Revista BURSA Construcţiilor

VIDEOCONFERINŢA "POSIBILITĂTI DE COOPERARE ÎNTRE BURSELE DE VALORI DIN CENTRUL ŞI ESTUL EUROPEI" / IVANA GAŽIĆ, PREŞEDINTELE BURSEI DE VALORI DIN ZAGREB:"Dacă rămâneam un jucător local, nu aveam suficiente resurse"

Alina Vasiescu
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital #Bursele din regiune / 28 mai

Ivana Gaźić

Ivana Gaźić

Bursa de Valori din Zagreb (Croaţia) a ales calea extinderii în afara ţării sub conducerea pe care o are de mai bine de un deceniu, în condiţiile în care, fiind doar o piaţă naţională, nu avea suficiente resurse.

Ivana Gaźić, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori din Zagreb, declară: "Când m-am alăturat bursei, în urmă cu 11 ani, aceasta era doar o piaţă naţională care se baza foarte mult pe veniturile din rulaj sau comisioane. Ne-am dat seama că, dacă vom rămâne doar un jucător local, nu vom avea suficiente resurse ca să menţinem o calitate ridicată a tranzacţionării. Aşa stăteau lucrurile înainte de intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

Aderarea la blocul comunitar, însă, a adus multe modificări în legislaţie, spre exemplu nu mai puteam să ne bazăm pe furnizorul nostru de soft, iar toate schimbările necesare din sistemul de tranzacţionare trebuia să le plătim separat, astfel că am început să ne uităm puţin peste graniţă, să vedem ce putem face. În cele din urmă, în 2015, am reuşit să achiziţionăm Bursa din Ljubljana (Slovenia), să dăm startul unui vis pe care îl aveam demult, şi anume - să avem nişte burse conectate în această parte a lumii".

Doamna Gaźić continuă: "Noi suntem total conectaţi cu Bursa din Ljubljana, dar avem totuşi pieţe, consilii şi politici separate. Croaţia şi Slovenia sunt ţări foarte apropiate ca distanţă, însă diferenţele între pieţe sunt semnificative. Înclinaţiile naţionale pe care le au investitorii sunt diferite, astfel că a fost nevoie de foarte mult timp pentru ca investitorii croaţi să înceapă să observe sau să se gândească să investească în companiile din Slovenia şi invers - investitorii din Slovenia în Croaţia. Sunt eforturi foarte mari în acest sens, iar de ajutor ne-a fost industria fondurilor de pensii foarte dezvoltată, care sa decis să investească în Slovenia".

Însă, domnia sa subliniază că nu există o integrare verticală - nici Croaţia, nici Slovenia nu are un depozitar, toate activităţile de profil fiind efectuate de stat. "Până acum nu am reuşit să convingem Guvernul să ne vândă depozitarul", precizează Ivana Gaźić.

"Criza financiară din 2008 ne-a redus comisioanele din tranzacţii"

Ivana Gaźić aminteşte că un pilon al strategiei pieţei pe care o conduce a fost lărgirea plajei de surse de venituri, în condiţiile în care criza financiară din 2008, care a durat şapte ani, a dus la scăderea comisioanelor din tranzacţii. Domnia sa declară: "Atunci, am început să vindem date de piaţă. Am semnat un parteneriat cu Bursa din Viena, ceea ce ne-a ajutat foarte mult. Apoi, am lansat noi servicii. Ideea noastră a fost că pieţele trebuie să-şi extindă plajele de activitate sau sursele de venit ca să poată finanţa aspectele foarte scumpe, potrivit cerinţelor de reglementare".

Oficialul pieţei din Zagreb mai afirmă că bursa nu are în plan să lanseze instrumente derivate pentru că ar fi foarte scump, iar de aceea va continua să frunizeze produse clasice.

"Am dorit să facem posibil accesul la finanţare pentru start-up-uri şi IMM-uri"

"În condiţiile în care statul nu prea privatizează şi nu prea există emitenţi pe piaţă, am recurs, în ultimii ani, la strategia de a crea platforme care pot să ofere finanţare companiilor în toate stadiile de dezvoltare", spune Ivana Gaźić, menţionând: "Noi am dorit să facem posibil accesul la finanţare chiar pentru start-up-uri şi IMM-uri. În urmă cu patru ani am lansat un parteneriat cu un fond din Estonia, iar până acum am finanţat 11 companii. Vedem un interes tot mai mare anul acesta pentru finanţare. Companiile care au obţinut astfel fonduri devin acum tot mai sofisticate, mai mari, internaţionale. Am vrut să creăm un loc în care afacerile mici să crească şi la un moment dat să devină emitenţi pe piaţa reglementată. Platforma noastră se numeşte Progres şi este destinată IMM-urlor din UE".

Oficialul Bursei din Croaţia aminteşte că UE are un program prin care încearcă să îmbunătăţească listarea IMM-urilor, dar în ţara sa acesta nu are foarte mult succes din cauza "unui sistem în care investitorii se concentrează pe emitenţii mari".

Totuşi, în opinia sa, iniţiativa este de luat în seamă, pentru că, din experianţa Croaţiei, companiile care au ajutat ţara să iasă din criză, chiar şi din cea provcată de pandemia de Covid, au fost IMM-urile.

2020, cel mai profitabil an din ultimii zece, pentru bursa croată

Anul 2020 a fost cel mai profitabil din ultimul deceniu pentru bursa croată, susţine Ivana Gaźić, adăugând: "În perioada următoare plănuim să dăm curs consolidării regionale. Am cumpărat 5,3% din Bursa din Macedonia, iar principalul nostru obiectiv este să ne ajutăm unii pe alţii, pentru că am văzut că gestionând mai multe burse putem să sistematizăm procesele mai bine, să economisim bani cu tehnologia etc. Credem că astfel putem contribui la dezvoltarea pieţei locale".

"Nu este onest faţă de noi tratamentul de pe piaţa critpomonedelor"

Creşterea dominaţiei critpomonedelor pe pieţe reprezintă o provocare, conform oficialului bursei croate, care subliniază: "Într-un fel, ne afectează afacerile pentru că acest domeniu atrage investitori tineri, mai ales că nu există reglementări asociate monedelor virtuale. Dacă vrei să cumperi acţiuni, trebuie să semnezi hârtii, să te supui unor reglementări, dar de cealaltă parte - a monedelor virtuale - cumperi un activ cu un simplu click. Nu este onest acest tip de tratament".

Doamna Gaźić susţine că piaţa de capital ţine sub observaţie atentă evoluţiile din domeniul monedelor virtuale, iar dacă reglementările vor merge în direcţia în care să acopere şi zona cripto, cu siguranţă bursele vor avea un răspuns în privinţa acestor aspecte.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro