Strategia Forestieră Naţională, încă în sertarele Guvernului

PETRE BARAC
Ziarul BURSA #Companii #Mediu / 28 iulie 2015

Strategia Forestieră Naţională, încă în sertarele Guvernului

Trifu, Eco-Civica: "Avem nevoie de o legislaţie solidă, fără articole cu dedicaţie pentru «băieţii deştepţi»"

Apostol, Greenpeace: "Adoptarea Strategiei ar putea avea loc în cursul anului viitor"

Strategia Forestieră Naţională este văzută drept una dintre soluţiile pe termen mediu şi lung la problema tăierilor ilegale de păduri din ţara noastră, însă elaborarea şi adoptarea acesteia întârzie de ani buni, documentul fiind lansat în dezbatere internă în cadrul Ministerul Mediului, la sfârşitul anului 2012, dar fără rezultate până acum.

În opinia lui Dan Trifu, vicepreşedinte al Fundaţiei Eco-Civica, organizaţie implicată direct în dezbaterile dintre Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi societatea civilă pe tema Strategiei Forestiere Naţionale (SFN), acest document trebuie să fie elaborat pentru o perioadă de minimum 20 de ani şi să fie sprijinit pe principii sănătoase bazate pe legislaţia în vigoare şi pe realitatea "din teren".

Domnia sa ne-a explicat: "Pe scurt, trebuie să vedem care este situaţia forestieră şi unde vrem să ajungem în următorii ani, pentru a atinge echilibrul între factorii economici şi factorii de protecţie de mediu. O strategie are nevoie de finanţare. Toate etapele propuse spre realizare trebuie să aibă şi bugetul alocat. Cea mai mare parte a finanţării poate să fie obţinută din fonduri europene, Uniunea Europeană fiind foarte deschisă pe aceste teme. Desigur că etapele strategiei pot fi traduse în proiecte şi finanţate cu bani europeni".

Potrivit sursei citate, aceste proiecte trebuie să reprezinte ceva firesc pentru guvernele care doresc dezvoltarea ţărilor pe care le conduc.

"Trebuie să avem o legislaţie solidă, dar, mai ales stabilă, fără articole sau alineate cu dedicaţie pentru «băieţii deştepţi» ai fondului forestier şi să asigurăm fondurile necesare atingerii obiectivelor din strategie", ne-a spus domnul Trifu, subliniind: "Cred că aceste două cerinţe sunt problema guvernului nostru. Nimeni nu vrea să-şi asume o strategie care devine literă de lege. Toate guvernele noastre au mers la «plesneală» până acum şi nu au gestionat decât «rectificări bugetare»".

Trifu: "Debandada din fondul forestier asigură foarte mulţi bani negri pentru campaniile electorale"

Vicepreşedintele Eco-Civica susţine că SFN este întârziată deoarece politicienii şi guvernele noastre nu vor să-şi "taie craca de sub picioare", pentru că această debandadă din fondul forestier asigură foarte mulţi bani negri, atât unora dintre ei, personal, cât şi fonduri pentru campanii electorale. În opinia lui Dan Trifu, acest "stup cu miere" nu va fi distrus decât cu presiuni mari din partea cetăţenilor, a societăţii civile sau a Uniunii Europene.

Domnia sa consideră că Strategia Forestieră Naţională trebuie să aibă obiective clare, precise, cu termene realiste: "Aşa cum am spus mai sus, ea trebuie să asigure un echilibru între factorii economici şi cei de mediu. Niciodată factorul economic nu trebuie pus în faţa celui de mediu, aşa cum a procedat ţara noastră de la Revoluţie şi până în prezent, pentru că apare un dezechilibru major şi foarte greu de gestionat şi ne vor trebui zeci de ani şi numai guverne responsabile pentru refacerile forestiere".

Totodată, Dan Trifu consideră că SFN trebuie să aibă la bază un inventar al fondului forestier actual, cu cadastrul aferent, identificând toţi proprietarii de păduri: "Trebuie să inventariem ce specii de arbori deţinem şi dacă zonele în care cresc sunt propice, să ştim ce capacitate de prelucrare finită a lemnului extras avem în ţară şi cum putem încuraja această prelucrare în perioada următoare pentru a descuraja exporturile. De asemenea, trebuie să identificăm terenurile degradate ce se pretează a fi împădurite, urmărind în acest mod mărirea suprafeţei forestiere, cu precădere a celei împădurite. Totodată, trebuie avute în vedere schimbările climatice, iar strategia trebuie să stabilească măsuri rapide de împădurire a zonelor defavorizate, precum sudul, estul şi Dobrogea prin împădurirea terenurilor degradate, refacerea şi apariţia unor noi perdele forestiere mult mai consistente".

Instituţiile care gestionează fonduri de mediu ar trebui să încurajeze populaţia să adopte măsuri "verzi" de obţinere a energiei casnice pentru descurajarea consumului de lemn de foc, ne-a mai spus Dan Trifu, care ne-a precizat că strategia trebuie să încurajeze mărirea suprafeţei ariilor protejate, inclusiv a pădurilor virgine şi să descurajeze toate activităţile cu impact negativ asupra fondului forestier, a mediului, cu implicaţii asupra sănătăţii populaţiei.

Trifu: "Strategia poate fi pusă la punct într-un an, dacă specialiştii vor fi lăsaţi să-şi facă treaba"

Vicepreşedintele Eco-Civica susţine că Ministerul Mediului este "rezervat" faţă de SFN, atitudinea instituţiei fiind dictată de mediul politic.

"Este nevoie de un an de zile pentru a pune la punct o strategie, numai dacă se lucrează cu specialişti care vor fi lăsaţi să-şi facă treaba", susţine Dan Trifu, care ne-a subliniat: "Politicul să dea dovadă de seriozitate, iar materialul rezultat din mâna specialiştilor să fie adoptat indiferent de culorile din Parlament. Avem posibilitatea reducerii termenului la şase luni dacă se doreşte acest lucru".

În schimb, Ionuţ Apostol, director de campanii al Greenpeace România, ne-a declarat că elaborarea şi adoptarea Strategiei Naţionale Forestiere se află, în prezent, pe lista de priorităţi ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Domnia sa susţine că strategia se află în stadiu de proiect, iar un grup de lucru se află în curs de formare pentru finalizarea acesteia: "Urmează ca strategia să fie adoptată prin Hotărâre de Guvern după derularea procedurii de evaluare strategică de mediu, în cursul anului 2016. În opinia noastră, strategia trebuie să cuprindă obiective cu privire la creşterea suprafeţei fondului forestier, eficientizarea cadrului de inspecţie şi control, valorificarea superioară a lemnului şi finanţarea adecvată a sectorului forestier".

În privinţa tăierilor ilegale de păduri, reprezentantul Greenpeace consideră că este necesară implicarea publicului pentru verificarea situaţiei din pădurile noastre, pe lângă creşterea capacităţii instituţiilor cu rol de inspecţie şi control.

"În acest sens, Greenpeace a demarat o campanie naţională de recrutare a voluntarilor, care să monitorizeze administrarea pădurilor şi să informeze autorităţile cu privire la problemele identificate", ne-a mai spus domnul Apostol.

MMAP vrea să finalizeze Strategia Forestieră până la sfârşitul anului

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) vrea să finalizeze, în acest an, Strategia Forestieră Naţională, printre obiectivele principale ale documentului fiind împădurirea terenurilor degradate şi înfiinţarea a 1.000 de hectare de perdele forestiere în fiecare an.

Secretarul de stat Dan Popescu a declarat recent că SFN se află în stadiu de draft, cu un plan de acţiuni pe o perioadă medie de 10 ani şi care conţine şase obiective: "Vrem să îi dăm drumul (n.r. strategiei) până la finele anului şi îmi doresc ca documentul să fie asumat de toate forţele politice, pentru a avea continuitate indiferent cine va veni la guvernare. Vrem să fie produsul tuturor. A lucrat toată lumea din sistem, începând de la proprietarul mic de pădure, autorităţi, până la Academia Română. Nu vrem să rămână doar o poveste frumoasă, cum s-a mai întâmplat cu multe alte strategii din diferite domenii".

Domnia sa a arătat că, în urmă cu trei ani, când a început elaborarea strategiei, se estima că silvicultura va primi trei miliarde de euro prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, o sumă care ar fi susţinut financiar priorităţile din document pe întreaga perioadă, însă suma alocată prin acest program a fost de numai 360 de milioane de euro.

"Când am început strategia am crezut că silvicultura va primi 3 miliarde de euro prin noul PNDR, însă au venit doar 360 de milioane de euro pentru păduri. Avem în PNDR trei măsuri dedicate, una pentru drumuri forestiere, una pentru împăduriri şi una pentru compensaţii, adică în jur de 120 de milioane de euro pentru fiecare măsură. Încercăm, însă, să găsim bani şi din altă parte, pe POS Mediu sau pe programul privind creşterea capacităţii instituţionale", a explicat oficialul MMAP. Potrivit sursei amintite, împădurirea terenurilor degradate şi înfiinţarea de perdele forestiere sunt cele mai importante obiective din strategie, dar şi comunicarea cu celelalte instituţii, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, trebuie să constituie o prioritate pentru autorităţi.

Percheziţii la suspecţi de delapidare cu material lemnos

Poliţiştii din judeţul Ilfov au efectuat, ieri, şapte percheziţii la mai multe persoane bănuite că au valorificat material lemnos în valoare de peste 610.000 de lei din mai multe cantoane silvice, fără ca sumele încasate să fie înregistrate în contabilitate şi depuse la casierie, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române. Din cercetările poliţiştilor a reieşit că, în perioada 2009-2014, 18 persoane, în calitate de funcţionari sau contabili la un ocol silvic, au valorificat material lemnos din mai multe cantoane silvice, fără a înregistra în contabilitate şi fără a depune în casierie sumele încasate, iar 10 persoane au fost aduse la audieri, potrivit IGPR.

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro