Capcanele şi iluziile schimbării

CORNEL CODIŢĂ
Ziarul BURSA #Editorial /

CORNEL CODIŢĂ

Un sentiment de jubilaţie străbate România. Cu excepţia lui Ponta şi a celor atîrnaţi de anteriul funcţiilor sale, aproape toată scena politică a răsuflat cu uşurare şi aşteaptă următoarele mutări pe tabla de şah a puterii, cu speranţă. Fiecare, altă speranţă, desigur, funcţie de poziţionarea faţă de actuala configuraţie.

Noua echipă a PSD-ului aşteaptă cîştigurile pe care le-a întrevăzut din înlăturarea echipei Ponta din postura, pe jumătate fictivă, de "lider". Este un joc complicat, unde victoria surîde doar maeştrilor ce stăpînesc perfect arta şi tehnica "cîştigului din pierdere". E valabil în orice tip de joc competitiv, e valabil şi în jocul politic. Sacrificarea lui Ponta ar trebui să deschidă noii conduceri a PSD posibilităţi suplimentare de manevră în relaţia cu Cotrocenii; ar trebui să-i întărească controlul ferm asupra majorităţii parlamentare, fără de care nu se poate face nici un guvern; ar trebui să poată rămîne de facto la guvernare, chiar şi în eventualitatea că ar ceda în favoarea unui premier "neutru", cu mandat limitat, orientat pe status quo şi pregătirea viitoarelor alegeri. Nimic din datele actualei conduceri a PSD nu lasă să se întrevadă asemenea nivel de performanţă. Dimpotrivă, în vîltoarea schimbărilor care urmează, PSD-ul "erei Dragnea" are toate şansele să piardă cea mai mare parte din avantajele pe care le deţine, dacă nu chiar pe toate.

Stafia PDL, vopsită pe dinafară în culorile PNL, speră, desigur, să se suie pe spinarea valului care a măturat echipa Ponta şi a eliberat mult rîvnitele scaune de la Palatul Victoria. Faptul că a ridicat singură miza politică, fără nici un motiv şi fără nici o bază, la nivelul "alegerilor anticipate", arată fie incompetenţa celor care iau deciziile politice, fie un bluf, pe care l-ar citi şi primul novice în jocurile din România, fie o încercare, la fel de stîngace, de a pleca de la "mare" ca să aibă de unde să cedeze şi să "accepte mărinimos" să vină la guvernare şi fără alegeri anticipate!!!!

Speranţele corciturii PDL-PNL au, în realitate, un singur punct de sprijin, puterea de la Cotroceni. Rămîne de văzut dacă va fi suficient pentru a muta "Pămîntul" din loc! Cel mai probabil, va trebui să se mulţumească cu jumătăţi de măsură, în cel mai bun caz, cu o soluţie de guvernare de tipul unei "mari coaliţii", adică un alt fel de USL, mult mai îmbufnat şi mai pus pe jocuri murdare pe sub masă, decît defunctul său înaintaş. Soluţia este cu atît mai probabilă cu cît, cei care fac jocurile pentru România, din afară, sunt îngrijoraţi, deja, de posibilitatea unei deteriorări mai accentuate a situaţiei de la Bucureşti, de o posibilă prelungire fără orizont a crizei sau, mai rău, de intrarea în "gaura neagră" a soluţiilor de stradă. De aceea, se vor grăbi să sprijine formula struţo-cămilei care promite să ţină şandramaua în picioare, mai sigur decît ar putea să o facă fie PSD-ul, fie PNL-ul, de unul singur sau în coaliţii improvizate.

Cel de-al treilea actor al schimbării politice este, desigur, Preşedintele Iohannis. Ar putea fi mult apteptatul moment al "guvernului meu". Noroc că nu a apucat să precizeze niciodată forma şi conţinutul acestuia, aşa încît, acum, orice va ieşi din negocierile pentru noua formulă de guvern va putea fi prezentat drept "guvernul meu", adică o victorie a lui Iohannis asupra partidelor şi a politicienilor de partid. Preşedintele nu are însă prea mult timp la dispoziţie pentru a decide calea evenimentelor şi soluţia care va guverna România pînă la viitoarele alegeri. Dacă se hotărăşte să scoată PSD-ul de la guvernare nu are de sperat decît, fie să-i păcălească sau să-i sperie să plece de bună voie, fie să o ia pe calea lungă a propunerilor de premier care vor fi respinse de majoritatea PSD, pînă se îndeplinesc condiţiile prevăzute de Constituţie pentru declanşarea alegerilor anticipate. Chiar şi acest joc este, însă, controlat tot de PSD, pentru că în ultimul moment poate accepta un Premier care nu va mai avea nici măcar timpul să înveţe drumul la cabinetul său din Palatul Victoria, necum să ia cine ştie ce decizii care să schimbe radical configuraţia de putere de la Bucureşti. Preşedintele poate patrona soluţia "marii coaliţii", dar asta îi ştirbeşte din aura de învingător asupra scenei politice sau poate forţa soluţia unui guvern PNL, care se va izbi însă de întreaga rezistenţă a PSD-ului, întărindu-l tocmai atunci cînd ar fi fost momentul să-i exploateze poziţia de slăbiciune. În sfîrşit, Preşedintele Iohannis ar putea apela la soluţia brevetată de Emil Constantinescu, un guvern tehnocrat, cu termen strict limitat de ghilotina viitoarelor alegeri, susţinut de voie de la Cotroceni şi de nevoie de toţi cei care au interesul să nu apară în faţa electoratului ca opunîndu-se soluţiei raţionale. Iohannis ar avea, în acest fel, "guvernul meu", chiar dacă pentru o perioadă scurtă, şi spre deosebire de Constantinescu, ar putea încerca să construiască rapid o viitoare majoritate prezidenţială cu care să guverneze după alegeri. Ar fi o lovitură de maestru, dar ceea ce Iohannis a mutat pînă acum pe tabla de şah a puterii aduce prea mult a ageamiu. Mă rog, încă nu putem exclude varianta că tot jocul lui, pînă la acest moment de inflexiune, a fost doar o amplă manevră de acoperire a "marelui jucător". Mai şti!! Oricum, după rezultatele negocierilor de la Cotroceni vor fi eliminate şi ultimele incertitudini asupra capacităţii şi a cunoştinţelor politice ale Preşedintelui Iohannis. Necruţătoarea lumină albă a consecinţelor alegerilor pe care le va face, în aceste zile, îi va lumina deplin faţa, pentru restul mandatului.

Bine, bine, dar cu speranţele celor care au ieşit în stradă, cum rămîne??? Speranţele lor, din păcate, sunt cele care au cele mai puţine şanse de realizare. Cine este dispus să-şi mai facă iluzii cu privire la şansele schimbării clasei politice, chiar în condiţii sociale de şoc, după mişcări şi alegeri care au adus în faţă figuri complet noi, din afara sistemului, nu are decît să privească la Grecia şi să ia aminte. Odată intraţi în joc, liderii Syriza au îmbrăcat de îndată hainele politicii de sistem, expunînd toate defectele, slăbiciunile, trădările şi mizeriile politicienilor consacraţi! Atîta vreme cît oamenii îşi vor face cunoscute, în stradă, doar iluziile şi speranţele, nu vor primi la schimb, decît alte iluzii şi alte speranţe! Aceasta este capcana în jurul căreia se învîrte politica din România (şi nu numai!) de peste un secol şi mai bine. O capcană în care cad, de fiecare dată, alte şi alte generaţii de oameni ai bunei credinţe, ai nobilelor iluzii şi speranţe.

Opinia Cititorului ( 29 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Puterea corupe!

    Puterea absoluta corupe in mod absolut! 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Daca nu am mai guverna pentru putere ci pentru valori si interese comune.., lumea ar arata altfel.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Mai intii, ar trebui sa ne configuram comunitatea de valori si interese.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ... trebuie sa punem mana pe cartea de istorie si sa vedem ce s-a intamplat in Anglia, Franta, SUA, etc. la 20-30 de ani dupa revolutiile burghezo-democratice si cum a functionat si mai functioneaza si azi sistemul clientelar si corupt capitalist. Cei care ies in strada trebuie sa se intrebe in primul rand ce vor de fapt.Pentru ca democratia de tip capitalist asa functioneaza, astea sunt bolile "sistemice".

      Asa ca ce vrem de fapt, o noua contrarevolutie(dupa ce din '89), un alt sistem? Si care ar putea fi ala, ca in afara de alternativa comunista nu stiu sa mai existe altul?! 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu, mai intii trebuie ce-am zis eu.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      De acord. Daca vrei sa obtii ceva, mai intai trebuie sa stii cu adevarat ce vrei.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Sustainable development and Humane security for all actors of international system and the Right to development can be the key words, as integrative concepts of all human needs for the humanity as a whole. In public policy debates, few argue openly in terms of their own self-interest. Everything is couched in terms of general interest.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      In sum, Humane governance emphasizes people-centered criteria of success, as measured by declines in poverty, violence and pollution and by increasing adherence to human rights and constitutional practices, especially in relation to vulnerable segments of society, as well as by axiological shifts away from materialist/consumerist and patriarchal conceptions of human fulfillment. The perspectives of humane governance stress the accountability of elites and the participation by the peoples of the world and their directly elected representatives. It is necessary to explore the meaning of humane governance in a series of conceptual and policy settings, as well as some implications of counter-projects to shape geo-governance in more beneficial ways than those resulting from global market forces.

      The political imaginations of the rich and powerful are still caught up in greed and by efforts to retain short-run advantage. As a consequence, the historical opening at the end of the Cold War has been largely squandered, being treated as one more opportunity to consolidate power and wealth. 

      If Globalisation brought negative aspects, the positive aspect of Globalisation is that it has brought an active civil society, fighting for more democracy and greater social justice. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      A civilization the more it advances in sacrificing ideals and values to interests, the more perverse and degenerate is. A "civilization" that conveniently and unscrupulously subordinates values to interests is not really worthy of being called a civilization. No matter how it may develop its material aspects, it will remain empty at its human core, which is always moral-spiritual based. In this regard, world politics is shifting from a horizontal axis of Right vs. Left, to a vertical axis of economic materialist values vs. ecological, feminist, spiritual values; and the central “struggle” for the next generation.

      A hegemonic project should be developed around issues of a humane security system via the OSCE and an economic strategy, which considers good environmental and social standards and full employment to be more important than efficiency, competition and high levels of economic growth. In this respect, it is important to challenge the neo-liberal wisdom, which has acquired a status of natural truth during the processes of globalisation. This will not be easy and requires a long war of position. Institutions should be set up, which could provide the platform for organic intellectuals and for the development and promotion of an alternative to neo-liberalism. Ministers and representatives stressed the crucial role of NGOs as key non-state actors partners in developing, advocating, building and implementing humane security . The question is if these social forces are prepared to face the actual hegemonic ongoing process of embedded neoliberalism. Let’s sum these potential forces of Europe and their input to this coalition already in formation, before answering to this question: 

      •Pressure groups - Redistribution of benefits and losses resulting from lobby activities and these influential pressure groups both in the CEEC and the EU itself can affect the position of losers and winners. 

      •Trade union- Intensified co-operation between trade unions within Europe, including the sector level: on co-ordination in respect of wages, working conditions and social regulation complemented by much closer co-ordination of national economic and social policies, going beyond neo-liberal solutions. 

      •Nation-sta tes - particularly decision-making elites could be ready to participate on this coalition with new ideas able to relegitimise their authority because even the most powerful nation-states - are no longer able to fulfill the purpose for which they were created (elected) consequently not longer legitimate. 

      The exploitation of the sphere of reproduction may result in either a nationalist, reactionary response led by extreme-right parties such as the Austrian Freedom Party, or a progressive internationalist response as indicated in the programmes of Green parties and a broad array of social movements. Recent demonstrations during the Carnival Against Capitalism (London, June 1999) as well as mobilisation against the World Trade Organisation (Seattle. November 1999) and the World Bank and International Monetary Fund (Washington, April 2000; Prague, September 2000) are examples of progressive internationalist response. An important step in building a more viable human future is to identify all the sources and causes of our present powerlessness. For this purpose we have to examine the report between: Legal justice / Social justice: Legal justice is conformity to laws passed by a legislative body. Such justice may no have relationship to social justice which is conformity to natural laws that do not depend upon human legislation, i.e. inalienable rights to food, dignity and self-determination. In fact, in many cases, legal justice is in direct conflict with social justice. A major task in our days is to develop a process and system in which the criterion of legal justice is social justice. This is a big challenge and opportunity at the same time for lawyers, social scientists and practitioners to help this project of civil society, as noble mission. 

      What is common to all actors is that the criterion of human development is shelved “for the duration”. The duration here is not the short -term reality. Rather, this duration is here to stay until a global security system with functional institutions capable of dealing with rampant global forces is developed. Some of our friends have counseled us that to speak of the logic of national security mobilization and of corporate elite rules is to furnish “the haves” with the rationale needed to preserve their power just at a time when they are under attack from every side. What is needed, they argue, is even greater pressure from the people. Such advice does not dig deeply enough in its search for a solution. As long as the obsolete world system continues unchanged, the logic of national security mobilization will remain operative as a major obstacle to goals of fuller humane development.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Globalisation is characterised by two interlinked processes, the transnationalisation of finance and production at the material level and, a shift from Keynesian to neo-liberalism as a driving force of Globalisation and European integration, from a political economy perspective. The post War international economic order in the Western world was a compromise between the principle of economic liberalism and national interventionism, called “embedded neoliberalism”. Consequently, of equal concern is what globalization does to democracy. Globalisation, as it has been advocated, often seems to replace the old dictatorship of national elites with new dictatorship of international finance and this is big threat for the state and personal sovereignty. To overcome the theoretical impotence, we need a theoretical model able to explain integration and to democratize the actual geo-governance for the realization of human rights. The humane governance prospect is urgency

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      A shift from horizontal logic of Left and Right to a vertical common logic of ecology, feminism and sustainable, equitable and democratic development is already in process at the theoretical discourse. Development is not about helping a few people get rich or creating a handful of pointless protected industries that only benefit the country’s elite, for the urban rich and leaving the rural poor in their misery. Humane development is about transforming societies, improving the lives of the poor, enabling everyone to have a chance to success and access to health care and education. This sort of development won’t happen if only a few people dictate the policies a country must follow. Making sure that democratic decisions are made means ensuring that a broad range of economists, officials, and experts from CEEC are actively involved in the debate in a new model of global humane governance. It also means that there must be broad participation that goes well beyond the experts and politicians, so the democratization of the actual geo-governance and ESC institutionalized such a civil dialog and this represents a great opportunity. But still the people in Western countries escape their responsibilities stating that transition countries must take charge. We need some time for the reactualization of our humanistic European tradition in new ideology.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Global mobility capital and production in a world of open economies have made the central policies of European social democracy unworkable . By so doing they have made today’s mass unemployment a problem without a simple solution. The monetarist theories that presently dominate the world’s central banks and transnational financial institutions deny that any trade-off of price stability with full employment can be achieved.

      We assumed that a shift on the theoretical discourse could produce a change in real life.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      ...Salomeea, Silvia, Penelope, discutia incepe sa devina serioasa, dar hai s-o facem in romana pleace...sa priceapa si prostul de mine.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu-i suficient; mai intai trebuie sa fi constient ca si poti ceea ce vrei  

      /ce-ti propui! 

      Pentru ca: 

      Geaba checherez galceava,

      Daca nema putirinta....... 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Daca vrei poti!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Deoarece europenii se confruntă cu atâtea provocări privind securitatea şi oportunităţile promiţătoare, toate concurând şi solicitând mai multă atenţie şi resurse mai mari, va fi dificil să ne ocupăm de ameninţările netradiţionale. Totuşi, unele dintre acestea nu vor fi ignorate pentru mult timp. Securitatea individuală nu mai poate fi satisfacută numai prin măsuri militare; este necesară o înţelegere multidimensională.

      Securitate a umană este dificil de realizat în sistemul internaţional existent, dominat în special de state suverane. Un sistem axat pe state nu poate asigura securitatea şi bunăstarea. Statele-naţiuni riscă să-şi piardă suveranitatea externă şi internă. Conform logicii noastre privind securitatea umană, statele-naţiuni trebuie sâ-şi reordoneze priorităţile; problema este: după ce criterii? Acestea ar putea fi: suveranitatea persoanei umane, participarea la luarea deciziilor şi răspunsul la necesităţile umane neîndeplinite.  

      Următoarele probleme trebuie să constituie prioritatea guvernelor şi organizaţiilor internaţionale: foamea, locuinţele, îngrijirea sănătăţii, educaţia, locurile de muncă, mediul, prevenirea războaielor, prevenirea crimei, grija pentru bătrâni, justiţia rasială, drepturile femeilor, libertatea religioasă, reformele dreptului penal, planificarea urbană, populaţia, participarea democratică, prevenirea alienării şi dependenţei de droguri. 

      Majoritatea liderilor ar insista asupra faptului că ei personal îmbrăţişează ordinea de zi de mai sus. Totuşi, în practică, aceste probleme sunt subordonate priorităţilor de securitate naţională. În actualul sistem mondial, strategiile naţionale dezvoltate în primul rând în jurul criteriilor de mai sus ameninţă capacitatea de supravieţuire a naţiunilor.  

      Luminile dezvoltării umane vor rămâne stinse pentru majoritatea omenirii până la apariţia unei noi ordini mondiale. Este important să subliniem că nu pledăm pentru o mobilizare constantă în scopul securităţii naţionale. Este mai degrabă o problemă de recunoaştere a realităţii că actualele priorităţi şi reguli elitiste nu se datorează în primul rând demonilor personali sau ideologici. Lumea nu mai are nevoie de demonologie. Ceea ce este necesar este obiectivitatea – nu raţionalizarea acceptării fataliste a unui status quo, ci identificarea tuturor surselor lipsei de putere: a liderilor, dar şi a cetăţenilor. Modul de a determina apusul acestui status quo constă în focalizarea exclusivă pe lipsa de putere a oamenilor şi a faptului că ne bazăm pe demonologie în detrimentul unei analize holistice.  

      Definiţia problemelor de securitate, modul în care acestea sunt analizate şi politicile ce decurg de aici au fost roadele atmosferei ideologice şi geopolitice dominante în perioada Războiului Rece. Conceptul de securitate are o puternică bază politică şi se schimbă în funcţie de aceasta.  

      Securitatea continuă să fie calculată prin gradul de “capacitate distructivă deţinuă în raport cu un presupus inamic. Realizarea securităţii pe plan global se reduce în mare măsură la controlul graniţelor statului territorial – capacitatea de a menţine persoanele, ideile şi lucrurile nedorite în afară şi ceea ce se doreşte în interior½. 

      În măsura în care securitatea este globalizată, aceasta este asociată cu “stabilirea condiţiilor care permit extinderea produsului planetar brut şi stimulează dezvoltarea comerţului mondial într-un cadru stabilit de politicile care generează tripla încriminare.”

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      2.1.Conceptul de securitate umană este în strânsă legătură cu noul model social european şi conceptul de dezvoltare durabilă. El reprezintă o paradigmă care se referă la vulnerabilităţile globale ale omenirii, al cărui principiu central este desemnarea individului ca subiect central al eforturilor de securitate. Acest concept este plasat de către teoreticieni într-o poziţie antagonică conceptului tradiţional de securitate naţională. Se încearcă să se demonstreze faptul că o viziune a securităţii centrată pe individ este imperativă pentru a obţine stabilitatea naţională, regională şi globală.

      Acest concept a apărut după încheierea războiului rece, ca rezultat al unei perspective multidisciplinare a conceptului de securitate şi care opera cu instrumente ale diferitelor domenii precum: relaţiile internaţionale, studiile strategice şi drepturile omului.  

      Securitatea umană reprezintă un obiect de studiu în multe universităţi din lume, ca parte integrantă a studiilor asupra drepturilor omului, a relaţiilor internaţionale şi a globalizării. 

      Definiţia cuprinsă în Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite, atrage printre altele atenţia asupra necesităţii de a extinde aria conceptuală a securităţii globale: securitate economică, alimentară, medicală, politică, personală, comunitară şi de mediu. 

      Securitatea economică presupune asigurarea unui venit de bază pentru fiecare individ, în urma prestării unuei activităţi productive şi remunerate sau prin recurgerea la un fond public al asigurărilor sociale. În acest sens se poate constata că numai o treime din populaţia globului se bucură de securitate economică. Probleme legate de insecuritatea economică se pot întâlni atât în ţările în curs de dezvoltare cât şi în cele dezvoltate. Şomajul este considerat unul dintre factorii principali care stau la baza tensiunilor politice şi a violenţelor interetnice. 

      Securitatea alimentară, cere ca toţi oamenii să aibă deopotrivă posibilitatea fizică şi economică de a avea asigurată hrana necesară. Existenţa hranei la nivel mondial nu constituie o problemă ci distribuţia alimentelor. Acest lucru este legat şi de puterea de cumpărare. 

      Securitatea medicală are drept ţintă garantarea unei protecţii elementare a oamenilor faţă de boli şi de un stil de viaţă nesănătos. Acest lucru se datorează malnutriţiei, lipsei de apă potabilă şi insuficienţei serviciilor medicale. 

      Securitatea mediului înconjurător are în vedere protecţia populaţiei faţă de dezastrele naturale, dar şi de deteriorarea continuă a mediului înconjurător. Dacă în ţările dezvoltate ameninţarea de mediu este reprezentată de poluarea atmosferică, în ţările în curs de dezvoltare lipsa accesului la apă curată reprezintă principala ameninţare. 

      Securitatea personală are ca scop protejarea indivizilor în cazul agresiunilor fizice, fie că acestea provin din alt stat, a propriului stat sau a unor indivizi violenţi. 

      Securitatea comunitară are drept ţel împiedicarea degradării şi pierderii relaţiilor interumane tradiţionale şi a valorilor comunităţii. Comunităţile tradiţionale, cum sunt grupurile etnice sau religioase, sunt frecvent ameninţate.  

      Securitatea politică are în vedere măsura în care indivizii trăiesc într-o societate în care drepturile omului sunt respectate. Violările aduse drepturilor omului sunt mai numeroase în timpul perioadelor de instabilitate politică. 

      Securitatea umană priveşte individul. De data aceasta nu se mai poate vorbi de un singur actor statal, realizarea securităţii umane ar implica o largă participare şi a altor categorii de actori, cum ar fi: organizaţiile regionale şi internaţionale,organizaţii non-guvernamentale şi comunităţi locale. 

      Securitatea umană ar trebui să asigure pe lângă protecţie şi o capacitare a indivizilor să identifice şi să implementeze soluţii în întâmpinarea ameninţărilor la adresa propriei securităţi.  

      Susţinătorii conceptului încearcă să-l menţină vag şi extensiv, pentru ca acesta să poată servi cât mai bine marilor puteri, agenţiilor de dezvoltare şi ONG-urilor. 

      Detractorii paradigmei de securitate umană par să fi găsit acestui concept o aplicabilitate practică. Multe din conceptele pe care le pune pe tapet securitatea umană, aşa cum este şi intervenţia umanitară, încalcă principiul tradiţional al suveranităţii statelor şi implicit dreptul acestora la autoapărare. Grupul celor 77 şi-a exprimat scepticismul faţă de paradigma securităţii umane şi temerea că aceasta ar putea duce la încălcarea suveranităţii statale. 

      Atâta vreme cât statele joacă încă un rol major în sistemul global, refuzul acestora de a ceda o parte din suveranitate ar putea duce la ineficacitatea conceptului de securitate umană.  

      Suveranitatea se caracterizează sub două aspecte – cel intern, ce prezumă supremaţia puterii de stat şi cel extern, ce prevede independenţa în relaţiile internaţionale.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Conform unei predicţii generale, guvernele europene vor avea în curând de ales între o piaţă liberă şi o societate liberă, prioritatea fiind dreptatea socială; plasarea organizării societăţii după activitatea de afaceri nu poate constitui un model eficient de competiţie economică. Jocul politic dintre Europa neo-liberală şi Europa socială este încă în curs de desfăşurare. Principalele repere, conform cărora s-ar putea verifica dacă securitatea umană a fost revizuită, ar fi: reducerea şomajului, un mai larg acces la piaţa forţei de muncă şi locuri de muncă mai democratice, cu un grad mai ridicat de participare. Unele preocupări orientate spre securitatea umană nu pot fi ascunse unui scrutin critic. Performanţele guvernelor şi organizaţiilor internaţionale vor fi judecate din ce în ce mai mult prin măsura în care se ocupă serios şi eficient de problemele de securitate umană. Sper că Europa va putea îmbina din nou eficienţa economică cu dreptatea socială, într-o perspectivă feminină, diferită de perspectiva masculină anglo-saxonă.

      Alături de conceptul de securitate umană trebuie să prezentăm şi conceptul de dezvoltare durabilă. 

      2.2.Dezvoltarea durabilă ca numitor comun pentru toţi actorii europeni  

      In prima secţiune a acestui capitol al studiului se va face o antologie a actualelor tendinţe de definire a dezvoltării durabile în contrast cu conceptul de dezvoltare utilizat în teoria economică standard, a poziţiei actuale a Uniunii Europene privind dezvoltarea durabilă şi a implicaţiilor acesteia pentru angajarea forţei de muncă şi, în sfârşit, a participării ca aspect important al dezvoltării durabile.  

      Conform teoriei economice standard, dezvoltarea implică atât schimbarea cantitativă (creşterea produsului intern brut), cât şi o schimbare calitativa (transformarea dintr-o economie pre-capitalistă bazată pe agricultură într-o economie capitalistă industrială), etc. Teoria dezvoltării durabile implică atât o critică a măsurării cantitative a Produsului Intern Brut, cât şi o concepţie diferită asupra transformării calitative.  

      Scopurile dezvoltării economice sustenabile includ o armonizare a obiectivelor economice, sociale şi ecologice:  

      Economice – un sistem sustenabil din punct de vedere economic trebuie să fie capabil să producă bunuri şi servicii continuu, pentru a menţine la nivele controlabile guvernarea şi datoriile externe şi să evite dezechilibrele extreme care ar putea afecta agricultura şi producţia industrială.  

      Ecologice – un sistem ambiental sustenabil trebuie să menţină o bază stabilă de resurse, evitând exploatarea excesivă a sistemelor de resurse regenerabile şi epuizarea resurselor nereînoibile, exceptând măsura în care se fac investiţii în substituente corespunzătoare: acestea includ menţinerea biodiversităţii, stabilitatea atmosferică şi alte sisteme ale ecosistemelor care nu sunt clasificate în mod obişnuit ca resurse economice. 

      Sociale – un sistem sustenabil din punct de vedere social trebuie să asigure corectitudinea distribuţiei şi oportunităţilor, asigurarea corespunzătoare a serviciilor sociale, incluzând sănătatea, învăţământul, egalitatea între sexe, egalitatea politică şi participarea.  

      Scopurile dezvoltării durabile sunt armonizarea ţintelor economice, sociale şi de mediu: 

      Social – un sistem sustenabil sub aspect social trebuie să asigure principiile şi criteriile pentru politici menite să :  

      (A) satisfacă “nevoile esenţiale” ale “săracilor lumii” – Sud şi Nord; generaţiilor actuale şi viitoare.  

      Economic – un sistem sustenabil (durabil) sub aspect economic trebuie să asigure principiile şi criteriile pentru politici menite să: 

      (B) realizeze performanţă economică stabilă corespunzătoare pentru a realiza (A). 

      Mediu – un sistem durabil (sustenabil) sub aspectul mediului trebuie să asigure principiile şi criteriile pentru realizarea: 

      (A) şi (B) fără a afecta funcţionalitatea pe termen lung (durabilitatea) a sistemelor naturale de suport al vieţii – la nivel local, naţional, regional şi global (să menţină o bază stabilă de resurse, evitând supraexploatarea sistemelor de resurse reciclabile sau funcţiile de forare de mediu şi golind resursele neregenerabile numai în măsura în care se fac investii în substituenţi adecvaţi: aici se include întreţinerea biodiversităţii, stabilitatea atmosferică şi alte funcţii ale ecosistemului care nu intră în clasificarea obişnuită, ca resurse economice.) 

      Aceste trei elemente de sustenabilitate generează numeroase complicaţii potenţiale ale definiţiei iniţiale, simple a dezvoltării economice.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Euforia faţă de evenimentele din Europa de Est, după căderea sistemului politic cu un singur partid, a mascat inadvertenţele ireparabile din noul sistem democratic capitalist. Propunerea fundamentală a democraţiei trebuie să se concentreze asupra procesului continuu, nu asupra structurii reprezentării. Interacţiunea egalitară trebuie să fie un nou principiu democratic în percepţia faptului că dezvoltarea sistemelor democratice vestice din secolul 19 a coincis cu expansiunea Colonialismului European.

      Descentralizarea economică este o formă mult mai adecvată de integrare a naturii şi societăţii. Sensibilitatea faţă de subiectul uman în planificarea economică va depăşi bazele puse de economiile moderne. Ar reduce violenţa structurală globală răspândită, menţinută de elitele politice şi economice ale puterilor dominante din Vest coalizate cu multinaţionalele.  

      In concluzie Europa ar putea fi un model de guvernanţă umană globală pentru securitate umană şi dezvoltare durabilă, iar Carta Albă privind Guvernanţa şi Strategia pentru dezvoltare durabilă arată clar semnale ale acestei voinţe politice. Europa are valori umaniste, capacităţi materiale şi instituţii pentru a găsi soluţii la nivel mondial, ca un răspuns soft, feminin la paradoxul democraţiei (răspândirea democraţiei într-un mod foarte nedemocratic) şi dilema securităţii. Întrebarea este cum să faci aceşti actori să lucreze împreună, ţinând cont de interesele lor divergente. Soluţia este să găseşti valorile, care sunt comune tuturor actorilor, cum sunt dezvoltarea umană durabilă, inclusiv pieţe umane şi securitate umană.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Un salt de la logica orizontală a Stângii şi Dreptei la logica comună verticală a ecologiei, feminismului şi dezvoltării durabile, echitabile şi democratice se desfăşoară deja în discursul teoretic. Dezvoltarea nu se referă la sprijinirea câtorva oameni să se îmbogăţească sau la crearea câtorva industrii protejate fără ţel, de care să beneficieze numai elita ţării, numai bogaţii din mediul urban şi lăsarea sărăcimii din mediul rural în mizeria ei. Dezvoltarea durabilă umană se referă la transformarea societăţilor, îmbunătăţirea vieţii săracilor, dând fiecăruia o şansă la succes şi acces la sistemul de sănătate şi la educaţie. Acest gen de dezvoltare nu va avea loc dacă numai câţiva oameni dictează politicile pe care trebuie să le urmeze o ţară. Asigurarea că se iau decizii democratice înseamnă asigurarea că o gamă largă de economişti, oficiali şi experţi din Ţările Europei Centrale şi de Răsărit sunt implicaţi activ în dezbatere pentru un nou model de guvernanţă umană globală. Mai înseamnă că trebuie să existe o largă participare a societăţii civile dincolo de experţi şi politicieni, astfel încât să se ajungă la democratizarea actualei geo-guvernanţe.

      Aşadar este nevoie de un salt calitativ la nivel de discurs teoretic pentru a se putea trece de la paradigma geopoliticii la paradigma guvernanţei umaniste în procesul de integrare europeană şi mondială bazat pe concepte cum sunt cele prezentate anterior: dezvoltare durabilă, guvernanţă umanistă şi securitate umană.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Un salt de la logica orizontală a Stângii şi Dreptei la logica comună verticală a ecologiei, feminismului şi dezvoltării durabile, echitabile şi democratice se desfăşoară deja în discursul teoretic. Dezvoltarea nu se referă la sprijinirea câtorva oameni să se îmbogăţească sau la crearea câtorva industrii protejate fără ţel, de care să beneficieze numai elita ţării, numai bogaţii din mediul urban şi lăsarea sărăcimii din mediul rural în mizeria ei. Dezvoltarea durabilă umană se referă la transformarea societăţilor, îmbunătăţirea vieţii săracilor, dând fiecăruia o şansă la succes şi acces la sistemul de sănătate şi la educaţie. Acest gen de dezvoltare nu va avea loc dacă numai câţiva oameni dictează politicile pe care trebuie să le urmeze o ţară. Asigurarea că se iau decizii democratice înseamnă asigurarea că o gamă largă de economişti, oficiali şi experţi din Ţările Europei Centrale şi de Răsărit sunt implicaţi activ în dezbatere pentru un nou model de guvernanţă umană globală. Mai înseamnă că trebuie să existe o largă participare a societăţii civile dincolo de experţi şi politicieni, astfel încât să se ajungă la democratizarea actualei geo-guvernanţe.

      Aşadar este nevoie de un salt calitativ la nivel de discurs teoretic pentru a se putea trece de la paradigma geopoliticii la paradigma guvernanţei umaniste în procesul de integrare europeană şi mondială bazat pe concepte cum sunt cele prezentate anterior: dezvoltare durabilă, guvernanţă umanistă şi securitate umană.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      „ideologia” competitivităţii poate duce la o „decadenţă” culturală la scară largă. Puţin câte puţin, dezbaterile din ştiinţă, sănătate, etică, mediu înconjurător, relaţii Nord-Sud, pace, vor fi lipsite de conţinut. Totul se reduce la elementele mecanismului economiei de piaţă cum sunt: întreprinderea, piaţa, gestiunea, eficienţa, productivitatea.

      În concluzie, obsesia competitivităţii atât la nivel micro (individ, întreprindere) cât şi la nivel macro şi mondo (naţiune, bloc regional, bloc continental), nu numai că este eronată, dar şi periculoasă, deoarece denaturează politicile naţionale şi ameninţă sistemul economic internaţional. Această abordare se poate solda direct sau indirect cu politici neadecvate, aplicate în economie, comerţ dar şi în sănătate, cercetare-dezvoltare sau alte domenii. Într-adevăr, unul din marile dezavantaje ale concurenţei şi competitivităţii este că ele sunt incapabile de a instaura justiţia socială, rezolva problemele mediului înconjurător şi a diversităţii culturale, etc. Este deci necesară găsirea unei alte soluţii mai fiabile, mai eficiente şi mai acceptabile . O piaţă competitivă va fi cu adevărat eficientă pentru întreprinderi, doar dacă există un cadru clar de cooperare între ţările lumii, care stabileşte dispozitive şi reguli de conduită la scară regională şi chiar planetară. 

      Am putea concluziona că o civilizaţie, cu cât avansează pe calea sacrificării idealurilor şi valorilor în favoarea intereselor sale, cu atât este mai perversă şi degenerată. O “civilizaţie” care îşi subordonează valorile intereselor, comod şi fără scrupule, nu merită să fie numită civilizaţie. Indiferent cum poate evolua sub aspect material, va rămâne o civilizaţie goală, fără o bază moral - spirituală. In acest sens, politica mondială se deplasează de pe axa orizontală dreapta - stânga, pe o axa verticală, de la valorile economice materialiste la valorile ecologice, feministe, spirituale; şi “lupta” centrală pentru a asigura bunăstarea şi resursele generaţiei următoare.  

      Aşadar trebuie elaborat un proiect hegemonic în jurul problemelor unui sistem de securitate umană, via UE, şi o strategie economică, ce ia în consideraţie standarde corespunzătoare sociale şi de mediu şi faptul că implicarea totală este mai importantă decât eficienţa, competiţia şi un înalt nivel de dezvoltare economică. In acest sens, este important să se conteste inteligenţa neo-liberală, care a dobândit un statut de adevăr natural în procesele de globalizare. Acest lucru nu va fi uşor şi necesită un război de poziţie. Trebuie fondate instituţii care să asigure platforma pentru intelectuali şi pentru dezvoltarea şi promovarea unei alternative la neo-liberalismul încetăţenit. Miniştrii şi reprezentanţii au accentuat rolul crucial al ONG-urilor ca actori principali şi parteneri în dezvoltarea, susţinerea şi implementarea securităţii umane . Problema este dacă aceste forţe sociale sunt pregătite să facă faţă procesului hegemonic actual al neoliberalismului încetăţenit. Să rezumăm care ar fi aceste forţe potenţiale din Europa şi contribuţia lor la această coaliţie deja în formare, înainte de a răspunde la această întrebare:  

      •Grupurile de presiune – Redistribuţia beneficiilor şi pierderilor rezultând din activităţile de lobby şi grupurile de presiune influente din Tările din Europa Centrală şi Uniunea Europeană pot afecta poziţiile câştigătorilor şi perdanţilor.  

      •Sindicatele – Cooperarea intensivă dintre sindicate în interiorul Europei, inclusiv la nivel de sector: în coordonarea în privinţa salariilor, condiţiilor de muncă şi reglementărilor sociale, completată cu coordonarea mult mai strânsă a politicilor economice naţionale şi sociale, depăşind soluţiile neo-liberale. 

      •State le-naţiuni – în special elitele care iau deciziile pot fi gata să participe la această coaliţie cu idei noi care le pot relegitima autoritatea, deoarece nici chiar cele mai puternice state-naţiuni nu mai pot indeplini scopul pentru care au fost create, deci nu mai sunt legitime în actualul context. 

      Exploatarea sferei de reproducere poate avea ca rezultat o reacţie naţionalistă, reacţionară, conduse de partide de extremă dreaptă, ca Partidul Libertăţii din Austria, sau o reacţie naţionalistă progresivă, aşa cum arată programele partidelor Verzi şi o gamă largă de mişcări sociale. Demonstraţiile care au avut loc la Carnavalul împotriva capitalismului (Londra, iunie 1999), ca şi mobilizarea împotriva Organizaţiei Mondiale a Comerţului (Seattle, noiembrie 1999), Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional (Washington, aprilie 2000; Praga, septembrie 2000) sunt exemple de reacţii internaţionale progresiste. Un pas important în construirea unui viitor mai viabil al omenirii constă în identificarea tuturor surselor şi cauzelor prezentei noastre lipse de putere. In acest scop trebuie să examinăm raportul dintre: justiţia legală/justiţia socială: justiţia legală este conformitatea cu legile votate de un organ legislativ. De fapt, în numeroase cazuri, justiţia legală este în conflict direct cu justiţia socială. Un obiectiv major în zilele noastre constă în dezvoltarea unui proces şi unui sistem în care criteriul de justiţie legală să fie justiţia socială. Aceasta este o mare provocare şi ocazie, atât pentru avocaţi, cât şi pentru sociologi şi practicieni să contribuie la acest proiect al societăţii civile, ca misiune nobilă.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ceea ce este comun pentru toţi actorii este criteriul de dezvoltare umană, care este lăsat la o parte, ca fiind “de durată”. Aici durata este realitatea pe termen scurt. Mai degrabă, această durată este prezentă până când se va dezvolta un sistem global de securitate, cu instituţii funcţionale care să se poată ocupa de forţele globale. Unii dintre prietenii noştri ne-au spus că a vorbi despre mobilizarea logicii securităţii naţionale şi despre rolul conducător al elitelor corporatiste înseamnă a le oferi argumentele pentru a-şi păstra puterea, chiar când sunt atacate din toate părţile. Ceea ce este necesar, susţin ei, este o presiune chiar mai mare din partea oamenilor. Aceste sfaturi nu avansează suficient în direcţia căutării unei soluţii. Atâta timp cât un sistem mondial depăşit continuă să funcţioneze, neschimbat, logica mobilizării securităţii naţionale va rămâne operantă ca obstacol major în atingerea obiectivelor de dezvoltare umană deplină.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Relatiile interumane se bazeaza pe avantaje reciproce.Cum sa dispara coruptia?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Mai ales coruptia marilor puteri , care folosesc legea pentru a ne exploata, a ne lua painea de la gura.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Comentariul 3.1 imi apartine si l-am scris dar nu l-am semnat.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Mesajele 3.1 si 3.2 nu apartin cititorului Cristi C. Jos cu clonele corupte si plastografe. Cata ticalosie.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Eu am scris 3.1. si am omis sa semnez din graba.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      BASESCU E DE VINA. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Hidroelectrica
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS