Abonament gratuit

Timpurile pandemiei

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial /

Cristian Pîrvulescu

Există mai multe timpuri care se intersectează în viaţa de zi cu zi şi care structurează universul nostru cunoscut, dar care capătă un sens aparte în vreme de pandemie. Dacă privim în istorie, atât cât putem desluşi ceva coerent din interpretarea datelor mai mult sau mai puţin subiective care ne-au parvenit, vedem că această pandemie nu este cu nimic diferită de altele care au traversat istoria. Poate doar impactul zvonului amplificat de internet şi de reţelele sociale să facă diferenţa. Între toate aceste timpuri trăite consecutiv relaţia este tensionată. Unele timpuri nu sunt compatibile cu altele. Există un timp individual şi unul social, un timp politic şi unul ştiinţific, un timp al economiei şi altul al subzistenţei, un timp al industriei şi altul al ecologiei etc. Iar acum, mai presus de toate, există timpul fricii.

Dar timpul este prin natura sa - în măsura în care acceptăm că timpul ar avea o natură intrinsecă - un subiect controversat. Căci dincolo de măsurarea sa aparent faptică, diferenţa dintre timpul trăit şi timpul obiectiv (durata) poate fi înţeleasă fie prin timpul subiectiv al conştiinţei (reprezentările, gânduri şi sentimente), fie prin tehnică (timpul sacadat al ceasurilor). Fizica lui Newton, cu teoria timpului liniar, influenţează încă modul nostru de percepţie al timpului, ca un moment între trecut şi viitor, în vreme ce pentru fizica cuantică timpul este imaginar, nu în sensul că ar fi ireal sau fabricat, ci că este esenţialmente diferit de tipul de timp în care trăim.

În astfel de momente, precum carantina generalizată în care trăim de câteva săptămâni şi vom mai trăi poate încă altele, timpul nostru este doar subiectiv, reprezentând o continuă experienţă psihologică. Pentru că timpul ne apare ca un fapt al conştiinţei, el se manifestă prin temporalitate, altfel spus caracterul ireversibil al timpului. În acest sens, timpul trece, iar prezentul este atât memoria a ceea ce a fost, cât şi anticiparea a ceea ce va fi.

Or, aflaţi mai degrabă la mijlocul perioadei de carantină, la nivel social trăim în timpul fricii. Timpul politicii a limitat aria panicii, reducând-o la frica individualizată, trăită în familie. Şi asta pentru că în absenţa unei susţineri publice pentru timpul ştiinţei, frica domină. Or, frica are ca pandant social panica ce vine, nu doar dintr-un instinct de apărare, ci şi o necunoaştere sistematică sau, cel mai adesea, dintr-o cunoaştere eronată.

De aceea, reconstrucţia spaţiului social, altfel decât prin revenirea la domnia panicii pe care a acoperit-o iluzoriu starea de urgenţă, presupune privilegierea timpului ştiinţei. Neîncrederea în ştiinţă, construită cu migală de ignoranţi sau fanatici religioşi, a creat o adevărată problemă de siguranţă naţională. Chiar dacă boala în sine nu poate omorî decât o mică parte dintre oameni, frica şi necunoaşterea îi lărgesc spaţiul de acţiune. În fiecare an pe glob mor un milion de oameni din accidente de maşină, dar acest fapt nu produce frică şi cu atât mai puţin panică. Ca să nu mai vorbim de cei ce se îmbolnăvesc şi mor din cauza poluării. Toate acestea par doar simple informaţii statistice. Dacă covid-19 ar produce un asemenea număr de victime, totul ar fi privit ca un dezastru. Deja este prezentat astfel, iar cifrele sunt încă mici. În acest context, absenţa informării ştiinţifice este, ca de fiecare dată în trecut, suplinită prin explozia exponenţială a zvonurilor. Iar timpul zvonului este un substitut al timpului panicii care supravieţuieşte dincolo de limitările carantinei.

Aici ar trebui să intervină timpul politicii. Deşi de cele mai multe ori între timpul ştiinţei şi cel al politicii relaţia este dificilă, politica nu poate face abstracţie de ştiinţă în vreme de coronavirus. Situaţia politicii este complicată de faptul că trăieşte sub semnul imediatului şi sub presiunea permanentă a opiniei publice. Iar opinia publică - mai ales acum, când este captivă fizic, nu doar intelectual - este dependentă de timpul presei şi cel al zvonului, care, nu de puţine ori, se intercalează. Neîncrederea sistematică în autorităţi devine acum cel mai important handicap al unei politici eficiente de combatere a epidemiei. Dacă iniţial autorităţile, aici sau aiurea, au fost tentate să minimizeze epidemia, acum politica lor voluntaristă se loveşte de bariere ideologice care nu dispar. Căci timpul ideologiei se amplifică de asemenea, şi pe această fundaţie se construiesc ştirile contrafăcute care produc şi reproduc frica.

Şi nu putem neglija aici nici influenţa timpului geografic care, deşi are aparenţa unui timp obiectiv, traduce, de fapt, modul subiectiv în care timpul individual (timpul fiecăruia dintre noi) se întretaie cu un timp local (parohial, de tipul celui care există în satele romaneşti care se văd protejate de marginalitate), cu un altul naţional (de exemplu, timpul informaţiilor cotidiene privind extinderea epidemiei), cu cel european (timpul politicilor mai mult sau mai puţin coordonate) şi în fine cu timpul global.

Timpul bolii este un timp real, care constă în fapte. Dar faptele, care sunt multiplicate şi prezentate brut, nu spun nimic în sine şi de aceea produc frică. Faptele trebuie explicate, iar explicaţiile ştiinţifice, bazate pe legi obiective şi teorii confirmate, sunt cele mai bune arme împotriva fricilor. În privinţa explicaţiilor ştiinţifice, modelul SIR (Susceptibili, Infectaţi Recuperaţi - un model matematic simplu care explică epidemia prin trecerea oamenilor din faza de susceptibili de a se îmbolnăvi la cea de infectaţi şi apoi recuperaţi) explică unde ne aflăm. Modelul matematic al epidemiei de mai sus descrie trei curbe de tipul curbei lui Gauss care explică cum se trece de la susceptibili la infectaţi şi recuperaţi. Astfel, datele venite din Italia şi Spania, ţările europene cel mai afectate de Covid-19 şi cu cel mai mare număr de români prezenţi, arată că punctul culminat al epidemiei cu coronavirus pare a fi fost atins, dar scăderea efectivă a numărului de cazuri va începe abia în aprilie.

Pentru a înţelege aceasta este suficient să urmărim datele oferite în timp real de Centrul pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor de la Johns Hopkins University din Baltimore (Center for Systems Science and Engineering - JHU CSSE cu cele două site-uri care oferă acces la date https://coronavirus.jhu.edu/map.html şi https://www.worldometers.info/coronavirus/) sau Organizaţia Mondială a Sănătăţii (https://www.who.int/). Timpul ştiinţei nu este un timp la imediatului, dar este singurul care poate arăta ce se întâmplă, cum se întâmplă şi de ce se întâmplă şi, mai ales, cam cât durează. Căci curba de recuperare variază în funcţie de măsurile de aplatizare (gesturile barieră şi de distanţare socială) luate de autorităţi şi de modul în care va fi gestionată depăşirea fricii.

Opinia Cititorului ( 5 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. iar în Iași de peste 10 ori mai puțin pentru că acolo se călătorește verde cu Tesla aici'a cu Calu' European la maternitate?

    Pensionarul Donald spune că e sub 1% mortalitatea din virus, e adevărat?  

    Parlamentul e în șomaj tehnic cu 75% plată iar la revenire o să fie "300" să facă militarii economii pentru spitale sau se premiază poporul cu 10 000 000 € / săptămână?  

    "Armata Salvării“ primește sfaturi de' Ponta izolatu'-supărat?  

    .  

    Rog Bursa să facă salariul asistentă- doctor infecțioase pe Glob.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Ce compari tu, Gogule, mere cu pere? În SUA, nu ai asigurare, nu ești tratat în spitale. De aia își permit să dea 100 de dolari pe ora pentru asistentă la New York. La noi, câți dintre cei care s-au întors din Italia și Spania au plătit asigurări de sănătate în țară sau afară? Dacă au plătit afară, au card european de sănătate pentru a fi tratați în România? Sunt întrebări la care răspunsul se apropie de zero. Cadrelor medicale le-a făst mărit salariul de guvernele PSD. Cu toate acestea, comportamentul a rămas la fel de infect în privința asistentelor de pe secții și al infirmierelor. La Floreasca, nu dai 10 lei, nici nu se uită infirmiera la tine. Despre ce rahat vorbim?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    In sfarsit o analiza concisa. clara . realista a situatiei. O privire corecta si in acelasi "timp" sanatoasa, as putea spune chiar pozitiva , daca exista in aceste vremuri acest cuvant . Cu cat urmaresti sursele concise stiintific iti dai seama ca acest virus poate fi tinut cat mai la distanta prin respectarea regulilor de igiena conforme. This is not Rocket Science , si chiar daca pt. unii pare, exista manuale pe intelesul tuturor. Ca dureaza de 4 ori mai mult sa ai grija de tine si de curatenia din jurul tau cred ca ar fi cel mai mic lucru, iar daca asta baga pe oameni in panica atunci nu mai avem ce discuta , aceia isi merita jalea.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. De la cine iti iei tu lumina Gogule? N-ai invatat ca in vremurile tulburi pe care le traim, umplerea creierului cu vorbe goale e cel mai riscant demers?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ? Poftim "Gogule?" Asteptam cu nerabdare vorbele tale "pline". A scrie doar sa te aflii in treaba si a numi oameni random Gogule este comic, daca vrei sa ne distram hai sa ne distram...si apropo de Lumina, in orice caz nu mi-o iau din sperante desarte precum religiile si superstitiile, ci exclusiv din surse acreditate, academice , stintifice precum: Nature immunology, Journal of Infectious Disease, Science magazine, National Geographic, World Meter, WHO, UN,WWF, Greenpeace

      Multumesc Cris ca imi "permiti" sa fiu informat prin unica metoda existenta: stiinta.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS