Revista BURSA Construcţiilor

SUPLIMENT IC&T / PÂNĂ ÎN 2025"Sectorul IT poate ajunge la cel puţin 10% din PIB"

Ziarul BURSA #Companii #IT / 07 mai

Gabriela Mechea

Gabriela Mechea

(Interviu cu Gabriela Mechea, director executiv ANIS)

"Există o creştere a apetitului pentru soluţii digitale"

Tendinţele din piaţa de IT&C sunt cunoscute în cele mai mici amănunte de către Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Doamna Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS, ne-a vorbit despre reuşitele din ultimul an pandemic, dar şi despre perspectivele pe termen scurt şi mediu, cu IT-ul care poate ajunge la cel puţin 10% din PIB până în 2025, iar ţara noastră poate deveni cel mai puternic hub de firme IT din Europa Centrală şi de Est.

Reporter: Piaţa de IT&C pare a fi unul dintre câştigătorii pandemiei de Covid-19. Cum a evoluat aceasta în 2020, an marcat de criză sanitară?

Gabriela Mechea: La începutul pandemiei, a existat un oarecare recul în piaţă, o perioadă de stagnare în generarea de noi proiecte care a durat 3-4 luni, până când companiile au putut să îşi reorganizeze operaţiunile, să estimeze atât impactul economic, cât şi noile nevoi de produse şi servicii informatice. După acest moment critic s-au cristalizat două direcţii de evoluţie pentru companii: unele firme au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri datorate problemelor economice întâmpinate de clienţii lor, mai ales firmele care dezvoltau software specializat pentru indus­triile auto, transport aerian, industria hotelieră şi nu numai. Aceste companii, pe cât posibil au încercat şi mare parte dintre ele au reuşit să se adapteze şi să îşi diversifice portofoliul, sau să între în parteneriate cu alte companii. La polul opus sunt companiile ale căror produse se adresează unor sectoare care au avut o nevoie imediată de servicii şi produse digitale, de exemplu softuri pentru ordering, pentru digitalizarea proceselor interne ale firmelor, softuri de lucru colaborativ, de autentificare de la distanţă etc., cazuri în care companiile au înregistrat creşteri semnificative ale activităţii comerciale. Deşi cifrele oficiale încă nu ne-au fost puse la dispoziţie de către INS, estimăm o creştere semnificativă a sectorului.

Reporter: Care sunt oportunităţile aduse de pandemie pentru sectorul în care activaţi? Dar dezavantajele?

Gabriela Mechea: În primul rând, datorită faptului că în 72% dintre firmele IT existau implementate dinaintea pandemiei procese de lucru de la distanţă, viteza de reacţie şi de adaptare la noile condiţii a fost foarte mare, iar măsurile de carantinare şi izolare nu au reprezentat un factor disruptiv major, aşa cum s-a în­tâmplat în alte domenii. Cea mai mare oportunitate datorată condiţiilor din pandemie constă în conştientizarea nevoii de digitalizare nu numai în sectorul administraţiei publice şi al interacţiunii dintre cetăţean şi stat, dar şi în sectorul privat, având în vedere că România ocupă penultimul loc în Europa la nivelul de implementare al tehnologiilor digitale în companii, măsurat prin Digital Intensity Index. Suntem o industrie ai cărei piloni principali sunt creativitatea şi inventivitatea angajaţilor, iar aceste 2 elemente sunt stimulate de interacţiunea dintre persoane, ce provoacă schimburi de idei şi generează soluţii în mod colaborativ. Interacţiunea preponderent online nu are acelaşi efect stimulativ, acesta fiind dezavantajul major al condiţiilor de lucru din ultimul an.

Reporter: Cum s-a modificat raportul cerere/ofertă în ultimele 12 luni?

Gabriela Mechea: În mod cert există o creştere a apetitului pentru soluţii digitale, deci cererea cu siguranţă a crescut. În aceeaşi măsură a crescut şi oferta, companiile şi-au diversificat portofoliile pentru a răs­punde mai bine nevoilor pieţei. Au apărut noi aplicaţii şi s-au dezvoltat cele existente în domenii precum securitatea cibernetică, organizarea de evenimente online, soluţii de evaluare şi îmbunătăţire a performanţei de la distanţă, soluţii de lucru colaborativ, aplicaţii dedicate administraţiilor locale, medicinei, autentificarii de la distanţă etc.

Reporter: Cum apreciaţi că a decurs digitalizarea forţată şi care ar fi deciziile ce ar trebui luate la nivelul autorităţilor pentru dezvoltarea ţării noastre din acest punct de vedere, reducând, astfel, decalajele faţă de statele din UE? Unde este România pe harta europeană a digitalizării?

Gabriela Mechea: Acest Blitzkrieg în materie de digitalizare, generat ca efect secundar al pandemiei, a forţat un număr mare de persoane să realizeze cât de utile sunt uneltele digitale disponibile la scară largă - cum ar fi aplicaţiile de videoconferinţă. Adoptarea lor rapidă a arătat că dezvoltarea competenţelor digitale de baza în rândul populaţiei este posibilă dar şi absolut vitală. Deosebit de important este să se înţeleagă pe mai departe că nu putem să ne bizuim strict pe sistemele disponibile până în acest moment sau pe competenţele dobândite în acest timp scurt. Va trebui să dezvoltăm aceste competenţe, să le utilizăm în mod prioritar. Ca să reducem decalajul faţă de alte state din UE, trebuie să extindem aria de întrebuinţări ale aplicaţiilor, respectiv să dezvoltăm sau să adoptăm alte aplicaţii disponibile care să rezolve probleme punc­tuale. Acest lucru este valabil mai ales atunci când vorbim despre autorităţi publice. Am văzut, de exemplu, autorităţi publice locale ce solicită documentele semnate electronic. Am crezut, iniţial, că este vorba despre adoptarea unei semnături digitale, însă în acest caz izolat, m-am înşelat. Această autoritate solicită să semnezi pe o foaie albă, să notezi lângă semnătură că acestă semnătură îţi aparţine, apoi să scanezi semnătura şi să o trimiţi în format jpeg sau pdf. Nu aş numi acest proces ca un exemplu bun de digitalizare. Chiar dacă avem nevoie de claritate legislativă din partea Parlamentului şi de o promovare a instrumentelor digitale din partea Guvernului, acestea nu au apărut într-un an de pandemie. Acestă situaţie arată că, de fapt, agenda reală nu a inclus ca prioritate încă digitalizarea, iar micile victorii înregistrate s-au bazat pe soluţii nesustenabile şi netransparente.

Înţelegem nevoia ca oricine să poată apela la metode simple şi rapide, mai ales într-o criză sanitară, dar pe termen scurt aceasta nu poate fi o soluţie. Autorităţile trebuie să înţe­leagă mai ales faptul că nu vom putea dezvolta o interacţiune modernă dacă nu concepem o arhitectură bine gândită şi ceva mai complexă, o hartă a digitalizării unei instituţii bazată pe nevoile de interacţiune cu datele şi cu cetăţeanul.

Reporter: La finalul anului trecut, Bucureştiul a fost selectat de reprezentanţii statelor membre UE pentru a găzdui viitorul sediu al noului Centru european de competenţe în domeniile industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică. Ce înseamnă acest lucru pentru România şi ce investiţii ar urma să facem pentru a onora cu succes această misiune, atât în ceea ce priveşte tehnologia şi specialiştii, cât şi în materie de cyber security?

Gabriela Mechea: Ne bucurăm şi sărbătorim această victorie de etapă. Este într-adevăr o recunoaştere a competenţelor profesionale ale specialiştilor cyber-security din România, însă trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ. Guvernul are o serie de angajamente în raport cu acest centru şi, din câte am văzut, ele sunt pe cale să fie onorate. Pe termen mediu şi lung însă, trebuie să ne clarificăm viziunea pe cyber-security, trebuie să unim mai multe voci şi centre de competenţă, sau cel puţin să încurajăm lucrul în comun şi găsirea soluţiilor comune. Există multe componente într-un sistem performant de cyber-security, trebuie avută o gândire strategică şi dezvoltat un proiect şi o arhitectură care să includă atât securitatea fizică, software, cât şi securizarea proceselor indus­triale. Trebuie investit cu precădere în capacitatea umană, cercetătorii în materie de cybersecurity sunt foarte căutaţi global, ei trebuie motivaţi să rămână în ţară şi să producă valoare.

Reporter: Consideraţi că ţara noastră este pregătită, după furtuna de evenimente din 2020, pentru implementarea tehnologiei 5G?

Gabriela Mechea: Nu ne pronunţăm din punct de vedere tehnic, însă România trebuie să fie pregătită pentru 5G. Fără acest pas critic, reducerea decalajului între România şi alte state din UE nu va fi posibilă. Pe înţelesul tuturor, viteza conexiunii la internet a devenit în pandemie un adevărat indicator de dezvoltare în ţările moderne.

Reporter: Ce probleme întâmpină companiile în activitatea lor şi ce rezolvări vedeţi pentru soluţionarea acestora?

Gabriela Mechea: În România este nevoie de măsuri concrete şi ţintite pentru a construi un mediu de afaceri care să susţină inovaţia tehnologică şi accesul la soluţii digitale. Deciziile de astăzi vor modela ţara noastră în următorii cinci ani, iar păs­trarea ritmului cu dezvoltarea tehnologică şi progresul la nivelul Europei este esenţială.

Reporter: Care sunt propunerile ANIS pentru accelerarea parcursului României?

Gabriela Mechea: Propunerile noastre sunt pe mai multe direcţii. În primul rând este nevoie de susţinerea activă a dezvoltării start-up-urilor high-tech prin modelul fondurilor de capital de risc mixte: guvernamentale şi private, împreună cu o taxare sustenabilă a industriei de tehnologie şi a economiei digitale. Tehnologiile existente şi cele emergente vor juca un rol critic în sectorul public şi este necesar accesul pe piaţă pentru toate companiile şi tehnologiile prin asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice guvernamentale şi folosirea cloud-ului că infrastructură IT preferată în locul sistemelor on-premise.

Conform liniilor de argumentare propuse de Uniunea Europeană, stimularea economiei este dependentă de performanţa IMM-urilor. La rândul lor, prosperitatea acestora este dependentă de proiectele de investiţii privind digitalizarea şi re-tehnologizarea acestora. Pachetul financiar European pentru redresare în urma pandemiei a fost alocat cu condiţia ca cel puţin 20% din bugetul total să fie destinat procesului de digitalizare, însă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în forma actuală este mult sub acest procent de alocare. PNRR trebuie să includă un program de digitalizare care să targeteze şi IMM-urile şi/sau întreprinderile mari care activează în industria comerţului electronic. Acestea pot beneficia de un program alternativ care să le faciliteze extinderea pe pieţele economice interne şi externe contribuind astfel la economia naţională. Mai mult, Guvernul României trebuie să sprijine deschiderea de subsidiare ale companiilor romaneşti în pieţe externe prin programe de creditare cu dobânzi foarte mici, să ofere sprijin legislativ şi logistic prin secţiile economice ale Ambasadelor, co-finanţare nerambursabilă a unor categorii de cheltuieli aferente înfiinţării şi operării de subsidiare româneşti în alte ţări şi, nu în ultimul rând, prin investiţii (participare în acţionariate) în parteneriate cu companiile private româneşti de software, în subsidiarele deschise în alte ţări.

Reporter: Cum apreciaţi cadrul legislativ din domeniu şi măsurile adoptate de autorităţi pentru susţinerea mediului de afaceri în pandemie?

Gabriela Mechea: Măsurile au fost problematice, atât din punct de vedere al distribuirii sumelor către companii unde am văzut întârzieri majore şi inechităţi cu decalaje inexplicabile, cât şi al gândirii sistemului care nu încurajează strategic o arie de dezvoltare. Ideal, desigur din punctul nostru de vedere, ar fi fost un sistem care să încurajeze inovaţia, cu un board public-privat care să trieze proiecte inovatoare în materie de digitalizare, unde statul să devină acţionar. Trebuie să reuşim în viitor să creem mai multă valoare, atât pentru stat, cât şi pentru tinerii întreprinzători. Vrem cu toţii să rămână mai multă proprietate intelectuală în ţară, mai multe investiţii, iar asta se face inclusiv prin măsuri de sprijin şi, desigur, prin reducerea poverilor fiscale sau birocratice.

Reporter: Cum depăşesc firmele problemele legate de forţa de muncă?

Gabriela Mechea: Lipsa specialiştilor a fost întotdeauna o mare provocare pentru companii, însă în ultimii ani aceasta a devenit din ce în ce mai acută. Pentru depăşirea ei, mare parte dintre companii au implementat sisteme proprii de instruire sau oferă angajaţilor programe de specializare pe anumite domenii. ANIS face eforturi pentru pregătirea cât mai multor persoane pentru o carieră în IT şi, în acest sens, oferim cursuri de certificare recunoscute internaţional în domeniul testării software, astfel că în ultimii zece ani am format şi recalificat peste 8000 de persoane. În plus, începând de anul trecut am demarat un proiect cu finanţare europeană prin care oferim cursuri avansate de programare, baze de date, webdesign şi formare de Dată Protection Officer.

Cu toate acestea, decalajul dintre cerere şi oferta continuă să crească şi, în acest moment, estimăm că el este de peste 10.000 de specialişti anual. Din acest motiv, un număr tot mai mare de firme caută să recruteze în afara ţării şi se orientează nu numai către Europa, dar şi către ţări din America de Sud, Asia, Africa.

Reporter: Dezvoltarea tehnologiei şi telemunca vin cu riscuri asociate, iar studiile indică o creştere a atacurilor cibernetice. Credeţi că ţara noastră este pregătită să se protejeze de acestea?

Gabriela Mechea: Spaţiul cibernetic are într-adevăr riscuri asociate, iar atacurile, mai ales cele de tip ransomware, s-au intensificat în mod semnificativ în ultimul an. Important este să ne pregătim în faţa acestor ameninţări, să avem cunoştinţe de bază, parole sigure, autentificare în doi paşi, să nu dăm click pe link-uri necunoscute şi nesigure şi aşa mai departe. Experţii au denumit aceste cunoştinţe de bază "igienă cibernetică", ele fiind la fel de importante ca igiena noastră zilnică. Marea majoritate a atacatorilor se bazează pe necunoaşterea acestor elemente de bază, iar ţara noastră va fi cu adevărat pregătită când populaţia va realiza importanţa educaţiei în acest domeniu.

Reporter: Consideraţi că se va ajunge/rămâne la organizarea evenimentelor/cursurilor exclusiv online şi, dacă da, cât de pregătit este domeniul IT&C să susţină acest lucru?

Gabriela Mechea: Cred că experienţa ultimului an ne-a demonstrat că învăţământul offline are unele avantaje de necontestat faţă de învăţământul exclusiv online. În viitor ar trebui să se implementeze şi în Româ­nia modalităţi hibride de instruire care să combine predarea în sălile de clasă cu platforme digitale de învăţare şi testare a cunoştinţelor, pe modelul multor şcoli şi universităţi din străinătate. IT&C susţine deja acest lucru, există sisteme şi platforme digitale educaţionale performanţe, inclusiv soluţii româneşti, dar pentru a avea succes este necesar în primul rând un program naţional de pregătire a cadrelor didactice în utilizarea tehnologiilor educaţionale. Miza este mare, deoarece în caz contrar nu vom reuşi să creem şi în România un sistem de învăţământ adaptat secolului 21.

Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale domeniului de IT&C?

Gabriela Mechea: La finalul anului 2025, pe baza unor politici integrate şi implementate susţinut, IT-ul poate ajunge la cel puţin 10% din PIB, iar România poate deveni cel mai puternic hub de firme IT din Europa Centrală şi de Est. Era digitală are numeroase oportunităţi, oferind mai multă transparenţă şi acces mai uşor la informaţii şi platforme. Tehnologiile digitale, inovaţia şi inteligenţa artificială pot oferi românilor locuri de muncă competitive, o calitate mai bună a vieţii şi servicii publice mai bune.

Reporter: Vă mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
CCIB - Emitere de certificate forta majora
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro