Traficanţii de iluzii

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Editorial / 11 martie 2016

Traficanţii de iluzii

"Am injectat heroină şi cocaină în sistem pentru a crea efectul de bunăstare, iar acum încercăm să-l menţinem cu Ritalin".

Richard Fisher, fost preşedinte al Federal Reserve Bank of Dallas

CĂLIN RECHEA

Banca Centrală Europeană a redus toate dobânzile pe care le "controlează" la ultima şedinţă de politică monetară, cu speranţa că va fi stimulată creşterea economică şi inflaţia.

Dobânda de politică monetară a fost redusă cu 5 puncte de bază, până la 0%, dobânda pentru facilitatea de creditare a fost redusă la 0,25%, iar dobânda pentru facilitatea de depozit a fost redusă conform aşteptărilor, cu 10 puncte de bază, până la -0,4%.

În favoarea noilor măsuri de politică monetară a votat o "majoritate covârşitoare", conform declaraţiei lui Mario Draghi.

Atenţia investitorilor se îndreaptă mai mult către dobânda de la facilitatea de depozit, deoarece nivelul acesteia reprezintă pragul minim pentru randamentul titlurilor financiare acceptate în cadrul programului de relaxare cantitativă. "În principiu, achiziţia instrumentelor de datorie cu randament negativ este permisă atât timp cât randamentul este mai mare decât dobânda pentru facilitatea de depozit", se arată într-un comunicat BCE cu privire la condiţiile derulării programului de cumpărare a obligaţiunilor guvernamentale prin tipărire.

Extinderea valorii programului de achiziţii lunare până la 80 de miliarde de euro, de la 60 de miliarde anterior, alături de includerea obligaţiunilor cu rating investiţional emise de companii în acest program, a determinat apariţia unor comentarii în presa internaţională, conform căror "bazooka BCE funcţionează peste aşteptări". Datele de la BCE arată că valoarea achiziţiilor de titluri financiare emise de sectorul public şi privat a fost de 62 de miliarde de euro în februarie 2016.

O altă decizie a BCE arată că îngrijorările manifestate la nivelul sistemului bancar, cu privire la efectele dobânzii negative asupra profitabilităţii şi lichidităţii de pe piaţă, au fost luate în considerare. Astfel, Banca Centrală Europeană a anunţat şi lansarea, din iunie 2016, a patru noi operaţiuni de refinanţare pe termen lung (TLTRO II) cu maturitatea la patru ani şi dobânzi "care pot ajunge până la nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit", după cum se arată în comunicatul de presă. Frecvenţa acestor operaţiuni va fi trimestrială, iar ultima operaţiune TLTRO va ajunge la maturitate în martie 2021, conform declaraţiilor lui Mario Draghi. Sumele împrumutate de bănci în cadrul acestor operaţiuni depind de valoarea creditelor din bilanţ, astfel încât să fie atins obiectivul BCE, creşterea creditării.

Aceasta înseamnă că BCE va plăti băncile să se "refinanţeze" pentru o perioadă destul de lungă, însă nu se cunoaşte natura titlurilor financiare acceptate drept garanţie în cadrul TLTRO II. În cadrul primelor operaţiuni de refinanţare au fost acceptate doar titluri cu cel mai ridicat rating, dar condiţiile au fost relaxate semnificativ în ultimii ani. Probabil că se va îndeplini prognoza lansată de un parlamentar german în 2012, care declara atunci pentru Handelsblatt că "dacă BCE continuă în acest fel, în curând va ajunge să cumpere şi biciclete vechi".

În opinia lui Mario Draghi, "pachetul exhaustiv va exploata sinergiile instrumentelor de politică monetară", iar creşterea accelerată a indicilor bursieri europeni, coroborată cu deprecierea semnificativă a monedei unice faţă de dolar, par să indice renaşterea încrederii investitorilor.

Dar cât va dura exuberanţa sinergiilor în faţa meandrelor concretului? Creşterea burselor s-a plafonat după câteva minute, iar euro s-a apreciat până la 1,095 USD/EUR, de la circa 1,08 USD/EUR după anunţarea deciziei de politică monetară. În timpul conferinţei de presă, moneda unică europeană a crescut şi mai mult, depăşind pragul de 1,11 USD/EUR (vezi graficul din pagina 1).

Mario Draghi a amintit, din nou, pericolul deflaţionist, dar şi necesitatea reformelor structurale. La conferinţa de presă nu a dorit nimeni să ştie dacă, nu cumva, relaxarea monetară este, de fapt, principalul obstacol din calea reformelor structurale.

În ceea ce priveşte pericolul deflaţionist, Patrick Artus, economistul şef al băncii de investiţii Natixis, a scris recent că "deflaţia reprezintă un declin al deflatorului PIB şi nu al indicelui preţurilor de consum". Conform definiţiei de pe site-ul BNR, deflatorul PIB-ului este "indicele care măsoară variaţia preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor cu destinaţie finală nou create într-o economie, într-o perioadă determinată".

Oare economistul francez acuză BCE că urmăreşte o "ţintă" falsă, în timp ce adevăratul obiectiv este altul? Artus îşi susţine afirmaţia prin faptul că investitorii se confruntă cu rate reale ale dobânzii calculate în funcţie de preţurile bunurilor de capital, iar profitabilitatea companiilor depinde de raportul dintre deflatorul PIB-ului şi costurile unitare ale muncii, în timp ce preţurile de consum depind de preţurile energiei, ale alimentelor şi serviciilor care nu sunt achiziţionate prin credite.

Pe baza acestei definiţii a deflaţiei, Artus consideră că există un risc deflaţionist doar în China şi Marea Britanie. Ultimele date de la Eurostat arată că deflatorul PIB-ului pentru zona euro a fost de +1,3% în T4 2015 şi cele două trimestre precedente şi de +0,9% în T4 2014.

La aniversarea a şapte ani de creştere a burselor americane în urma programelor de relaxare cantitativă ale Federal Reserve, Richard Fisher, fost preşedinte al Federal Reserve Bank of Dallas şi fost membru al Comitetului de Politică Monetară (FOMC), a declarat că "am injectat heroină şi cocaină în sistem pentru a crea efectul de bunăstare, iar acum încercăm să-l menţinem cu Ritalin".

Efectele limitate ale QE asupra economiei reale sunt puse de Richard Fisher pe seama "autorităţilor fiscale incapabile", adică preşedintele Obama şi Congresul american, după cum a declarat fostul oficial de la Federal Reserve pentru CNBC.

Va fi altfel în Europa decât în Statele Unite sau "salva" din bazooka lui Draghi nu va reprezenta decât trecerea pragului supradozei pentru traficanţii de iluzii?

BCE le cere marilor bănci să analizeze riscurile unui eventual Brexit

Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut băncilor mari pe care le supraveghează să analizeze riscurile cu care s-ar confrunta dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană (Brexit), spune o sursă apropiată situaţiei, citată de Bloomberg.

Conform acesteia, BCE lucrează în mod individual cu băncile şi, totodată, îndeamnă firmele să fie pregătite pentru tot ce ar putea avea impact asupra lor, în cazul unui Brexit.

Guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, a avertizat, recent, că o eventuală ieşire a Marii Britanii din UE ar afecta centrul financiar londonez (City of London) şi ar înrăutăţi riscurile la adresa stabilităţii financiare. Săptămâna aceasta, Mark Carney a spus că, în situaţia în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, băncile îşi vor muta, probabil, unele afaceri în UE.

Până în prezent, unele bănci europene printre care "Deutsche Bank" AG (Germania) şi "ING Groep" NV (Olanda) au semnalat că şi-ar putea muta angajaţii din Marea Britanie în cazul în care această ţară va decide, la referendumul programat pentru data de 23 iunie, să iasă din blocul european.

Totodată, divizia britanică a celei mai mari bănci spaniole, "Banco Santander" SA, a informat, în raportul anual privind rezultatele sale financiare, că "a evaluat consecinţele potenţiale ale ieşirii Marii Britanii din UE, respectiv potenţialul impact al instabilităţii pieţei în perioada de dinaintea referendumului".

La finele săptămânii trecute, şi publicaţia germană Handelsblatt scria că, în ultima vreme, principala preocupare a BCE o reprezintă posibilele consecinţe ale unui eventual Brexit pe pieţele financiare şi asupra băncilor.

Citând o sursă din BCE, cotidianul menţionat notează: "Brexitul este cel mai mare risc pentru stabilitatea financiară, anul acesta". (A.V.)

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Ceea ce face nemernicul de draghi este ilegal. Nu poti cumpara discretionar bonduri corporate; stie insa ca pana sa fie luata o decizie in instanta in acest sens, programul deja va fi terminat; ca asa merg mai nou lucrurile

    1. esti pe aceeasi lungime de unda cu domnul Vicepresedinte.Domnul Draghi le da o mana de ajutor da i scoata din rahat din 2012 pe corifeii financiari gen domnul Treichl si dupa aceea ei te balacaresc invinuindu te ca le saraceac depunatorii..cum era sloganul cu Bastus , cel care a nuscat mana care l a branit?

      Haha

    Bce-ule inchiriaza un avion tipareste banii si arunca-i pe fereastra.De ce doar la banci dai?

    Am si eu iarba in curte iti vand firul de iarba uscata pe 100€ nu roar biciclete vechi sa cumperi. 

    Cumpara si obligatiuni ale Grecii ?

    Ce a zis domnul de la Dallas perfect de acord se potriveste si la Bce. 

    1. macar baza un pic de dufa verde, daca m-ai bani de rosu visiniu...

CITEŞTE ŞI

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

08 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9750
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6178
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3013
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9835
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.0927

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
fleetconference.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb