SUPLIMENT IC&TIndustria locală de software avea un volum de business de peste 8 miliarde euro, în 2020

Ziarul BURSA #Companii #IT / 07 mai

Octavian Oprea

Octavian Oprea

(Interviu cu Octavian Oprea, preşedinte interimar în cadrul Autorităţii pentru Digitalizarea României)

Piaţa locală de software cunoaşte o dezvoltare explozivă în ultimii ani. Mărturie stau datele oficiale oferite de Octavian Oprea, preşedinte interimar în cadrul Autorităţii pentru Digitalizarea României - de la creşterea numărului de angajaţi în ultimii cinci ani la volumul total de bussines, de la nevoia tot mai ridicată de specialişti şi până la salariile acestora, unele foarte atractive.

Reporter: Piaţa de IT&C a avut o evoluţie pozitivă în timpul pandemiei de Covid-19. Comparativ cu 2019, cum a fost 2020?

Octavian Oprea: Industria de soft­ware din România are un volum de business de peste 8 miliarde de euro în 2020, potrivit estimărilor specialiştilor, şi se menţine în topul industriilor cheie pentru economia ţării, ponderea întregului sector IT&C în produsul intern brut fiind de 6,1% în 2019 şi 7,1% în prima jumătate a lui 2020. Aşadar, creşterea a fost solidă pe parcursul pandemiei. Din toate analizele consultate, industria software este una din cele mai echilibrate de pe piaţa din România, din punctul de vedere al repartizării cifrei de afaceri pe tipuri de companii. De asemenea, potrivit datelor Eurostat, România este a patra cea mai mare ţară din UE în ceea ce priveşte valoarea adăugată a sectorului său TIC - 9% din total, cu 4% provenind doar din programarea computerizată. Sunt convins că, prin fereastra de oportunitate deschisă de cele două mari priorităţi ale Comisiei Europene pentru următorul Cadru Financial Multianual 2021-2027 - mediu şi digitalizare - piaţa IT&C în România îşi va păstra ritmul susţinut de creştere şi în continuare.

Reporter: Care sunt avantajele şi dezavantajele aduse de criza sanitară pentru sectorul de IT&C?

Octavian Oprea: Pandemia de coronavirus a condus la o nevoie imediată şi stringentă de digitalizare a multor domenii-cheie din România, iar dezvoltatorii de software români au răspuns cu succes cerinţelor pieţei. De asemenea, a devenit evident că România are nevoie de mai multe soluţii digitale pentru a consolida o economie digitală competitivă. Sectorul public a reacţionat la provocările sanitare. Pe parcursul pandemiei, nevoia ne-a învăţat şi noi am fost capabili să ne adaptăm repede - am acţionat prompt şi am livrat soluţii digitale concrete. În continuare, Autoritatea pentru Digitalizarea României implementează proiecte care vor contura standardele viitorului digital al României. În ceea ce priveşte mediul privat, piaţa de software şi servicii din România era estimată în 2019 la aproximativ 1,1 mld. euro, în timp ce exporturile erau estimate la 5,3 mld. euro, conform datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Potrivit unei statistici consultate recent, numărul de angajaţi din industria software a crescut cu 43,3% în ultimii 5 ani. Cu toate aces­tea, potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE la deficitul de angajaţi în acest domeniu, necesarul fiind estimat la câteva zeci de mii de specialişti. Ne confruntăm cu o nişă a pieţei muncii pe care tinerii noştri trebuie să o acopere. Este foarte important să convingem tinerii din România că viitorul lor este aici, că aceste zeci de mii de joburi reprezintă destinul nostru ca stat european. Posturile din sectorul IT&C sunt bine plătite, sunt peste salariul mediu pe economie, iar gradul de ocupare mic al acestor posturi este o şansă excepţională pentru actualii şi viitorii specialişti.

Reporter: Cum apreciaţi că a decurs digitalizarea accelerată de actualul context sanitar şi care ar fi deciziile ce ar trebui luate la nivelul autorităţilor pentru dezvoltarea ţării noastre din acest punct de vedere, reducând, astfel, decalajele faţă de statele din UE?

Octavian Oprea: Digitalizarea administraţiei publice, mult întârziată, este unul dintre obiectivele centrale ale mandatului meu ca preşedinte al ADR. Provocarea majoră pe care guvernul şi-o asumă este depăşirea în următorii 4 ani a mai multor etape ale transformării digitale a administraţiei publice, astfel încât să atingem cât mai repede statutul de guvernare inteligentă (Smart Government), caracterizată de o administraţie bazată pe date (data-centric government) şi care să poată utiliza instrumente de analiză şi automatizare precum inteligenţa artificială, Robotic Process Automation, deep tech, blockchain etc. Ce ne propunem prin e-guvernare?

- În primul rând, punem cetăţeanul în centrul tuturor acţiunilor noastre. Prin transparenţă, eficienţă şi trasabilitate putem livra servicii de cea mai bună calitate

- Ne asumăm o transformare digitală reală, prin schimbarea de procese şi debirocratizare, şi nu o digitalizare a birocraţiei

- Luăm decizii bazate pe culegere şi analiză de date (data-driven), pentru a ne asigura că îmbunătăţim în mod real calitatea serviciilor publice $ Utilizăm instrumente de măsurare precisă a evoluţiei procesului de transformare digitală, cu indicatori clari, măsurabili şi transparenţi

- Ne propunem să adoptăm principiul "digital first" la nivelul tuturor ins­tituţiilor publice din Romania. Toate serviciile publice administrative existente vor migra într-un orizont de timp în mediul digital, iar toate noile proceduri rezultate în urma adoptării instrumentelor digitale la nivelul diferitelor autorităţi publice vor trebui să fie disponibile în mediul digital

- Trebuie să respectăm principiul "once-only", folosind soluţii de interoperabilitate care permit schimbul de date între registrele naţionale, fără a solicita cetăţeanului informaţii deja deţinute de stat

- Colaborăm constat cu toţi actorii instituţionali, mediul privat si social din Romania şi ne împrospătăm agenda în funcţie de evoluţiile rapide ale tehnologiei. Un exemplu de câştig net al acestei perioade a fost folosirea la maximum a aplicaţiei Ghişeul.ro ca sis­tem naţional electronic de plăţi. Aces­ta este cel mai de success livrabil al ADR în acest moment. Prin eliminarea tuturor barierelor care limitau folosirea platformei doar pentru plata taxelor şi impozitelor la nivel local, am reuşit să adăugăm în platformă toate serviciile de utilitate publică. De la 350 de primării înrolate pe Ghişeul.ro, câte erau înainte de pandemie, acum sunt peste 750 de primării prezente şi peste 1 milion de utilizatori. De la 1 ianuarie 2021, platforma a procesat peste 1,1 milioane de tranzacţii, în valoare de aproape 100 de milioane de euro.

Reporter: Care domenii au nevoie de susţinere pentru digitalizarea pe care sunt obligate de noile condiţii să o facă?

Octavian Oprea: Într-un studiu realizat de IDC la nivel european, se arată că una dintre principalele provocări cu care companiile se confruntă în acest moment este aceea de a menţine un cashflow constant, iar disponibilitatea acestuia va avea un impact direct în cifrele de afaceri, bugetele şi strategiile de investiţii ale companiilor. Aici intervine sprijinul european şi marea oportunitate pe care o are România ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Comisia Europeană a lansat Strategia Europeană de Digitalizare a Industriei "pentru a consolida competitivitatea UE în domeniul tehnologiilor digitale şi pentru a se asigura că sectorul public şi fiecare companie din Europa - indiferent de sectorul în care activează, indiferent de dimensiune - are acces la inovaţie prin digitalizare". Pentru a realiza acest lucru, strategia urmăreşte să se asigure că orice organizaţie din Europa are acces la un centru digital de inovare in proximitatea sa - adică la un Digital Innovation Hub (DIH), HUB de Inovare Digitală. Centrele de inovare digitală (DIH-urile) au potenţialul de a conecta şi de a consolida ecosistemele inovaţiei digitale şi de a accelera procesul de transformare digitală la nivel naţional şi regional. Rolul DIH-urilor deja înfiinţate în Romania şi care au beneficiat de sprijinul Comisiei Europene (prin coaching & mentoring) este de a sprijini digitalizarea prin colaborarea cu autorităţile publice locale şi cu diferite sectoare de activitate, în special pentru a stabili o cultură care îşi propune să creeze servicii şi produse digitale prin colaborare.

Reporter: Cum se descurcă instituţiile statului cu digitalizarea forţată?

Octavian Oprea: Cea mai mare provocare a anului trecut a fost lipsa interoperabilităţii bazelor de date, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Datele sunt aurul economiei digitale. Ele sunt proprietatea cetăţeanului şi trebuie să circule, într-o formă standardizată, între toate instituţiile publice din România. De aceea, în acest moment, ADR lucrează la o lege a interoperabilităţii, un act normativ care să standardizeze achiziţia şi dezvoltarea de soft­ware la nivel naţional, precum şi la un sistem naţional de interoperabilitate. Principalele noastre direcţii de acţiune vor fi legate de asigurarea celor patru piloni esenţiali, cu rol strategic, ai arhitecturii digitale funcţionale a administraţiei publice, care creează cadrul pentru dezvoltarea de servicii electronice în mod descentralizat, la nivelul fiecărei instituţii. Aceste patru măsuri, pe care alte ţări le-au implementat cu ani în urmă (identificarea electronică, interoperabilitatea, platforma unică de acces la serviciile publice online, respectiv infrastructura de tip cloud), trebuie să fie priorităţi zero ale oricărei guvernări. Fără acestea, evoluţia României spre o naţiune digitală este blocată şi orice alt demers va duce la crearea de noi insule de digitalizare, neintegrate într-o viziune generală coerentă. ADR se apropie de finalizarea procesului de licitaţie pentru platforma software centralizată de identificare digitală - PSCID. Prin #LogincuPSCID, care respectă principiul single sign on, fiecare cetăţean va beneficia de identitate electronică. Mai exact, odată logat într-o platformă electronică a statului, cetăţeanul va putea naviga pe orice altă platformă eletronică deţinută de o instituţie publică din România fără să mai fi nevoie de o nouă logare, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă.

Întregul proces de transformare digitală se fundamentează pe identitatea electronică, este primul pas care trebuia făcut, pentru că serviciile publice digitale trebuie să fie centrate pe cetăţean şi pe optimizarea modului în care el interacţionează cu instituţiile statului. Un alt proiect impulsionat de situaţia pandemică este RegInterMed, prin care fiecare cetăţean român va putea avea un istoric al datelor medicale care va fi pus la dispoziţia personalului medical, cu acordul fiecărei persoane şi cu respectarea normelor GDPR. Acest proiect este foarte util în cazul în care o persoană, de exemplu, ajunge la urgenţe, medicii vor putea accesa imediat istoricul medical pentru aplicarea corectă a tratamentului.

Reporter: Unde este România pe harta europeană a digitalizării?

Octavian Oprea: Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, România se află pe locul 26 în Uniunea Europeană la capitolul digitalizare. Clasamentul a fost realizat în rândul a 28 de state membre ale UE şi a avut în vedere cinci indicatori: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale şi serviciile publice digitale. Aici sunt două paliere de discuţie - deschiderea instituţiilor şi adevărul despre competenţele digitale, insuficient dezvoltate în domeniul administrativ. În ceea ce priveste deschiderea instituţiilor, toată arhitectura publică instituţională trebuie să facă pasul către implementarea guvernării bazate pe date. Propunerea de politică publică în domeniul e-guvernării - foaia de parcurs a digitalizarii serviciilor publice de la nivel central pentru următorii 10 ani - stabileşte un program de schimbări eficiente şi sustenabile pentru digitalizarea administraţiei publice. Urmărim digitalizarea funcţionării instituţiilor şi serviciilor publice individuale în jurul conceptului de "eveniment de viaţă al cetăţeanului sau a companiei". Un alt factor pentru acest delay este cel al competenţelor digitale care nu se defineşte prin folosirea unor platforme de socializare sau de mesagerie, unde, într-adevăr, stăm foarte bine. Competenţele digitale ale tinerilor din România sunt, conform tuturor măsurătorilor, sub media europeană, iar aici trebuie un efort concertat al şcolii, al familiei, al instituţiilor guvernamentale. Dar sunt şi veşti bune: creşte apetitul pentru soluţiile de mobilitate. Companiile mari se îndreaptă către soluţii de automatizare a activităţii, în timp ce zona de IMM implementează soluţii de tip cloud care să uşureze activitatea de la distanţă. Cred cu fermitate într-o evoluţie spectaculoasă a României în planul economiei digitale - avem oportunităţi de neimagat acum câţiva ani.

Reporter: La finalul anului trecut, Bucureştiul a fost selectat de reprezentanţii statelor membre UE pentru a găzdui viitorul sediu al noului Centru de competenţe european industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică. Ce înseamnă acest lucru pentru România şi ce investiţii ar urma să facem pentru a onora cu succes această misiune, atât în ceea ce priveşte tehnologia şi specialiştii, cât şi în materie de cyber security?

Octavian Oprea: Pentru România, decizia are o valoare istorică, dat fiind că Centrul european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice reprezintă prima structură a UE pe care ţara noastră o găzduieşte. Este o mare onoare şi o recunoaştere a eforturilor pe care le facem în domeniul digital şi al securităţii cibernetice. Principala responsabilitate a noastră este legată de asigurarea infrastructurii logistice şi vă asigur ca ne vom onora cu success acest angajament.

Reporter: Cum caracterizaţi cadrul legislativ din domeniu şi ce măsuri consideraţi că ar mai trebui adoptate pentru susţinerea mediului de afaceri din domeniu?

Octavian Oprea: Recent, ADR - prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale - şi Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Competitivitate, au lansat spre consultare publică Ghidul Solicitantului aferent Acţiunii 2.2.2. Digitalizarea IMM-urilor, Axa prioritară 2 - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC). Ghidul Solicitantului este postat pe site-ul Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale la secţiunea Consultare publică şi pe site-ul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Competitivitate. Acolo, sunt prevăzute măsurile destinate digitalizării IMM-urilor, măsuri care vizează transformarea digitală a principalelor sectoare economice la nivel naţional, stimulând astfel investiţiile în dezvoltarea şi achiziţia de sisteme IoT industriale, linii de fabricaţie Smart, automatizări, sisteme tip cyber-physical şi sisteme digitale de management al producţiei. Urmărim să finanţăm iniţiative, proiecte şi infrastructuri la nivel de companii sau clustere prin care se vor putea achiziţiona sisteme avansate de automatizare şi management al activităţilor industriale, inclusiv roboţi hardware sau software, aplicaţii de inteligenţă artificială sau blockchain ş.a., pentru integrarea orizontală şi verticală a sistemelor IT industriale, precum şi pentru realizarea convergenţei tehnologiilor informaţionale cu tehnologiile operaţionale

Reporter: Dezvoltarea tehnologiei şi telemunca vin cu riscuri asociate, iar studiile indică o creştere a atacurilor cibernetice. Credeţi că ţara noastră este pregătită să se protejeze de acestea?

Octavian Oprea: Cert.ro şi CyberInt sunt instituţiile care au în atribuţii prevenţia atacurilor cibernetice. Pe de altă parte, niciodată nu poţi fi absolut sigur ca eforturile sunt suficiente. Sunt două instituţii foarte serioase, foarte profesioniste, care fac în mod discret şi eficient o treabă excelentă. ADR poate ajuta prin dezvoltarea competenţelor digitale şi dezvoltarea unei educaţii digitale adecvate, astfel încât utilizatorii să îşi poată proteja eficient propriile date.

Reporter: Dacă se va ajunge/rămâne la organizarea evenimentelor/cursurilor exclusiv online, cât de pregătit este statul să susţină acest domeniu?

Octavian Oprea: Chiar dacă aceste pârghii digitale ne-au uşurat întrucâtva interacţiunea socială, nimic nu se poate compara cu energia unui concert, a unui eveniment public, a predării faţă în faţă cu profesorul. Sunt convins că vom reveni la obişnuiţele noastre, dar vom păstra totodată utilitatea instrumentelor digitale. În ceee ce priveşte pregătirea şi susţinerea acestora, pot răspunde doar pentru ceea ce cade în sarcina instituţiilor guvernamentale.Cu ajutorul finanţării prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, ADR va dezvolta un proiect (obiectivul pentru Compentenţe Digitale) prin care va oferi fiecărui român şansa de a obţine acel permis de utilizare a calculatorului sau a altor instrumente digitale, după caz, astfel încât să ajutăm populaţia să dobândească atât de necesarele competentenţe digitale. Proiectul este extrem de util, pentru că degeaba dezvoltăm tehnologii orientate către cetăţeni dacă aceştia nu vor şti să le folosească. Cum asigurăm resursa umană necesară procesului de transformare digitală? Prin crearea unui corp de specialişti la nivel central (ADR) pentru consolidarea transformării digitale. Rolurile vizate sunt de tipul: project manager, arhitect, business analyst, UI/UX designer, implementarea efectivă urmând a se face împreună cu partenerii din industrie.

Reporter: Care sunt perspectivele domeniului de IT&C?

Octavian Oprea: Perspectivele sunt practic nelimitate. Odată făcut primul pas pe drumul transformării digitale, nu lăsăm pe nimeni în urmă. Avem capacitatea de a dezvolta domeniul IT&C într-o vocaţie, pentru că e mai mult decât un job - este un mod de viaţă. Meseria nu mai poate fi brăţară de aur când discutăm de automatizare, robotizare şi inteligenţă artificială. Chiar dacă regăsim în multe locuri bariere - cum ar fi frica de nou, frica de tehnologia ce pare atotputernică sau dificultatea de adaptare - trebuie să avem curajul de a păşi în lumea digitală, de a schimba paradigma în mod conştient şi asumat.

Reporter: Vă mulţumim!

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Dtlawyers
BTPay
Apanova

Curs valutar BNR

22 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9467
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2501
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8655
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.9416

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro