VIDEO"În negocierea cu banca, pragmatismul trebuie să fie prima regulă: decât nimic, mai bine puţin"

Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări #Video / 07 iulie



"În negocierea cu banca, pragmatismul trebuie să fie prima regulă: decât nimic, mai bine puţin"

În negocierea cu banca, pragmatismul trebuie să fie prima regulă: decât nimic, mai bine puţin, sunt de părere conciliatorii din cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Conciliatorii transmit sfaturi consumatorilor şi recomandări către bănci, pentru o derulare mai eficientă a negocierilor în cadrul CSALB. Personaje cheie în aceste negocieri, conciliatorii intermediază identificarea unei soluţii amiabile, iar la final propun o rezolvare pe care părţile o pot accepta sau o pot respinge.

În acest an, peste 95% dintre soluţiile propuse de conciliatori în cadrul CSALB au fost acceptate de părţi, mai ales că acestea au puterea unor hotărâri în instanţă. Alina Radu este de 17 ani partener şi avocat în una dintre cele mai importante case de avocatură din România. Are cursuri de specialitate în Statele Unite şi la Universitatea din Cambridge. Ionuţ Ştefan este expert în finanţe şi conduce propria companie de consultanţă fiscală.

(Interviu cu Alina Radu şi Ionuţ Ştefan, conciliatori în cadrul CSALB)

Reporter: Cu ce aşteptări intră consumatorii şi băncile în negocierile din cadrul CSALB?

Alina Radu: Am observat de multe ori că aşteptările consumatorilor sunt foarte diferite de cele ale instituţiilor de credit, dar rolul nostru de conciliatori este să apropiem extremele. Ceea ce mi se pare important este să existe flexibilitate şi să existe deschidere în acest demers. CSALB a reuşit să facă extraordinar de mult pe partea aceasta: o platformă de comunicare, de dialog real între consumatori şi bănci. Pentru consumatori am constatat şi, totodată, am explicat în dosarele în care am fost implicată, că este foarte important să-şi prezinte situaţia lor concretă. Să explice exact în ce situaţie sunt, să încerce să îşi contureze nevoile, dar şi să poată aduce argumente acolo unde le cerem să se explice şi să susţină cu documente situaţia în care se regăsesc. Nu în ultimul rând, contează să aibă deschidere să îi asculte pe conciliatori, dar şi poziţia băncilor. Am avut şi cazuri în care consumatorii au spus: "eu asta vreau şi cred că mi se cuvine!" Şi nu au fost deschişi să înţeleagă şi constrângerile care există de partea instituţiilor de credit.

Reporter: Când anume realizează părţile că negocierea a reuşit sau a eşuat?

Alina Radu: Suntem în cadrul unei proceduri amiabile şi fiecare dintre cele două părţi ar trebui să încheie negocierea atunci când este mulţumită de soluţie. Să simtă că a dat ceva, dar a şi primit ceva. Este important să se înţeleagă faptul că aceste soluţii sunt chiar individuale, particulare. Se ţine cont de circumstanţele acelei persoane şi de aceea o soluţie nu se poate extinde la alte cazuri. Atât consumatorii, cât şi băncile trebuie să îşi schimbe un pic mentalitatea, trebuie să aibă flexibilitate tocmai ca să putem crea o soluţie pe termen lung, funcţională pentru toţi cei implicaţi. Pentru cel puţin o parte din bănci este important să încerce să-şi schimbe mentalitatea. De multe ori e foarte dificil pentru ei să lucreze în echitate. Aici suntem într-un mediu în care căutăm soluţii funcţionale, viabile. Şi pentru consumatori, şi pentru bănci.

Reporter: Aţi spus în mai multe rânduri că un contract al părţilor nu trebuie să fie blocat în litera lui, ci să poată fi îmunătăţit. Înţeleg băncile acest lucru?

Ionuţ Ştefan: În momentul în care consumatorul apelează la această modalitate de finanţare, el vrea să-şi satisfacă nişte nevoi de moment. Banca are o nevoie de creditare, ea trebuie să investească banii. Şi atunci, în momentul pe care îl putem numi t0, atât consumatorul, cât şi banca acceptă anumite condiţii. Deşi condiţiile au fost acceptate, contractul e viu, iar de-a lungul timpului lucrurile se pot schimba. De pildă, banca trebuie să accepte faptul că situaţia financiară a consumatorului se poate schimba. Iar consumatorul trebuie să accepte faptul că trebuie să plătească. Şi atunci, întotdeauna deschiderea şi comunicarea trebuie să primeze. Nimeni nu vine să spună "vreau o dobândă mai mare decât dobânda iniţială pe care am avut-o". Deci, orice proces al concilierii presupune ca banca să dea un pas în spate. Că e mai mare, că e mai mic, mai puţin contează!

Reporter: Există vreo regulă în cadrul acestor negocieri? Cum i-aţi sfătui pe consumatori să negocieze?

Ionuţ Ştefan: Concilierea presupune o negociere şi trebuie să înţelegem cu toţii că nu pot fi cerute lucruri absurde. Pragmatismul trebuie să fie regula numărul unu: decât nimic, mai bine puţin. Dacă un consumator vine la CSALB şi îi spune băncii: "Trec printr-o situaţie dificilă, dar sper că este de moment. Fac tot ceea ce ţine de mine ca să o depăşesc, dar ajută-mă!", eu sunt convins că băncile nu au niciun interes să nu intre în procedură şi să nu accepte o soluţie care să fie atât în beneficiul lor, cât şi în beneficiul consumatorului. Interesul nostru este să rezolvăm. Interesul băncii este să nu se transforme într-o agenţie imobiliară, să antreneze dureri de cap în ceea ce înseamnă executări silite, procese şi aşa mai departe. Iar în interesul consumatorului este să meargă mai departe cu un contract mai bun. Punând problema în felul acesta, am găsit înţelegere. Restul a fost doar o problemă de cifre.

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Totul rezulta din caracterul incert, fluctuant, imprevizibil al veniturilor si caracterul cert, batut in cuie al datoriilor la banca. Aici apare inevitabil un "missmatch".

    De aceea, toate politicile guvernului trebuie sa puna accent pe venituri mari si certe in buzunarele romanilor astfel incat sa fie posibila plata ratelor, altfel degeaba ii indemni pe sclavi sa se multumeasca cu putinul, ca tot in groapa vor ajunge. Slariatul precar de azi e somerul si datornicul de maine.. e doar o problema de timp.

    Cand ii aud pe unii vorbind de kurzarbeit imi dau seama ca nu stiu ca oamenii au rate la banci care NU pot fi platite din salarii mici obtinute intr-un regim de munca de tip kurzarbeit, ca nu suntem in Germania, castigam in medie 500 de euro pe luna.  

    O banca cu Isarescu+Catu in spate nu se impiedica de nimeni. Mai ales o banca mare. Aici nu vorbesc de bani pe care ii imprumuti de la banca situatie in cate s-ar putea intelege de ce pun ei conditiile pe care le vor ci de banii mei pe care legislatia lui Isarescu ma obliga sa ii tin la banca. Bani pentru care platesc comisioane ca sa mi-i tina iar daca vreau sa ii scot platesc comision de retragere de 2%. Ce sa vorbim de negociere?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
Electromagnetica
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9197
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1624
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5538
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7767
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.8675

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro