SUPLIMENT IC&T"România va arăta cu totul transformată în 2026, din punct de vedere al digitalizării"

A consemnat Adelina Toader
Ziarul BURSA #Companii #IT / 07 mai

Ciprian Teleman

Ciprian Teleman

(Interviu cu Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării)

"Există şanse ca proiectul legii 5G să fie îmbunătăţit pe baza feedback-ului de la industrie" "Europa investeşte acum în crearea unor coridoare 5G, care vor permite transportul rutier de mărfuri autonom" "România este ca un arhipelag digital, cu puţine feriboturi între insule" "Mă voi concentra pe stimularea iniţiativei în industria de software pentru ca România să-şi redefinească identitatea de la o ţară care face outsorcing pe software, la o ţară generatoare de produse proprii cu potenţial de scalare la nivel global"

Reporter: Cum a evoluat digitalizarea în anul pandemic şi ce paşi se fac în prezent în această direcţie?

Ciprian Teleman: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării s-a ocupat până acum mai mult de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Încercăm să construim şi să creem viitorul digital al României pornind de la situaţia de fapt. Avem patru direcţii de reformă. Una este constituită de cloudul guvernamental, a doua este reprezentată de asigurarea conectivităţii astfel încât să putem digitaliza marile instituţii ale statului, aici ne referim, în principal, la cele din sănătate, administraţie, învăţământ. A treia direcţie este dată de securitate cibernetică, pentru că dacă ne construim această casă digitală avem nevoie şi de un sistem de protecţie, iar ce-a de-a patra direcţie cuprinsă în planul de reformare este de ridicare a nivelului de competenţe digitale pentru mai multe grupuri ţintă. Un grup l-ar reprezenta func­ţionarii publici, un altul antreprenorii şi angajaţii acestora şi un ultim grup persoanele cu risc de excluziune din spaţiul digital. Există astăzi nativii digitali, emigranţii digitali, dar şi persoane care nu au niciun fel de contact cu spaţiul digital şi vedem, de exemplu, că au scăzut programările online pentru vaccinare, iar un motiv important este faptul că sunt oameni care nu au competenţe digitale şi nici acces şi atunci au fost luate deja măsuri pentru a-i înscrie prin numărul de telefon sau cu ajutorul unor resurse locale.

Reporter: Care sunt principalele obiective pe care vi le propuneţi în mandatul dumneavoastră?

Ciprian Teleman: România va arăta cu totul transformată faţă de cum este acum în 2026, din punct de vedere al digitalizării. Este o etapă de reforme care se vor întâmpla. La finalul mandatului meu îmi doresc să fie funcţional pentru orice cetăţean acel principiu numit "once only", adică odată ce eşti recunoscut cu identitatea electronică în spaţiul digital guvernamental să nu mai fie nevoie să-ţi dovedeşti din nou identitatea în alt loc prin introducerea datelor personale. Odată intorduse datele rămân acolo şi pot fi regăsite de oricare altă instituţie a statului. Numai că acest obiectiv presupune ca foarte multe lucruri să fie deja făcute. Acel cloud guvernamental trebuie să fie funcţional, ceea ce înseamnă că vom avea identitate electronică recunoscută care va fi administrată în acest cloud guvernamental. Totodată, acest lucru presupune că vom avea instrumente de identificare electronică, vorbim aici de acea nouă carte de identitate cu ajutorul căreia putem face lucruri de la distanţă, respectiv să semnăm electronic anumite documente pe care statul ni le cere şi în acest fel eliminăm necesitatea prezenţei de la ghişeu. Tot prin acest proces eliminăm documentele în format fizic şi vom avea, deci, documente în format electronic recunoscute juridic. Când spun "once only" este practic vârful piramidei, până acolo este foarte mult de lucru. Trebuie creată interoperabilitatea dintre centrele de date ale instituţiilor statelor, mă refer aici la Ministerul Sănătăţii, Miniterul Muncii, Ministerul Educaţiei, Administraţiei şi Internelor. Îmi doresc, de asemenea, ca la finalul mandatului măcar o bună parte, dacă nu toate, interfeţele web prin care noi interacţionăm cu statul să fie mult mai intuitive şi uşor de folosit de către cetăţeni. Acest lucru se poate realiza prin testarea lor înainte de a fi implementate, testare cu grupuri ţintă, lucru care nu ştim că se face acum în mod organizat. Îm doresc, de asemenea, ca la finalul mandatului statul să plătească preţuri corecte pentru ceea ce achiziţionează şi să nu mai fie dependent de cei de la care cumpără soluţii. Acest lucru presupune câteva puncta, mai exact cod foarte bine documentat, cod care să respecte standardele tehnice pe care statul le cere şi transparentizarea procesului de achiziţii publice pe tot parcursul lui de la caiet de sarcină şi până la implementare.

Reporter: Plăteşte statul, în momentul de faţă, nişte preţuri mai mari pentru serviciile pe care le achiziţionează?

Ciprian Teleman: Primim din piaţă semnale că unele achiziţii sunt supraevaluate. Există rumori că unele caiete de sarcină sunt făcute cu dedicaţie pentru ca licitaţiile să fie câştigate de anumite firme, iar acest lucru ar trebui să nu se întâmple şi dreptul de a putea oferi servicii sau produse să fie democratic. Rolul statului este de a crea condiţii de concurenţă loială şi asta ne propunem să facem.

Reporter: Proiectul legii 5G a atras multe reacţii şi adevărate controverse în jurul său. Cum vedeţi actuala formă a proiectului? Credeţi că plângerile din partea industriei sunt supraestimate?

Ciprian Teleman: Poiectul legii 5G în forma în care a fost adoptată de Guvern respectă cerinţele Uniunii Europene în materie de securitate a reţelelor şi, în acelaşi timp, respectă prevederile din memorandumul pe care România l-a semnat cu Statele Unite ale Americii în privinţa echipamentelor 5G. Proiectul merge în Parlament, unde poate fi amendat şi poate fi îmbunătăţit pe baza feedback-ului de la industrie. Există şanse ca proiectul să fie îmbunătăţit pentru că un dialog coerent cu mediul privat este o condiţie a unor politici sănătoase.

Aş folosi alţi termini în loc de plângeri. Mai degrabă aş rămâne la termenii de dialog cu mediul privat şi cred că este important să ne ascultăm cu intenţia de a înţelege nevoile fiecărei părţi. Nu sunt chiar plângeri, ci nişte cereri din partea industriei care au argumentaţie din partea mediului privat. Pe partea cealaltă, statul român ca instituţie are interese pe care şi le apără, dar cred că trebuie să ajungem într-o zonă de teren comun între interesele strategice şi de securitate ale României şi dorinţele mediului privat.

Reporter: Cum va îmbunătăţii piaţa implementarea tehnologiei 5G?

Ciprian Teleman: 5G face parte din acest mare plan de reforme. Tehnologia 5G asigură conectivitatea, un tip particular de conectivitate M2M (machine to machine), nu este un sistem dedicat în principal utilizatorilor finali, ci poate asigura conectivitatea dintre senzori şi servere, susţinând dezvoltarea IoT. Piaţa senzorilor este într-o dinamică absolut spectaculoasă. O să avem în 10 ani 100 de miliarde de senzori care vor putea comunica date. Acesta este beneficiul principal pe care ni-l aduce 5G-ul. Europa investeşte acum în crearea unor coridoare 5G, nişte autostrăzi care vor avea asociate tehnologii 5G şi care vor permite transportul rutier de mărfuri autonom, adică pe scurt camioane fără şoferi. În PNRR vom prinde aceste coridoare şi pe teritoriul României. Altfel, ar fi amuzant ca la Nădlag să aştepte nişte şoferi români preluarea camioanelor pentru că se termină 5G-ul. Sunt coridoare planificate care vor traversa o parte din România, Bulgaria şi ajung până în Grecia, la Atena, sau altele cu destinaţie finală portul Constanţa. Sunt deja segmente experimentale care funcţionează .

5G presupune o perioadă de investiţii care vor fi făcute şi care trebuie să întoarcă un profit. O reţea 5G creşte valoarea teritoriului. Într-o zonă care economic acum nu este atrăgătoare, o infrastructură 5G va creşte investiţiile străine.

Reporter: Bucureştiul va fi gazda noului Centru de Securitate European. Ce înseamnă pentru România această desemnare?

Ciprian Teleman: Înseamnă în primul rând că o instituţie europeană îşi va desfăşura activitatea în Bucureşti ceea ce este o premieră. Obiectul de activitate al instituţiei va fi securitatea cibernetică, iar acest lucru poate creea gravitaţie pentru indus­tria de securitate cibernetică atât europeană, cât şi globală. Pe aceste considerente, România ar putea să-şi proiecteze o viziune de capitală europeană a securităţii cibernetice prin companiile care îşi vor deschide puncte de prezenţă la Bucureşti sau prin cele care îşi vor mări prezenţa în Capitală, prin vizibilitate, prin fondurile pe care aceast Centru le va ges­tiona pe subiecte de securitate cibernetică. În plus, o parte din fonduri vor fi destinate centrelor naţionale, cam jumătate din buget, fiind vorba de CERT.RO sau viitorul Directorat Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC), continuatorul CERT. De asemenea, vor exista fonduri pentru stimularea zonei private în domeniul cercetării şi inovării. Un efect pozitiv ar putea fi dezvoltarea unei alte verticale economice care înseamnă securitatea cibernetică aşa cum am văzut că în ultimii 20 de ani s-a dezvoltat industria de software din România, lucru care ar putea contribui la PIB. Este o industrie cu un potenţial global, produse pe care le dezvolţi naţional, aşa cum a făcut, de exemplu, Bitdefender, devin globale.

Reporter: Ce investiţii vor fi necesare pentru noul Centru European de la Bucureşti?

Ciprian Teleman: Pe partea de forţă de muncă vor fi funcţionari, o parte români, dar vor fi foarte mulţi străini. Totodată, există deja direcţii de creştere a unor resurse umane pe partea de securitate cibernetică. Sunt 14 facultăţi în România care au programe din curicula universitară, programe post universitare, mastere şi chiar doctorale cu specializare în securitate cibernetică. Există, de asemenea, programe de pregătire a func­ţionarilor din administraţie pe securitate cibernetică, iar prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem o linie dedicată formării unor formatori de securitate cibernetică care să disemineze această informaţie. Este un proiect pe care ne propunem să-l facem cu ajutorul CERT.RO.

Reporter: Credeţi că odată cu dezvoltarea industriei de securitate cibernetice vor creşte şi riscul de atacuri cibernetice?

Ciprian Teleman: Aceste atacuri cibernetice există oricum. Cu sau fără Centrul Cyber noi tot trebuie să fim pregătiţi. Rămâne de văzut dacă acestea se vor înmulţi.

Reporter: Ce alte măsuri ar fi necesare pentru susţinerea industriei IT&C?

Ciprian Teleman: Cred că zona de software a fost privilegiată şi a fost o decizie foarte bună. Trebuie să ne gândim dacă nu cumva şi zona de cyber security ar trebui privilegiată în viitor pentru a o ajuta să crească. Altfel, ceea ce este dator statul să facă este să asigure condiţii corecte de concurenţă, de piaţă liberă.

Reporter: Se vor menţine beneficiile de care se bucură în prezent industria?

Ciprian Teleman: În momentul de faţă nu avem nicio intenţie să schimbăm ceva din acest punct de vedere, dar fiind o discuţie politică din punct de vedere al alianţei USR PLUS nu vrem să schimbăm nimic, ci chiar să stimulăm ceea ce are perspective de creştere.

Reporter: Forţa de muncă din industria IT&C începe să fie insuficientă. Ce măsuri vedeţi necesare pentru aplanarea acestui deficit?

Ciprian Teleman: Deficitul forţei de muncă nu este de astăzi. Aces­ta se acutizează pentru că este o creştere a cererii de specialişti în industrie. Ceea ce ar trebui să facem, şi aici intervine Ministerul Educaţiei ca actor principal, iar noi ne putem oferi sprijinul dacă este nevoie, este să vedem cum putem răspunde la această cerere foarte mare de specialişti. Altfel, România oferă condiţii bune pentru absolvenţii din domeniu. Eu o să mă concentrez pe altceva în acest domeniu, şi anume stimularea iniţiativei în industria de software pentru ca România să-şi redefinească identitatea de la o ţară care face outsorcing pe software, la o ţară generatoare de produse proprii cu potenţial de scalare la nivel global, aşa cum avem câteva exemple Bitdefender, UiPath, Elrond. Acest lucru se va putea întâmpla atunci când vom finanţa mai multe idei decât finanţăm în prezent, pe prima parte a lanţului valoric, lucru care nu s-a întâmplat până acum în România, dar ne propunem să-l facem prin PNRR. Am estimat un buget de aproximativ 200 de milioane lei la bătaie pentru acest proiect. În plus, avem acele Digital Innovations Hubs prin care se poate oferi suport acestor start-up-uri începând de la nivelul de idee, pentru ca oamenii să-şi poată testa ideile înainte de a pune lucrurile în mişcare şi de a primi şi consiliere pe ceea ce înseamnă o afacere în domeniul digital. Căutăm o formulă care să pună în valoare resursele pe care le avem acum. Important este să vedem exact ce avem, care este potenţialul nostru, care sunt resursele actuale şi să le exploatăm cât mai bine.

Reporter: Unde se află astăzi ţara noastră pe harta digitalizării la nivel european?

Ciprian Teleman: România este ca un arhipelag digital, cu puţine feriboturi între insule. Ne propunem să unim aceste insule prin tuneluri, aşa cum este Marea Britanie legată de continent. De altfel, aceasta este a doua direcţie din PNRR - să asigurăm conectivitate de minim 100 de mb/s pentru 99,9% din suprafaţa României, fiindcă este condiţia cheie pentru a putea avea celelalte instituţii digitalizate.

Reporter: Cât de mare este decalajul dintre noi şi restul Europei din punct de vedere al digitalizării?

Ciprian Teleman: Avem un indice de digitalizare elaborat pe baza rapoartelor pe care ţările le dau în fiecare an şi suntem pe locul 26 din 28 în Europa în acest index DESI. Pe unele componente România se situea­ză peste medie, cum ar fi conectivitatea. La multe altele este spre coada clasamentului - la educaţie digitală, folosirea instrumentelor electronice pentru activităţi domestic sau de business.

Reporter: Cât de reală este trecerea în digital având în vedere că în continuare există o parte considerabilă a populaţiei, mai ales din zonele rurale, care nu are acces nici măcar la dispozitive?

Ciprian Teleman: Eu nu sunt atât de pesimist. Am crescut la ţară şi constat că o bună parte din concetăţenii mei de acolo îmi sunt prieteni pe Facebook. Cred că problema nu este legată atât de mult de accesul la internet sau de abilităţi de bază de utilizarea unui dispozitiv, ci mai degrabă de ceea ce facem cu accesul la internet. Avem internet, dar Româ­nia, după cum ştim, este foarte sus poziţionată la apeluri video şi la utilizarea Facebook-ului, faţă de alte ţări din Europa. Cred că trebuie să ne concentrăm pe popularizarea unor servicii electronice pe care oamenii le-ar putea folosi, spre exemplu servicii bancare, plata unor datorii către stat, achiziţii online, programări, rezervări, căutarea unor produse, lucruri de bază.

Reporter: Cum vedeţi realizân­du-se această popularizare a serviciilor electronice?

Ciprian Teleman: Prin PNRR, a patra componentă este de a oferi celor interesaţi acces la cursuri de ridicare a nivelului de competenţe digitale. Practic, noi vrem să controlăm ca stat rezultatul şi nu procesul. Procesul este bine să-l lăsăm pieţei. Avem în plan să realizăm o platformă în care cetăţenii îşi pot evalua nivelul de cunoştinţe şi în situaţia în care trec acel test furnizorul lor îşi poate deconta formarea. Prin acest sistem piaţa de formare rămâne liberă, iar rezultatul poate fi măsurat uşor. Aici putem să ne fixăm nişte indicatori foarte măsurabili, să avem o evaluare a cetăţenilor care sunt în zona de excluziune digitală şi să ne propunem să rămânem cu jumătate, iar pe jumătate dintre aceştia să-i atragem în spaţiul digital. De asemenea, avem foarte multe firme care nu sunt prezente pe internet şi putem să ne propunem ca în termen de 4 ani de zile să rămână doar jumătate dintre ele în afara spaţiului digital. Simţim o creştere venită odată cu pandemia, însă mai este încă foarte mult de lucru la acest capitol. Sunt doi paşi mari de reformă unul cuprins în PNRR, iar un altul va fi după şi anume internaţionalizarea unor companii româneşti prin intermediul internetului. Ne dorim să le ajutăm să depăşască graniţele ţării, pentru că acesta este avantajul internetului - accesul la o piaţă globală. Avem multe lucrui în ţară pe care le putem oferi la nivel global, avem exemple de business-uri micuţe care s-au internaţionalizat. Există multe idei, dar firmele trebuie ajutate.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. ... în 2026 veți fi ,, oale și ulcele " ....

    1. azi, la oricare institutie a statului mergi

      partea cu digitalizarea nu functioneaza

      asa va fi si in 20 26 si in 20 90 

    DIGITALIZAREA e f impo, dar NU DIGITALIZ TOTALA, dorita de dvs, d-le T. DIGITALIZAREA EXCESIVA duce la robotizare, faciliteaza spiritul de turma si manipularea, desfiint sufletul.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

28 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2715
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6480
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8714
Gram de aur (XAU)Gram de aur246.7254

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro