Războiul: obsesia patologică a lui Putin

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial / 17 septembrie

Cornel Codiţă

Mai bine de trei ani şi jumătate de la declanşarea agresiunii armate a Rusei putiniene asupra Ucrainei. Rusia controlează cu armatele sale circa o cincime din teritoriul ţării vecine. Pierderile umane ale Rusiei, circa 1.000.000 de morţi, răniţi şi schilodiţi pe viaţă. Despre ”materialul de război” distrus, grămada de fiare arse, torsionate şi scufundate de loviturile armatei ucrainene, adunată într-un singur loc, s-ar ridica pînă la cer. Valoarea materială a acestor pierderi a trecut de mult de pragul sutelor de miliarde. Sancţiunile economice impuse Rusiei, în acest timp, au consumat nu doar potenţialul de creştere, ori pe cel de acumulare, ci şi o bună parte din resursele de supravieţuire de la o zi la alta. Atît ale statului, cît şi, în bună măsură, ale populaţiei. Desigur, Rusia are resurse energetice pe care le valorifică din greu pe piaţa internaţională, în Asia, China şi India, mai ales. Doar că ele abia dacă mai ajung pentru a alimenta maşinăria enormă a statului şi efortul de război, într-o economie supusă îndelung stresului sancţiunilor internaţionale. Cu toate acestea, Putin, camarila lui de la Kremlin şi propaganda oficială a regimului vorbesc zilnic despre război, despre obiectivele lui şi, desigur, despre realizarea lor deplină, cît mai curînd. Victoria este aici, în palma acestui nou salvator de patrie mumă, ”Noul Stalin”, iar pregătirile pentru grandioasa Paradă a Victoriei Rusiei, organizată în tandem la Kiev şi Moscova, sunt ca şi încheiate! Fanfara, doar, nu şi-a terminat încă repetiţiile pentru eveniment, dar acuş-acuş va fi şi ea pusă la punct, iar marea sărbătoare va putea începe.

De mai bine de un an, oficialii din vîrful piramidei puterii - Putin, Lavrov, Medvedev - ţipă din toţi bojocii să audă lumea întreagă că nu ei se află în război cu cineva, ci NATO se află în război cu Rusia! De facto, deocamdată. De jure, cui îi mai pasă?! În vremea aceasta, Putin se preface, cît se poate de prost şi neconvingător, că ar fi interesat de ceva negocieri de pace. Pentru a pune capăt războiului de care se face vinovată doar Ucraina şi banda de fascişti care a ajuns la conducerea ei cu sprijinul...nu mai spunem cui, să nu îl supărăm sau să îl punem într-o situaţie jenantă pe prietenul Trump, desigur. Pace să fie, dar cu condiţii. Iar condiţiile Rusiei sunt exact cele enumerate de Putin drept motive ale agresiunii sale ”speciale” împotriva Ucrainei acum trei ani şi jumătate: teritorii cedate Rusiei de către Kiev sub semnătură oficială, schimbarea regimului Zelensky şi înlocuirea sa, pe veci, cu o variantă pro-moscovită, renunţarea definitivă a Kievului la obiectivul politic al integrării în NATO, dezarmarea Ucrainei, după modelul impus Germaniei la sfîrşitul primului război mondial, obligarea ei la ”reparaţii de război” în favoarea Rusiei, după acelaşi model şi ”denazificarea” Ucrainei, după modelul impus Germaniei la sfîrşitul celui de al doilea război mondial. În rest, noi vrem doar bună pace! Marea Britanie vrea război, Germania vrea război, Franţa îi ţine hangul pe glas mai scăzut, adevărat, dar îl ţine, iar America lui Trump face mereu aceiaşi doi paşi înainte, unul înapoi, ezitînd încă să tragă definitiv, pînă la fund, frîna ajutorului militar pentru Ucraina. În aceste condiţii, ce poate face Rusia decît să continuie răboiul şi, dacă va fi nevoie, iar după cum se vede, cam este nevoie să îl extindă asupra altor state europene care îndrăznesc să se oţărască la Marea Putere de la Răsărit, ba mai mult, să-i pună beţe în roate sprijinind făţiş şi masiv rezistenţa armată şi politică a Ucrainei. Ce mai, o adevărată fatalitate! Un om ca Putin, impregnat de idealurile păcii şi ale bunei înţelegeri între popoare, să fie obligat de nişte degeneraţi (este caracterizarea oficială şi publică a lui Medvedev, nr. 2 de la Moscova, pentru liderii europeni care sprijină Ucraina!) să ducă un război atît de costisitor şi, în ultimă instanţă, inutil. Rusia oricum îşi va impune obiectivele politice în Ucraina, prin orice mijloace şi fără limite de costuri!

Utilizarea acestei structuri narative şi folosirea obsesivă a termenului ”război” pentru agresiunea Rusiei din Ucraina nu este deloc întîmplătoare. Ea serveşte cît se poate de bine obiectivele politice şi de propagandă ale regimului putinian, atît pentru consumul intern, al populaţiei Rusiei, cît şi pentru cel extern, în relaţiile cu partenerii şi susţinătorii lui Putin, de la Beijing, Washington, Paris, Berlin, Roma, sau Pyongyang. La umbra termenului ”război”, spre exemplu, regimul de la Beijing joacă farsa unui soi de neutralitate ”ideologică” şi politică. După logica strîmbă: dacă e război, atunci nu poate fi agresiune! Deci China nu are nici un motiv să condamne Rusia la ONU sau în altă instanţă internaţională pentru ”operaţiunea specială” pe care Putin ”o comite” şi o întreţine de peste trei ani! Iar dacă de vină pentru tot ceea ce se întîmplă nu este decît Ucraina şi regimul ei fascist, dirijat din sfori de un Occident inconştient şi revanşard, atunci, desigur, carnea de tun oferită generos de Kim Jong Un, ca ajutor pentru operaţiunile Rusiei din Ucraina, nu reprezintă decît un gest legitim de ajutor prietenesc pentru o ţară care, iată, se sacrifică atît de generos şi altruist pentru pacea lumii! Comitetul norvegian care acordă Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să se gîndească nu la Trump, ci la Putin ca un solid candidat. Dacă nu anul acesta, atunci la anul!

Dincolo de toate aceste ”raţiuni suficiente”, cultivarea obsesivă, de către Putin, a termenului de război pare să aibă rădăcini psihologice mai adînci. Fără să fiu neapărat un emul al lui Jung, doar un ”zilier silitor” în ograda scrierilor sale, aş îndrăzi să afirm că ele indică o stare patologică. Universul ideologic al lui Putin a fost format, consolidat şi întreţinut de miturile propagandei sovietice, în perioada ei de maximă consolidare. În structura sa un discurs anti-occidental, instilator de teamă difuză, dar mereu permanentă, acută, faţă de intenţiile mereu perverse ale acestui ”Iad” care abia aşteaptă să se prăvale peste Rusia, ideologie care oferea o singură soluţie: războiul total împotriva inamicului peren. În vremurile tînărului Putin, ideologia oficială a URSS era saturată de obsesia ”agresiunii permanente a occidentului imperialist împotriva URSS”, de spaimele bine întreţinute ale unei mîrşave, neprovocate, bine pregătite şi mascate agresiunii occidentale asupra ”Mamei Rusia”, de neîntreruptele şi perfidele manevre occidentale pe frontul invizibil, puse la cale de imperialiştii Occidentului şi lacheii lor, de pericolul niciodată stins sau prea bine conţinut al revanşismului german, al revigorării nazismului, nu doar în Germania, ci şi pe teritoriul altor state europene. Toate acestea nu sunt doar vorbe goale, ci eşafodajul inebranlabil al unui mod de gîndire care, pentru Putin, este şi singurul mod de gîndire pe care îl cunoaşte, pe care îl poate înţelege, în care se poate exprima. Cînd se spune că Putin trăieşte într-o lume a lui, separată radical de cea reală, acest lucru trebuie înţeles nu ca o achiziţie recentă, ca o malformaţie generată relativ recent de exerciţiul puterii absolute, ci ca un fundament psihologic inamovibil, un mod de a vedea lumea congruent cu istoria sa personală şi cu modul în care el, ca subiect psihologic, s-a inserat în lume. Orice ar spune şi orice ar face cineva, nici un argument exterior nu poate zdruncina aceste elemente constitutive nu doar ale gîndirii, ci şi ale modului de viaţă caracteristic personajului Putin. El nu poate părăsi premisele pe care a fost construită întrega sa experienţă şi, mai ales, frustrările sale. Iar, dacă ar încerca aşa ceva cu bună credinţă, cu efort, dacă ar vrea să pătrundă înţelesul unei alte perspective asupra lumii, Putin ar fi inevitabil blocat de o cenzură psihologică interioară oglindită atît de expresiv de versul lui Coşbuc: ”Nu cerceta aceste legi, că eşti nebun de le-nţelegi”. Pentru Putin nu există ieşire din paradigma lui formativă, dominată de conceptul de război, pentru că o asemnea evadare ar echivala cu auto-distrugerea. Nu doar politică, ci şi individuală, psihologic-identitară. Putin este unul dintre nefericiţii din paradigma despre cunoaştere a lui Platon, un sclav legat cu lanţuri într-o peşteră, cu spatele mereu la realitate. Cu faţa doar la un un zid pe care sunt proiectate umbrele realităţii. În peşterea lui Putin, însă, este şi mai rău: nici măcar umbrele nu sunt proiecţii directe ale realităţii, ci doar artefactele ideologice ale propagandei staliniste. Pentru Putin, de aceea, războiul nu se poate termina, niciodată!

Opinia Cititorului ( 7 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. ma crede cineva cand zic ca in psihologia profunda a lui Putin agresivitatea de care da dovada isi are originile in probleme cronicizate de disfunctie erectila si impotenta in curs de instalare?

    are semnalmentele unui barbat care isi pierde masculinitatea si nu accepta acest fapt - se lupta cu el. Si pe parcursul procesului omoara si 1 milion de rusi tineri.  

    Ban.Cher.Vali 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Putin nu e iubit de aceea se razbuna, razboieste..doar iubirea il vindeca.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    ... cica francezii l-au scos pe potra din congo ... despre obsesii patologice! ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. ... cica mae nu a facut nimic!!! ... o dazvoltam patologic? ...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ... am vazut filmul ala "ender's game ...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ... na am nici un respect pentru voi! ... luati-o paterlogic!!! ...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Stiti chestia cu trestia ? Cam asa e si cu Putin .Conform tuturor principiilor poltica este doar o vesnica razbunare si asta se intimpla si acum .Mirajul tineretii s-a spulberat .Putin a vrut sa se razbune pe Zelenski .Nimic altceva . A pregatit pina si uniformele de parada .De ce a vrut sa se razbune este insa alta discutie .Una peste alta totul se numeste pacaleala sau cacealma .Rachetele ce sfidau legile fizicii sau dovedit si ele o pacaleala ca si alea „ hidrosonice ”...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

CITEŞTE ŞI

Citeşte toate articolele din Editorial

Casino Online
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Sep. 2025
Euro (EUR)Euro5.0634
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2848
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4177
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8462
Gram de aur (XAU)Gram de aur509.4008

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
targulnationalimobiliar.ro
investenergy.ro
world-nuclear-exhibition.com
roenergy.eu
romexpo.ro
romexpo.ro
romexpo.ro
romexpo.ro
romexpo.ro
targuldeturism.ro
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb