Din nou despre statul de drept

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial / 08 martie

Cristian Pîrvulescu

Săptămâna care a trecut a adus din nou "problema" statului de drept în atenţia opiniei publice. Fie că este vorba de condamnarea, în primă instanţă, a Elenei Udrea şi Ioanei Băsescu la închisoare cu executare, fie de clasarea dosarului 10 august, funcţionarea statului de drept este din nou chestionată. Dar şi condamnarea, tot în primă instanţă, la trei ani de închisoare, din care unul cu executare, a fostului preşedinte francez Nicolas Sarkozy tot despre rolul statului de drept în democraţie vorbeşte. Întrebarea care a reapărut după aceste decizii - "Cum pot judecătorii care n-au nici legitimitate electorală, să decidă în cazuri privind politica?" - pune, din nou, în discuţie rolul justiţiei în ansamblul puterilor statului. Şi, chiar dacă în cazul 10 august este mai degrabă vorba despre procurori, rămâne mereu acelaşi reproş: guvernarea judecătorilor, un element esenţial al teoriei şi practicii statului de drept, este discutabilă din punct de vedere democratic.

Ori democraţia capătă semnificaţii diferite în funcţie de modul în care se pune accentul pe unul dintre cele două aspecte fundamentale ale sale: un stat de drept care asigură protecţia libertăţilor individuale sau participarea activă a cetăţenilor la treburile polisului. Ceea ce par să uite cei ce reproşează statului de drept "guvernarea judecătorilor" este că cele două trăsături sunt indisociabile. Pentru că participarea civică şi politică se desfăşoară într-un cadru instituţional pe care îl asigură statul de drept.

Aceste dimensiuni politice sunt esenţiale, dar nu şi suficiente pentru a defini democraţia. Participarea cetăţenilor la viaţa politică nu este atât de simplă pe cât pare la prima vedere, în orice caz nu trebuie confundată cu simpla participare la vot. Participarea priveşte ansamblul valorilor, ideilor, reprezentărilor sau comportamentelor care privesc spaţiul public. Aşa că, atunci când funcţionarea democraţiei este chestionată, nu poate fi neglijat contextul. În absenţa acestuia, democraţia îşi pierde consistenţa, iar cetăţenii devin preocupaţi doar de problemele lor private. Este un risc inerent democraţiei, evidenţiat deja de Tocqueville când, în Despre democraţie în America, observa că societatea americană din prima jumătate a secolului al XIX-lea ar putea dezvolta o nouă formă de servitute, "reglementată, blândă şi paşnică" ce s-ar putea combina cu unele dintre formele exterioare ale libertăţii.

Tocmai de aceea, statul de drept, deşi esenţial existenţei democraţiei, nu este suficient. De altfel, statul de drept presupune, în afara atât de criticatei guvernări a judecătorilor, respectul ierarhiei normelor, independenţa justiţiei, egalitatea în faţa dreptului şi mai ales supremaţia drepturilor omului. Or, în decizia de clasare a dosarului 10 august tocmai supremaţia drepturilor omului pare să fi lipsit.

Statul de drept, care nici măcar n-a avut timp să se consolideze în România, ca, de altfel, în întreaga Europă Centrală, este asaltat atât din interiorul sistemului de justiţie, de către cei care vor să asigure un fel de impunitate celor puternici de care, de ce nu, ar putea beneficia - de unde şi apariţia Secţiei speciale - dar şi de evoluţia societăţii.

Eroziunea democraţiilor mai noi sau mai vechi pune în evidenţă o altă mişcare ce are legătură cu "cererea" de fericire individuală. Fie că această "fericire" însemnă activităţi noi (jocuri, vacanţe, interes pentru sport etc.), fie că ia forma unor "nevoi" identitare care pun în discuţie egalitatea care se află în centul conceptului de democraţie. În contextul societăţilor contemporane dominate de valorile liberale, participarea la grupuri de agrement sau confesionale pare să devină participarea prin excelenţă, la care se reduce viaţa în societate. Or, o asemenea participare nu mai poate susţine decocţia, astfel încât statul de drept riscă să devină doar o referinţă discursivă.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. > Pentru că participarea civică şi politică se desfăşoară într-un cadru instituţional pe care îl asigură statul de drept.

    De cele mai multe ori participarea civica si politica tine tocmai de retrasarea cadrului institutional. Deci prin definitie acel cadru nu e considerat static ci maleabil sau chiar gresit! 

    1. La bătut apa în piuă suntem campioni. La fapte e mai greu. De când exsistă pe lume democrație aceasta a avut fundament regulile, normele și legile elaborate în folosul societății. Bune sau cu unele scăpări, perfectibile, legile sunt emanația poporului prin reprezentanții săi, aleși în mod democratic.Statul de drept ar trebui să vegheze la respectarea strictă a acestor legi în fața cărora , într-o democrație reală, ar trebui ca toți să fim egali, fie că suntem muncitori la salubritate , procurori sau judecători, fie că ne numim Udrea , Băsescu, Iliescu, Iohanis sau Șoșoacă.Intervine problema ca instituțiile statului de drept, atât cele politice cât și cele administrative, să fie conduse de oameni competenți, onești, buni cetățeni,etc,.

    Statul de drept în Romania este poluat de influenta unor puteri și interese străine. Așa se explică de ce justiția se împarte cu dublă măsură - colectorii de șpagă judecați și condamnați, beneficiarul real al șpăgii, zburdă in libertate deși a obținut foloase politice și materiale importante în urma funcției și șpăgii.

    De aceea, lumea se întreabă pe bună dreptate daca "statul de drept și DNA nu sunt cumva uneltele politice ale unei ierarhii mai înalte care, de asemenea, împarte dreptatea cu dublă măsură. 

    1. Lumea se intreaba, dar tu stii raspunsul: elitele fasciste mondiale, caracterizate de corporatism si noul neomarxism.

      Analfabetule! 

      'elitele fasciste mondiale, caracterizate de corporatism si noul neomarxism'

      Corect. Ca problema ai alfabetizatule? esti de la ONG sau 'oneghe' cum zice un analfabet se la Sibiu? 

    ... daca vorbim despre statul de drept si libertati individuale, mintea mea zboara la ideea de libertate ... si nu pot nega acceptiunea ca libertatea absolulta este posibila doar in idee ... desigur, aceasta in conditiile in care omul nu este dispus sa accepte consecintele libertatii care de multe ori pot fi fatale ori de-a dreptul disconfortabile ... optiunea libertatii exista si intr-un lagar de concentrare, consecinta pretentiei este mai putin placuta ... dar pentru ca nu traim acele vremuri nu pot gandi decat cum ... libertatea tangibila este posibila intelegand si respectand libertatea celuilalt ... o pozitie statuata vine cu drepturi si obligatii ... libertatea nu ar trebui circumcisa statutului social (rasei, sexului, apartenentei etnice etc.) ... altfel nu putem vorbi despre democrtatie si stat de drept ... escapismul parerist pseudoinformat, induce perceptia unei aparente libertati partipative ... in fapt, nu reuseste decat a hrani un egoism autodeservit si pretins idrerptatit a cere libertate - pentru sine ... astfel, participarea la viata cetatii devine un simulacru al libertatii, clamand anihilarea opozitiei ... democratia, pentru a putea fi practicata, cere initial intelegerea conceptului ... si nicidecum indreptatirea deplina - ceea ce conduce la opusul ei ... fie ca vorbim despre indreptatirea conducerii, fie ca vorbim despre indreptatierea unei minoritati/majoritati ofuscate ... impartialitatea si profesionalismul justitiei sunt necesare pentru buna functionare a democratiei ...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

06 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9483
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3786
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7500
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8051
Gram de aur (XAU)Gram de aur250.8945

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro