar ştiu precis că soţia şi fiica mea au primit dividende, fapt care arată că a avut profit. În aceşti ani, "Unirea" a înregistrat pierderi totale de 57 miliarde de lei în 1999 şi 139 de miliarde de lei în 2000, de cîteva ori mai mari decît valoarea capitalului social. Pierderile bilanţiere au fost acoperite din reevaluarea activelor. Numai că rezultatul reevaluării activelor rezolvă problema capitalului propriu, nu şi a datoriilor acumulate prin neacoperirea costurilor din venituri. Datoriile se consemnează către bănci, furnizori, dar mai ales către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale, care este salvarea de la faliment pentru majoritatea agenţilor economici.

În anul 2001, "Unirea" a pierdut 152 miliarde de lei, în timp ce "Argus" a avut profit de 126 miliarde de lei, iar în 2002, un an foarte benefic pentru indus-tria uleiului, "Unirea" a avut 192 miliarde de lei profit, iar "Argus" a obţinut beneficii de 279 miliarde de lei. Rezultatul bun din 2002 a permis ieşenilor să-şi acopere găurile din anii anteriori, în timp ce constănţenii au acordat dividende de pes-te 26.000 lei pe acţiune.

Capitalul social la "Unirea" Iaşi este de 94,346 miliarde de lei (la 31 decembrie 2003) faţă de 469,979 miliarde de lei la "Argus".

"Argus" a rămas cu adevărat o societate publică, cu o lichiditate ridicată, avînd un singur ac-ţionar semnificativ, Vasile Leu, directorul general cu 10,62% din totalul acţiunilor. În schimb, PAS-ul de la "Unirea" a trebuit să cedeze controlul în 1999 că-tre "Cereol" Franţa, care la rîndul său, a cedat pachetul către "Bunge" (SUA). Compania americană deţine în prezent peste 80,9% din acţiuni. Tranzacţia a fost una de familie, deoarece "Cereol" a fost înghiţită cu totul de "Bunge". Seceta din anul 2002 s-a resimţit un an mai tîrziu. Preţul mare al seminţelor a scumpit uleiul, iar scumpirea a scăzut consumul cu peste 10% în primul semestru. Pentru a-şi menţine cota de piaţă, marii producători au lansat produse mai puţin rafinate la preţuri mai mici, care să concureze micii producători locali care produc şi vînd ulei simplu rafinat, nevitaminizat sau presat. Directorul general "Unirea", Robert Arsene, nu a dorit să îmi răspundă la întrebări, spu-nîn-du-mi să scriu ce vreau, folosind datele comunicate la semestru către Rasdaq. În consecinţă, acţionarii şi cititorii pot afla că la 30 iunie 2003, "Unirea" are 41 miliarde pierderi, faţă de 13 miliarde profit la "Argus".

În semestrul doi al anului trecut, profitul constănţenilor a crescut semnificativ, cu toate că desfăşoară un program de investiţii de 210 miliarde lei care generează pierderi financiare substanţial mai mari faţă de anul precedent. La condiţii economice egale, pentru mine este clar că diferenţa a făcut-o managementul. Şi nu într-un an sau altul, ci în toţi anii din ultimul deceniu. Dacă nici un mare producător precum "Cereol" nu a reuşit să schimbe mai nimic, înseamnă ori că moştenirea PAS-ului a fost prea grea, fie că nu s-au adaptat la condiţiile locale, fie că nu şi-au trimis oamenii care trebuiau în România. Din mai multe puncte de vedere "Unirea" este rămasă în urmă. Spre exemplu, "Unirea" a luat credit pentru materia primă necesară campaniei 2003-2004 abia în noiembrie 2003, în timp ce "Argus" şi-a asigurat finanţarea încă din vară, politica sa fiind să finanţeze parţial producţia, pentru a avea garanţia materiei prime. În plus. "Argus" are asigurată depozitarea şi siguranţa materiei prime prin achiziţionarea "Comcereal" Tulcea. În schimb, americanii au constatat abia acum că este necesară cumpărarea de silozuri, după ce au realizat că au costuri ridicate cu contractele de custodie. La fel se poate decide să-şi facă societate proprie de transport. Deocamdată s-a preocupat să achiziţioneze fabricile "Muntenia" Bucureşti (90% din acţiuni) şi "Interoil" Oradea (100%).

"Muntenia", care are o cotă de piaţă de circa 4% are capitalul social de 364,221 miliarde lei, împărţit în acţiuni cu valoare nominală de 6.794 lei. Oferta preliminară este făcută la preţul de 2.450 lei pe acţiune, ceea ce ar însemna o capitalizare bursieră de 131,343 miliarde de lei, în condiţiile în care activul net pe acţiune este sub 50% din valoarea nominală. În schimb, capitalizarea bursieră la "Unirea" Iaşi, atinge 75,5 miliarde lei. Pentru micii investitori s-ar putea ca acţiunile "Unirea" Iaşi (UIAS) să fie o mare oportunitate, deoarece la 800 de lei pe acţiune, capitalizarea bursieră este de peste 70 miliarde lei, faţă de 626 miliarde de lei la "Argus". Cînd problema datoriilor istorice va fi rezolvată, este de aşteptat ca preţul acţiunilor sale să crească substanţial.

Nota: Domnul Mihai Iordache, colaborator al ziarului "BURSA", este jucător activ pe piaţa valorilor mobiliare. Orice sugestie de inves-tiţie s-ar desprinde din articolele domniei sale trebuie considerată din acest punct de vedere.

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Ian. 2023
Euro (EUR)Euro4.8922
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4928
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8793
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5612
Gram de aur (XAU)Gram de aur278.5647

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro