ÎN ACTUALUL CONTEXT DIN UCRAINANecesitatea înzestrării Forţelor Navale Române - prioritară pentru companiile din industria de apărare

A consemnat George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Apărare / 19 aprilie

Necesitatea înzestrării Forţelor Navale Române - prioritară pentru companiile din industria de apărare

Companiile care activează în industria naţională de apărare au fost nevoite să îşi reducă activitatea sau să îşi suspende o parte dintre contracte, din cauza războiului declanşat în Ucraina de către Federaţia Rusă. Cu toate acestea, ele continuă să livreze produse forţelor armate din Uniunea Europeană şi NATO şi sunt gata să preia şi alte contracte de înzestrare a Armatei Române. Printre companiile respective se numără şi firma olandeză Damen care deţine în ţara noastră şantierele navale din Galaţi şi Mangalia (în cazul acesta deţine 49% din acţiuni şi managementul operaţional, iar statul român 51% din acţiuni), unde continuă construcţia navelor militare pentru statele membre NATO şi UE.

Despre problemele cu care se confruntă companiile din industria de apărare, am discutat, cu prilejul lansării la apă a două module din viitoarea navă de suport logistic de luptă - Den Helder - destinată Forţelor Navale Olandeze, cu Roland Briene - director comercial al companiei Damen şi cu generalul în rezervă Gheorghe Savu - director general al filialei Damen Naval România.

Reporter: Care sunt efectele războiului din Ucraina cu privire la operaţiunile derulate de compania Damen în zona Mării Negre?

Necesitatea înzestrării Forţelor Navale Române - prioritară pentru companiile din industria de apărare

Roland Briene: Războiul din Ucraina a afectat activitatea companiei Damen, la nivel global, dar cred că mai important este ca înainte de orice să ne gândim la faptul că el a afectat o parte din angajaţii companiei şi familiile acestora. Am înregistrat o mică scădere în privinţa unor livrări de materiale, dar cred că majoritatea gândurilor se îndreaptă către familiile colegilor noştri din Ucraina. Avem o filială în Ucraina, la Nikolaiev, unde sunt pregrătiţi şi angajaţi 200 de ingineri. Am adus în siguranţă la Galaţi, în România, familiile acestora, unde le oferim cazare, hrană, asistenţă medicală şi socială, precum şi educaţia necesară copiilor.

Din păcate, o parte dintre inginerii noştri din Nicolaiev au trebuit să rămână, conform mobilizării generale, în Ucraina, pentru a-şi apăra ţara. De aceea, există efecte asupra companiei noastre din cauza acestui război.

Reporter: Pe lângă problemele cauzate de situaţia din Ucraina, aţi mai înregistrat alte efecte negative?

Roland Briene: Suntem afectaţi, asemeni celor care alimentează la pompă, de creşterile de preţuri din energie, electricitate şi gaze naturale. Resimţim cu toţii aceste creşteri de preţuri, dar menţinem executarea contractelor aflate în derulare la preţurile ofertate iniţial.

Reporter: Cum faceţi faţă sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană Federaţiei Ruse?

Roland Briene: În ceea ce priveşte contractele cu Federaţia Rusă, ne-am alăturat sancţiunilor economice impuse de către Uniunea Europeană şi am suspendat execuţia acestor contracte şi aşteptăm instrucţiuni de la guvernul olandez cu privire la relaţiile cu rerspectivele companii. Am suspendat livrrările şi în acest moment analizăm cum ne putem continua activitatea în funcţie de evoluţia ostilităţilor din Ucraina, pe fiecare contract în parte, analiză pe care o efectuăm în colaborare cu guvernul olandez.

Reporter: Războiul din Ucraina reprezintă o oportunitate pentru compania Damen? Pe fondul acestui conflict a crescut numărul solicitărilor privind construirea unor nave militare?

Roland Briene: Războiul din Ucraina nu a dus deocamdată la creşterea numărului de comenzi privind construcţia de nave militare de către compania Damen. Noi construim deocamdată la Galaţi nave militare, dar nu există un efect pozitiv în sensul creşterii cererii pentru produsele noastre.

Damen, pregătită să preia contractul pentru cele patru corvete destinate Forţelor Navale Române

Reporter: Ce ne puteţi spune despre situaţia privind construcţia corvetelor destinate Forţelor Navale Române?

Roland Briene: În ceea ce priveşte corvetele marine destinate Forţelor Navale Române, suntem nerăbdători să aflăm la sfârşitul lunii aprilie decizia în privinţa competitorilor noştri. Ceea ce este important, este ca aceste nave să fie construite în România, iar ţara dumneavoastră să aibă în Marea Neagră nave construite aici. În acest moment, Damen îşi menţine oferta de preţ şi condiţiile tehnice ofertate în cadrul procedurii de achiziţie pentru construirea navelor destinate Forţelor Navale Române. Damen este dispusă, în continuare, să construiască orice tip de navă necesară României.

Reporter: În cadrul unei decizii favorabile companiei dumneavoastră, sunt pregătite şantierele Damen din România să construiască imediat corvetele respective?

Necesitatea înzestrării Forţelor Navale Române - prioritară pentru companiile din industria de apărare

Gheorghe Savu: Categoric, şantierul naval de la Mangalia este pregătit să construiască corvetele necesare Forţelor Navale, în cazul în care asocierea Naval Group-Şantierul Naval Constanţa nu va semna contractul cu Ministerul Apărării Naţionale şi, în urma acestui refuz, conform procedurii stabilite prin HG48/2018, contractul va fi încredinţat companiei clasată pe locul al doilea, adică Damen. Noi suntem gata să producem corvetele marine, la acelaşi preţ şi în aceleaşi condiţii stabilite în oferta pe care am depus-o în cadrul procedurii de achiziţie. Mai mult, la Mangalia putem construi în acelaşi timp două corvete, iar la Galaţi putem construi concomitent o a treia, ceea ce ar reduce considerabil timpul pentru realizarea acestor produse.

Reporter: Care este situaţia celei de-a doua unităţi de producţie preluată de Damen în ţara noastră, adică Şantierul Naval Mangalia?

Gheorghe Savu: De la preluarea şantierului naval Mangalia de către Damen împreună cu statul român, ne-am implicat în reformarea, în restructurarea acestuia (n.red. - conform unor date publicate în mass-media, Damen a investit până acum aproape 100 milioane euro în şantierul Naval Mangalia şi aproximativ 133 milioane euro în şantierul naval din Galaţi), după modelul de business pe care compania olandeză îl are în toată lumea şi mai ales să promovăm modelul de business pe care îl avem la Galaţi, care se dovedeşte a fi unul de succes. Şantierul funcţionează, în ciuda dificultăţilor majore pe care le-am avut şi pe care le are toată industria navală mondială. Am continuat producţia, construim nave, oamenii îşi păstrează locurile de muncă şi noi credem că şantierul naval Mangalia are un potenţial foarte mare de dezvoltare şi, împreună cu şantierul naval de la Galaţi, să constituie un tandem care să permită construirea în România a oricărui tip de navă de suprafaţă, fie navă militară, fie navă civilă. Există o simbioză totală între şantierul Damen din Galaţi şi şantierul pe care îl deţinem la Mangalia împreună cu statul român, deoarece managementul operaţional este comun - realizat de compania noastră -, deci transferul de know-how şi de tehnologie de la Galaţi la Mangalia este foarte uşor de făcut. Practic suntem aceeaşi familie.

Strategia naţională pentru industria de apărare trebuie să includă şi opinia companiilor private

Reporter: Florin Spătaru, ministrul Economiei, afirma recent că este nevoie de o strategie naţională privind industria de apărare din ţara noastră. Sunt pregătite companiile private din domeniu să participe la realizarea unei astfel de strategii?

Gheorghe Savu: Categoric, când este vorba despre industria de apărare din România, ca din orice alt stat NATO sau UE, trebuie să fie abordată atât partea privind industria de stat cât şi partea privată. Ne aflăm într-un şantier al unei firme private, Damen, în România, singurul care după 1990 a produs peste 30 de nave militare, dintre cele mai moderne şi mai complexe produse vreodată în lume. Cele două module din navă pe care tocmai le-am lansat vor face parte din cel de-al doilea vas militar complex. Va fi o navă de sprijin de luptă pentru Forţele Regale ale Ţărilor de Jos şi este a doua cea mai complexă şi modernă navă construită vreodată în România, chiar şi înainte de 1990. Iată că, atunci când gândim la dezvoltarea industriei de apărare din România, trebuie neapărat să luăm în atenţie şi industria privată pentru că eu ştiu sunt discuţii şi, în general, tendinţa autorităţilor române a fost să se ocupe în mod excesiv de industria de stat în detrimentul industriei private, considerând-o pe ultima ca nefăcând parte din industria naţională de apărare. Însă, dacă ne gândim la state precum Marea Britanie sau Olanda - unde totul este privat - să înţelegem că ei nu au industrie de apărare? În calitate de reprezentant al unei companii care produce nave militare în România, îmi doresc ca şi industria privată să fie luată în seamă, să fie invitată să participe la discuţiile care se desfăşoară la nivelul autorităţilor astfel încât împreună cu companiile de stat să producem ceea ce are nevoie Ministerul Apărării Naţionale pentru înzestrarea Armatei Române.

Reporter: Recent, NATO a lansat Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord (DIANA) şi a stabilit 47 de centre de inovare şi testare, dintre care două vor fi în Bucureşti, la Universitatea Politehnică (centru pentru Inteligenţa Artificială) şi la INCASS (centru pentru armele supersonice). Ar fi fost necesară înfiinţarea unui astfel de centru de inovare şi în domeniul naval la Galaţi sau eventual la Mangalia?

Gheorghe Savu: Noi am promovat întotdeauna un parteneriat între Forţele Navale Române şi şantierele noastre şi cu institutul de proiectări navale care se află aici la Galaţi, unde lucrează aproape 170 de ingineri români. Milităm pentru întărirea cooperării cu Forţele Navale şi MApN mai ales că statul român deţine 51% din şantierul naval Mangalia şi deci este direct interesat să dezvolte un centru de cercetare în şantierul pe care îl coordonează acolo. Noi promovăm un centru naţional de excelenţă şi un centru naţional de întreţinere, reparaţii şi modernizări nave inclusiv pentru forţele navale ale statelor NATO şi UE care se află în Marea Neagră.

Reporter: Vă mulţumim!

Navă militară de suport logistic construită la Galaţi

Şantierul naval Damen din Galaţi construieşte a doua cea mai moderna şi mai mare navă din ţara noastră - Den Helder - pentru suport logistic de tip CSS (Combat Support Shop) destinată Forţelor Navale Regale Olandeze. După ce la începutul verii lui 2021, navaliştii gălăţeni au lansat la apă chila navei, au lansat recent şi modulele 2 şi 3 (Sala Maşinilor). Vasul va fi folosit pentru misiuni maritime şi amfibii, reaprovizionare/realimentare cu materiale solide şi lichide (combustibil) şi pentru asigurarea de suport medical.

În lungime totală de 179,3 metri, cu o lăţime de 26,4 metri, un pescaj de 8,3 metri şi un deplasament de 22.300 tone, nava militară atinge o viteză maximă de 18 noduri şi poate avea un echipaj de maximum 85 de persoane.

Termenul maxim de finalizare al construcţiei este 2024, dar navaliştii gălăţeni speră să trimită vasul militar în Olanda înainte de acest termen. Armamentul va fi montat in Olanda.

Valoarea unei astfel de nave militare cu tot echipamentul necesar se ridică la aproximativ 400 milioane euro.

Ca dimensiuni, nava este devansată doar de nava de tip Joint Support Ship (JSS) "Karel Doorman", construită tot la Galaţi si livrată în anul 2017 Forţelor Navale Olandeze. Vasul finalizat în anul 2017 are 204,7 metri lungime.

"Modulele vor fi transferate în docul uscat unde se vor alătura celui de-al treilea, iar ulterior va avea loc construirea ultimului modul care va completa şi finaliza corpul navei. Execuţia acesteia va continua cu suprastructura. Suntem încântaţi că, împreună cu subcontractorii şi furnizorii noştri, am reuşit să atingem această etapă importantă din procesul de construcţie al cărui punct final îl constituie livrarea navei în anul 2024", au arătat, cu prilejul lansării, reprezentanţii companiei Damen.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Dronele (alaturi de sistemele radio, radar, rachetele anti-tanc, rachetele anti-aeriene, scuturile anti-rachete si eventual aviatia) sunt viitorul in lupta de aparare a teritoriului pentru ca sunt eficace, versatile, ieftine (in comparatie cu alte categorii de armament, atat la achizitie cat si ca pregatire, intretinere si exploatare) si usor de depozitat, camuflat si manevrat.

    Ar trebui sa le putem produce si perfectiona la noi in tara (eventual chiar dezvolta, desi altii sunt deja departe pe acest segment si nu stiu daca avem timpul si tehnologiile necesare pentru recuperarea decalajului). 

    As mai paria pe dezvoltarea laserelor cu aplicatii militare, iar aici am putea avea succes daca lasam balcanismele si intersele marunte deoparte si ne implicam serios si profesionist. 

    Sistemele masive de armament (navele, tancurile, tunurile etc.) sunt scumpe si vulnerabile in fata rachetelor si dronelor. Nu prea isi mai gasesc locul intr-un sistem modern de aparare. 

    Am putea pregati o aparare extrem de eficienta a teritoriului cu costuri si investitii minime daca privim peste gard la razboiul din Ucraina.

    1. Este tragic ca am intrat în NATO UE am scăpat și de comuniști urma sa dam drumul la profit la băut și la putut... dar... vin rusii.... ghinion!

      Și nici nu avem soldațime sa ne apere, asta e problema. O gloata de vite avem, niște golani. Sentiment patriotic, eroism, sacrificiu, nr vor rade în nas dobitochii.

      Mai mergea aia a lui Kennedy "Ask what you can do for your country, not viceversa (prietenii știu de ce) dar ăștia știu doar moldoveneasca lor de la Bârlad Vite domnule vite! Prima data ne împușcă cadrele animalele draqu. Drone 

      Romania nu mai produce nimic si tu visezi ca ursula cai verzi pe pereti, romania importa 70% din alimente, scoti ieuro sa cumperi armament de fabricatie US sa impusti unicorni cu el

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

06 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9126
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6804
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9667
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6911
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.7598

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro