SURSE DIN CADRUL MAPN:"Semnarea contractului cu Naval Group pentru cele patru corvete implică riscuri despre care nu vorbeşte nimeni"

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Apărare / 18 mai

"Semnarea contractului cu Naval Group pentru cele patru corvete implică riscuri despre care nu vorbeşte nimeni"

Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale, susţinea recent că i-a mai acordat asocierii franco-române Naval Group-Şantierul Naval Constanţa încă o amânare de două luni privind semnarea contractului cu MApN pentru construcţia a patru corvete destinate Forţelor Navale Române şi pentru modernizarea şi mentenanţa celor două fregate, pe care marina militară autohtonă le are deja în proprietate. Vorbim deja despre a cincea amânare în ultima jumătate de an, ceea ce ar duce, la împlinirea termenului de "două luni" - ministrul Dîncu vorbea despre o eventuală semnare în luna septembrie 2022 - la un an de amânare din partea asocierii franco-române a parafării unui contract care i-a fost atribuit de MApN la începutul lunii iulie 2019, după o întâlnire tête-à-tête, între miniştrii de resort francez şi român, Florence Parly (ministrul al Apărării şi acum în Franţa) şi Beniamin Leş. O tergiversare de un an care se adaugă la cei doi ani în care atribuirea contractului a fost contestată în diferite instanţe de competitorii de la Damen - care deţin şantierul naval de la Galaţi şi au 49% din acţiuni şi managementul operaţional al Şantierului Naval Mangalia. Practic s-au pierdut trei ani pentru definitivarea unei achiziţii demarată în 2018, dar ale cărei caracteristici au fost proiectate anterior de Forţele Navale, undeva în 2015, ţinând cont de faptul că prima hotărâre de guvern prin care se stabilea achiziţia acestor corvete de la Damen datează din 2016, din anul guvernării Cioloş.

Ne aflăm, cu alte cuvinte, la şapte ani de când reprezentanţii Forţelor Navale împreună cu specialiştii MApN au creionat şi stabilit ce capacităţi, capabilităţi şi sisteme operaţionale să fie amplasate pe viitoarele corvete, toate acestea fiind trecute şi în caietul de sarcini.

Referitor la acest aspect, surse din cadrul MApN ne-au spus: "Chiar dacă Naval Group va semna contractul, ceea ce va fi pe corvetele respective va fi depăşit din cauza actualelor condiţii în care se desfăşoară ostilităţile din Ucraina, inclusiv în Marea Neagră. Contractul respectiv nu mai poate fi upgradat din punct de vedere al capabilităţilor şi capacităţilor solicitate iniţial, decât ulterior, după definitivarea lui. În ceea ce priveşte sistemele radar, hardurile şi softurile ce vor fi instalate pe viitoarele corvete, există şi un risc despre care nu vorbeşte nimeni. Poate totuşi îşi aminteşte cineva că Franţa, în urmă cu câţiva ani, în conflictul din Siria, «a reuşit» să lanseze de pe fregatele sale multirol doar trei din cele opt rachete construite de MBDA, iar acest lucru a fost pus pe seama unei erori de soft elaborat de Thales, şi nu a unei spargeri a acestuia de către unităţile forţelor armate ruse aflate pe ţărmul Siriei. Eh, închipuiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă aceste corvete destinate Forţelor Navale din ţara noastră ar fi dotate cu softul respectiv fabricat de compania Thales".

Aspecte neclarificate de Apărarea franceză

Am mers pe urma informaţiei de mai sus, din dorinţa de a vedea dacă există într-adevăr acest risc pentru Forţele Navale Române în cazul în care Naval Group va semna contractul şi vor fi amplasate pe viitoarele corvete capacităţile, capabilităţile şi sistemele de operare stabilite în anul 2015.

Din analiza presei franceze, am găsit un singur articol amplu despre semi-eşecul înregistrat de Forţele Navale din Hexagon în Siria, care citează informaţii obţinute de jurnaliştii de la Lettre A, referitoare la "eroarea de soft" Thales din conflictul sirian.

Conform articolului publicat de Nathalie Hernandez în 15 iunie 2018, în noaptea de 13 spre 14 aprilie 2018, Franţa, alături de Marea Britanie şi Statele Unite, au bombardat Siria, dar mai multe rachete construite de MBDA şi aflate pe cele trei fregate marine multirol nu se declanşează, în urma unor erori repetate ale softului fabricat de compania Thales.

Chestionate de jurnaliştii francezi despre ce s-a întâmplat, autorităţile de la Paris au invocat secretul de stat şi nu au oferit explicaţii pertinente despre faptul că, din cele opt rachete programate să plece de pe cele trei fregate către ţinte din Siria, doar trei au putut fi efectiv lansate.

Sursa citată menţionează că rachetele franceze trebuiau să fie lansate în cadrul operaţiunii comune cu SUA şi Marea Britanie, în noaptea de 13 spre 14 aprilie 2018, operaţiune care avea drept scop "pedepsirea" lui Bashar al-Assad, după atacul chimic comis cu o săptămână mai devreme, pe 7 aprilie, în Douma. Autorităţile de la Paris, Washington şi Londra au decis să lovească militar locurile de producţie şi depozitare a armelor chimice din Siria, fiind planificate mai multe ţinte: una în suburbiile Damascului, vizată de britanici şi americani, şi alte două lângă oraşul Homs, vizate de francezi.

În acest sistem comun, acţiunea Franţei a fost împărţită în două: una aeriană şi cealaltă maritimă. Pe partea aeriană, au fost planificate unsprezece avioane de luptă, inclusiv cinci Rafale, acestea din urmă transportând fiecare câte două rachete Scalp. Pe partea de mare, trei fregate multirol (FREMM) sunt dislocate în Mediterana, toate echipate în premieră cu rachete de croazieră navale (MdCN, cu o rază de acţiune de 1000 km).

Dar în timpul operaţiunii, nu a decurs totul conform planului iniţial. În 17 aprilie 2018, site-ul La Lettre A a dezvăluit că fregatele s-au confruntat cu mai multe probleme tehnice.

"Prima fregată s-a confruntat cu o eroare de computer şi nu a putut trage", a confirmat Jean-Marc Tanguy, reporter principal pentru revista RAIDS. În aceste condiţii, comandanţii au decis să folosească armamentul şi softul de pe a treia fregată, care era recent construită. "Practic aceasta este responsabilă de lansarea celor trei rachete MdCN, singurele pe care le avea la bord şi care au atins ţintele din Siria", a spus acelaşi jurnalistul francez despre operaţiunea militară desfăşurată într-o perioadă foarte scurtă de timp, cu o fereastră de tragere de doar câteva minute.

Prin urmare, primelor două fregate, de construcţie anterioară celei de-a treia, le-a fost imposibil să lanseze rachetele aflate la bord şi, din cele opt rachete planificate, doar trei sunt efectiv lansate spre ţintele din Homs.

Cum au explicat autorităţile de la Paris aceste erori repetate? Ministrul Apărării, Florence Parly, a invocat secretul de stat cu privire la respectiva operaţiune militară.

"Nu suntem obişnuiţi să comentăm ceea ce facem. Sunt informaţii clasificate. Nu se pune problema ca armata să dea informaţii adversarului", a afirmat, la acea vreme, Florence Parly.

În ciuda solicitărilor jurnalistei Nathalie Hernandez, nici Marina Franceză, nici Naval Group, nici MBDA nu i-au oferit detalii referitoare la semi-eşecul din Siria.

Cu toate acestea, unul dintre parlamentarii francezi, membru al Comisiei Naţionale de Apărare, a spus pentru sursa citată: "În zona în care sunt poziţionate fregatele franceze, s-a remarcat prezenţa submarinelor ruseşti. Ruşii par să fi recăpătat capacităţi militare importante". Practic, el nu a exclus ca eroarea de soft să fi fost generată de forţele navale ruse, ipoteză exclusă însă de cercetătorul Corentin Brustlein, şeful Centrului de Studii de Securitate de la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale, care a afirmat:

"Sistemele de tragere ale acestor fregate nu comunică cu lumea exterioară. Un submarin poate asculta sau încerca să împiedice desfăşurarea navelor, dar în acest caz ruşii preferă să rămână discreţi decât să-şi dezvăluie poziţiile şi riscă să nu-şi mai poată îndeplini misiunile".

Ipoteza sabotării operaţiunii de către ruşi, viabilă prin prisma contractului anterior cu Naval Group

În ciuda asigurărilor oferite de Corentin Brustlein, din analiza presei din Hexagon nu poate fi exclusă ipoteza sabotării de către ruşi a operaţiunii militare franceze din Siria, deoarece este cunoscut faptul că Federaţia Rusă a beneficiat de transfer de tehnologie pe parcursul derulării contractului Mistral, prin care francezii de la DCSN, divizie din cadrul Naval Group, urmau să construiască cu partea rusă patru fregate. După demararea construcţiilor primelor două fregate, ruşii au renunţat la celelalte două dorind în schimb instalarea pe cele două fregate deja aflate în proces de construcţie - Vladivostock şi Sevastopol - a următoarelor sisteme:

- Sistemul de operare a informaţiilor tactice navale (SENIT), care este un sistem informatic de procesare a datelor dezvoltat de Marina Franceză .

- Sistemul Informaţional de Comandă a Forţelor (SICF), care este un sistem de susţinere a comenzii la nivelul statelor majore (corp de armată, divizie,brigadă) care face parte din NEB şi care este important pentru Armata Franceză. Acest sistem a fost dezvoltat în anii 2000 de compania Thales, fiind alcătuit din softuri şi funcţii integrate în mediul Windows Microsoft. Sistemul permitea, prin preformatarea mesajelor tactice obişnuite, o economie semnificativă de timp la redactarea şi distribuirea comenzilor. Acestea erau în esenţă întocmite grafic, folosind hărţi de fundal. Ca atare, SICF includea un instrument tradiţional de mesagerie, bazat pe Exchange şi Outlook , şi un instrument de mesagerie aşa-numit "formal" suprapus pe acesta. Pe de altă parte, mai multe instrumente, şi în special Editorul Tactic, veneau în ajutorul personalului în analiza situaţiilor şi în elaborarea comenzilor. Datorită susţinerii sistemuluin de către o reţea de computere, partajarea datelor între diferiţi utilizatori permitea fiecăruia să fie informat în permanenţă şi să reacţioneze cât mai repede. Sistemul SICF dezvoltat de compania Thales este interoperabil cu sistemele informatice de comandă aliate fiind testat în iunie 2008 în timpul exerciţiului Coalition Warrior Interoperability Demonstration cu sistemele din Germania, Spania, Suedia, etc..

Din fericire, în 2015, contractul Mistral a fost anulat de partea franceză după anexarea ilegală a Crimeei de către Federaţia Rusă. Cele două fregate au fost vândute ulterior în Egipt, unde Vladivostock a primit numele Gamal Abdel Nasser, iar Sevastopol numele Anouar el Sadate.

Înainte însă, la 25 noiembrie 2014, a fost raportată de angajaţii constructorului francez dispariţia de pe fregata Sevastopol a două hard disk-uri, o placă de bază şi o placă grafică pentru transmisii radar, sistem high-tech pus la punct de grupul Thales. În urma cercetărilor efectuate, poliţia judiciară din Nantes nu a găsit nicio urmă de spargere, dar nici obiectele dispărute. De aceea, este posibil ca tehnologia respectivă să fi fost însuşită de ruşi care astfel au reuşit să blocheze lansarea a 5 din cele 8 rachete de pe cele trei fregate franceze în anul 2018 în Siria.

În aceste condiţii, riscul despre care ne-au vorbit sursele din Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti, al construirii corvetelor la capabilităţile, capacităţile şi sistemele de operare stabilite în 2015, de către Naval Group, există atât timp cât în imediata vecinătate Forţele Navale Române se tatonează cu Forţele Navale ale Federaţiei Ruse.

Cine dintre decidenţii de la Bucureşti îşi asumă acest risc?

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. cumparam sh dede parterul strategic,marfa franceza este depasita,am gasit scuza perfecta pt o achizitie marca f16 Norvegia!

    O sa cumparam toate stifturile invechite pe bani multi si apoi le aruncam la fier vechi ca nu sunt bune de nimic....

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0120
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7274
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.4903

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro