Potenţial uriaş privind energia regenerabilă offshore

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 15 noiembrie 2023

Potenţial uriaş privind energia regenerabilă offshore

English Version

În zona românească a Mării Negre capacităţile de energie eoliană offshore pot însuma 76 GW, potrivit Planului de amenajare a spaţiului maritim Planul respectiv a fost adoptat prin OUG 97/2023, la finalul săptămânii trecute Pentru deblocarea investiţiilor în parcurile eoliene offshore este nevoie de adoptarea rapidă în Parlament a legii necesare în acest domeniu

Potenţialul României privind energia regenerabilă offshore se ridică la o capacitate teoretică de 76 Gigawaţi (GW), din care 22 GW sub formă de turbine fixe şi 54 GW sub formă de turbine plutitoare, se arată în Planul de amenajare a spaţiului maritim aprobat prin OUG 97/2023, act normativ ce a fost aprobat de Guvern la finalul săptămânii trecute.

Documentul citat precizează: "În ceea ce priveşte România, energia eoliană offshore reprezintă o bună modalitate de diversificare a surselor de energie care compun mixul energetic naţional, asigurând astfel îndeplinirea obiectivului de dezvoltare economică, dar, cel mai important, pe cel de consolidare a securităţii energetice a ţării. Potenţialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM) - România prezintă o capacitate teoretică de 76 GW, 22 GW sub formă de turbine fixe şi 54 GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu, primele turbine care vor fi instalate sunt cele fixe. Din perspectiva avantajelor oferite de energia eoliană offshore poate fi menţionat un număr ridicat de ore de funcţionare, variabilitate scăzută şi, implicit, erori de prognoză mai mici şi costuri de echilibrare reduse faţă de energia eoliană onshore şi cea fotovoltaică".

În ceea ce priveşte obiectivele ţării noastre, planul de amenajare a spaţiului maritim noptează că dezvoltarea surselor de energie regenerabilă reprezintă una dintre direcţiile de investiţii asumate de România prin Planul naţional integrat energie schimbări climatice (PNIESC) şi Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR) şi de aceea se aşteaptă ca în perioada următoare toate sursele de producţie a energiei regenerabile să înregistreze o creştere.

În ceea ce priveşte investiţiile în sectorul energetic, PNRR prevede o alocare de 1,62 miliarde euro, la care se va adăuga şi suma alocată prin Mecanismul RePowerEU, fonduri care vor fi utilizate şi pentru realizarea de capacităţi eoliene offshore.

Documentul citat mai notează că pentru a dezvolta potenţialul eolian în Marea Neagră, autorităţile din ţara noastră trebuie să gestioneze o serie de provocări, cea mai semnificativă fiind cea legată de reţeaua electrică şi preluarea în sistem a producţiei de energie offshore.

Planul de amenajare a spaţiului maritim menţionează: "Parcurile eoliene offshore dezvoltate la Marea Neagră de către România vor trebui conectate la reţeaua din sud-estul ţării, în Dobrogea, unde există deja o parte semnificativă a capacităţilor de producţie de energie regenerabilă (eoliană şi solară), alături de două noi unităţi nucleare la Cernavodă, aspect care determină o creştere considerabilă a capacităţii instalate într-o zonă cu cerere locală de energie destul de limitată. În prezent este în curs de aprobare cadrul normativ privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore".

Conform studiului Resursele de energie eoliană offshore ale României, există o serie de provocări de-a lungul procesului de dezvoltare a potenţialului eolian, printre care sunt enumerate următoarele:

- provocări de reţea (atât din punctul de vedere al conectării propriu-zise, unde costurile de infrastructură devin mai mari pe măsură ce distanţa faţă de ţărm creşte ca urmare a cablurilor de înaltă tensiune folosite pentru a minimiza pierderile electrice, cât şi din punctul de vedere al zonei care prezintă o cerere destul de scăzută raportată la faptul că noi capacităţi de energie urmează să fie dezvoltate, precum şi alte două unităţi nucleare);

- capacitatea porturilor (ca facilităţi portuare trebuie avute în vedere modernizarea lor ca întreg, dar şi infrastructura, deoarece componente precum fundaţiile, platformele sau substaţiile necesare parcurilor eoliene sunt fabricate direct în cel mai apropiat port, unde au loc şi activităţi de operare şi întreţinere);

- noi lanţuri de valoare (ce vor trebui urmărite la nivelul industriei de eoliene offshore din Europa).

Documentul citat precizează: "În ceea ce priveşte conectarea la reţeaua offshore, pe măsură ce dimensiunea proiectului şi distanţa faţă de ţărm cresc, liniile electrice de înaltă tensiune sunt utilizate pentru a minimiza pierderile. Proiectele mari construite la o distanţă mai mare de ţărm pot utiliza o conexiune pentru curent continuu de înaltă tensiune, ceea ce duce la costuri iniţiale mai mari. În acest context, una dintre instituţiile care trebuie să fie implicate în dezvoltarea potenţialului offshore este Transelectrica, care va asigura transportul de energie de la capacităţile de producţie din larg până la ţărm şi mai departe către consumatori".

Specialiştii care au întocmit planul citat mai arată că în procesul de planificare trebuie să se ţină cont de mai multe elemente de interacţiune uscat-mare, specifice proiectelor din sectorul eolian offshore:

- turbinele plutitoare necesită dezvoltarea unui anumit tip de infrastructură pentru instalarea lor, din moment ce componentele sunt în general asamblate pe uscat şi apoi remorcate la locul de amplasare;

- fundaţiile, platformele sau substaţiile necesare parcurilor eoliene sunt fabricate direct în cel mai apropiat port, unde au loc şi activităţi de operare şi întreţinere;

- conectarea propriu-zisă a turbinei la reţea, după ce au fost amplasate cablurile submarine necesare;

- staţiile de transformare.

Planul mai arată că valurile de vânt şi cele de hulă constituie regimul predominant al valurilor din Marea Neagră şi că zona costieră este cea mai expusă vânturilor şi valurilor de furtună. Autorii documentului citat susţin că cele mai mari viteze ale vântului (34 şi 40 m/s) sunt dinspre nord şi dinspre direcţia est-nord-est şi se înregistrează în sezonul de iarnă, iar vânturile din direcţii sud-sud-est şi vest-sud0-vest, acoperă cele mai multe zile din an, aproximativ 91 de zile, în timp ce cele din est-sud-est bat doar 28 de zile pe an.

Amintim că elaborarea şi adoptarea Planului de amenajare a spaţiului maritim era necesar deoarece proiectul legislativ privind parcurile eoliene offshore ar urma să fie aprobat de Parlament până la finalul acestui an.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

unbr.ro
danescu.ro
arsc.ro
raobooks.com
heidi-chocolate.com
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Feb. 2024
Euro (EUR)Euro4.9700
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5955
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2225
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8118
Gram de aur (XAU)Gram de aur299.4697

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
hipo.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb